1,192 matches
-
apar, la fondul de credințe și așteptări. Fiecare cultură se ordonează calificându-și binele și răul. În mod obișnuit, atunci când trebuie să înțelegem o altă cultură pornim de la cea proprie, utilizată ca model de referință universal. Atitudinea comandată de principiul relativismului cultural se opune comportamentelor comune și presupune renunțarea la etnocentrism, interogarea propriilor repere culturale, acceptarea faptului că fiecare posedă propriile valori: „a te întreba asupra locului culturii tale în multitudinea culturilor lumii, a renunța la impunerea acesteia și a nu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
la izomorfism și asemănare, la imagini fidele. Întrucât rezultatele cunoașterii și formării realității, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce la o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ceea ce mi se pare că indică o falsă izbăvire a omului postmodern de condiția tragică (adică: de condiția umană), precum și o incredibilă subestimare a potențialului de conflict din societățile prezente și viitoare. Valori incomensurabile: nu seamănă asta prea mult cu relativismul amoral? Sau cel puțin cu relativismul epistemologic „rabelaisian” al lui Paul Feyerabend? Pentru ambele, valorile („paradigmele”, orice va fi vrut Thomas Kuhn să spună cu asta) sunt incomensurabile. Ce criterii pot fi elaborate pentru a le clasifica potrivit statutului moral
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o falsă izbăvire a omului postmodern de condiția tragică (adică: de condiția umană), precum și o incredibilă subestimare a potențialului de conflict din societățile prezente și viitoare. Valori incomensurabile: nu seamănă asta prea mult cu relativismul amoral? Sau cel puțin cu relativismul epistemologic „rabelaisian” al lui Paul Feyerabend? Pentru ambele, valorile („paradigmele”, orice va fi vrut Thomas Kuhn să spună cu asta) sunt incomensurabile. Ce criterii pot fi elaborate pentru a le clasifica potrivit statutului moral sau politic, teologic etc.? Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pentru că au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social-politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt în Statele Unite foarte relative, mai mult ca în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Saul Friedlander (ed.), Probing the Limits of Representation, Cambridge University Press, Cambridge, Mass., 1992, pp. 37-53. Întregul volum e construit în jurul acestor spinoase chestiuni, incluzând un număr de capitole care îl sprijină sau, respectiv, îl combat pe Hayden White. Despre relativismul lui Hayden White, nu pot spune aici decât un lucru: este un relativism relativ, în ciuda aparențelor; cum arătam mai înainte în text, vorbim de pluralitate, nu de infinitate de versiuni/reprezentări echivalente ale adevărului. O utopie comunitaristă : „societatea monocromă”*tc
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1992, pp. 37-53. Întregul volum e construit în jurul acestor spinoase chestiuni, incluzând un număr de capitole care îl sprijină sau, respectiv, îl combat pe Hayden White. Despre relativismul lui Hayden White, nu pot spune aici decât un lucru: este un relativism relativ, în ciuda aparențelor; cum arătam mai înainte în text, vorbim de pluralitate, nu de infinitate de versiuni/reprezentări echivalente ale adevărului. O utopie comunitaristă : „societatea monocromă”*tc "O utopie comunitaristă \: „societatea monocromă”*" New California Media (NCM), o asociație înființată în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sau într-o și mai nedemnă microfizică foucaldiană a puterii, în care victimele și călăii colaborează) - doxa, habitus, episteme sau altele asemenea. De la pluralismul valorilor întemeiat de liberali pe autonomia individuală, s-a trecut, grație travaliului „deconstructiv” al postmoderniștilor, la relativism. În cel mai fericit caz, gânditori mai curajoși, care se expun astfel etichetării drept (neo)conservatori, propun ceea ce am numit „norme slabe” - locale, contextuale și ele, dar nu total străine de principiul unei normativități universalizabile. Se reclamă insistent, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Toate la un loc, probabil. Intensificarea comunicării globale favorizează interacțiunile, sinergiile, conflictele, fuziunile, sincretismele, multiplicând fractal pozițiile culturale și ideologice. Nu e de mirare că această complexitate interculturală aparent infinită nu poate fi gestionată doar pe baza preceptelor toleranței și relativismului, ci încurajează dogmatisme vechi și noi. Spiritul critic - insist - are de „procesat” o realitate proteică, inepuizabilă, contradictorie, fără precedent. Sarcina sa e pe cât de urgentă, pe atât de dificilă: era certitudinilor absolute a trecut, gândirea ne e provocată în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și însăși rațiunea de a fi ale universității. Dacă societatea occidentală pare perfect refăcută după șocul anilor ’60 (inclusiv în ceea ce merita abolit ori reformat cu adevărat, dincolo de discurs), universitatea nu și-a mai revenit niciodată: mergând din nonconformism în relativism, din postmodernism în constructivism social și din multiculturalism în postcolonialism și corectitudine politică, lumea academică vestică, în special cea nord-americană, s-a separat tot mai net de societate, eșuând în irelevanță. Deși inginerii, medicii, avocații, economiștii, informaticienii și alții continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
începea să se simtă străin; criza universității este gravă, susține autorul, fiindcă societatea depinde esențial de universitate (o teză oarecum pro domo, contrazisă de ruptura dintre gown și town în Statele Unite); în fine, substanțiala introducere face o acerbă critică a relativismului, divulgându-i efectele pernicioase în plan epistemologic, etic și moral, civic și politic, fiindcă relativismul proclamă falsa „virtute” unică a „deschiderii”, dar în fapt conduce către contrariul ei, omogenizând cultura americană în numele unei pseudodeschideri către alteritățile non-occidentale și eșuând - reformulez
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de universitate (o teză oarecum pro domo, contrazisă de ruptura dintre gown și town în Statele Unite); în fine, substanțiala introducere face o acerbă critică a relativismului, divulgându-i efectele pernicioase în plan epistemologic, etic și moral, civic și politic, fiindcă relativismul proclamă falsa „virtute” unică a „deschiderii”, dar în fapt conduce către contrariul ei, omogenizând cultura americană în numele unei pseudodeschideri către alteritățile non-occidentale și eșuând - reformulez aici, dar rămân în spiritul acestei diatribe tocquevilliene - într-un fel de „tiranie a minorității
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Partea a doua a trilogiei, „Nihilismul în stil american”, scrutează fundamentele filozofice - de la epistemologie la morală și metafizică - ale lumii nord-americane contemporane. Pentru Bloom, aceste fundamente sunt de recentă sorginte europeană, iar figura centrală a transplantului transatlantic este Nietzsche, fondatorul relativismului valoric, care ne îndeamnă să mergem „dincolo de bine și de rău”, proclamă moartea lui Dumnezeu, ne împinge într-un abis nihilist și antidemocratic. Faptul că Nietzsche este mai popular la Stânga decât la Dreapta nu trebuie să ne înșele; nici fascinația
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
religie, înlocuită de „religiozitate” și „sacru” - la care aș adăuga și „spiritualitate”, în sensul dat termenului de mișcarea New Age. Descriind războaiele culturale nord-americane, cu precădere cele ale anilor ’60-’80, Bloom ne atrage mereu atenția asupra răspândirii triumfale a relativismului cultural, care, „spre deosebire de relativismul simplu, propovăduiește nevoia de a crede, subminând totodată acea credință”. Pentru a evidenția mai pregnant criza spiritului american, Bloom întreprinde - o spune chiar el în câteva rânduri - o minuțioasă și adesea extrem de profundă analiză a vocabularului
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și „sacru” - la care aș adăuga și „spiritualitate”, în sensul dat termenului de mișcarea New Age. Descriind războaiele culturale nord-americane, cu precădere cele ale anilor ’60-’80, Bloom ne atrage mereu atenția asupra răspândirii triumfale a relativismului cultural, care, „spre deosebire de relativismul simplu, propovăduiește nevoia de a crede, subminând totodată acea credință”. Pentru a evidenția mai pregnant criza spiritului american, Bloom întreprinde - o spune chiar el în câteva rânduri - o minuțioasă și adesea extrem de profundă analiză a vocabularului intelectual, academic și public
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Semnele sînt și arme, resurse în lupta politică, nu numai datorită posibilității pe care o oferă prin agresarea directă a adversarului, dar și pentru că au în sine reprezentări ale lumii, percepții ale realității sociale și fizice, așa cum a demonstrat ipoteza relativismului lingvistic al etnologilor. Un cod lingvistic este, mai întîi, un stoc de cuvinte și un repertoriu de reguli pentru a fi asamblate în mod corespunzător; totodată, el este și un sistem de semnificații, o grilă de înțelegere a sinelui, a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la ele în moduri diferite. Adică vorbim de un pattern al religiei, al rolului sexelor, al sistemelor căsătorie și familie etc. dar care variază în manifestarea lor de la o cultură și structură socială la alta. 4.4.3. Etnocentrism versus relativism cultural Mulți oameni, conștient sau nu, văd cultura lor ca cel mai bun mod de viață și judecă alte culturi potrivit acesteia. În întreaga istorie, oamenii cu origini culturale variate etichetează pe cei cu origini diferite ca "primitivi", "barbari", "sălbatici
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
neînțelegerea realității sociale. În fapt, una dintre cele mai mari provocări ale cercetării în științele sociale este evitarea etnocentrismului când se studiază comportamentul uman. În contrast cu etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de vedere al relativismului cultural. Relativismul cultural recunoaște că culturile sunt diferite, dar nu vede diferența ca deficiență. Majoritatea sociologilor și antropologilor privesc culturile umane în termenii unui relativism cultural conceptul prin care se susține că toate culturile sunt sisteme ordonate în interiorul cărora obiceiurile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale. În fapt, una dintre cele mai mari provocări ale cercetării în științele sociale este evitarea etnocentrismului când se studiază comportamentul uman. În contrast cu etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de vedere al relativismului cultural. Relativismul cultural recunoaște că culturile sunt diferite, dar nu vede diferența ca deficiență. Majoritatea sociologilor și antropologilor privesc culturile umane în termenii unui relativism cultural conceptul prin care se susține că toate culturile sunt sisteme ordonate în interiorul cărora obiceiurile și instituțiile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
etnocentrismul, cercetătorii sociali încearcă să privească comportamentul uman și cultura din punct de vedere al relativismului cultural. Relativismul cultural recunoaște că culturile sunt diferite, dar nu vede diferența ca deficiență. Majoritatea sociologilor și antropologilor privesc culturile umane în termenii unui relativism cultural conceptul prin care se susține că toate culturile sunt sisteme ordonate în interiorul cărora obiceiurile și instituțiile sunt raționale în sensul lor propriu. Așadar, convingerea hindusă de interzicere a consumului de carne de vacă și de garantare a unui tratament
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
poate fi privită ca funcțională și rațională nu numai în interiorul convingerilor religioase (vaca este un animal sacru), ci și în sensul unei utilități a vacii ca animal de tracțiune și ca sursă de excremente folosite pentru fertilizare și combustibil solid. Relativismul cultural arată că societățile dezvoltă culturi diferite ca răspuns la condițiile diferite de mediu cu care ele se confruntă. Manifestările noastre par naturale și sunt cele mai bune pentru noi, dar ele cu siguranță nu pot fi cel mai bun
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dezvoltă culturi diferite ca răspuns la condițiile diferite de mediu cu care ele se confruntă. Manifestările noastre par naturale și sunt cele mai bune pentru noi, dar ele cu siguranță nu pot fi cel mai bun produs social pentru alții. Relativismul cultural de asemenea încearcă să înțeleagă comportamentul oamenilor din alte culturi potrivit cu ceea ce înseamnă el pentru aceștia și nu ce însemnă el pentru cineva din cultura noastră. Chiar pentru cercetătorii sociali instruiți în realizarea observației neutre acest lucru nu este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și a relativismului cunoașterii: femeile se pare că și-ar dori bogăția, rangul, veselia, veșmântul scump, iubitu-n așternut, măgulirea, libertatea de acțiune, dovada de încredere etc.416 Întoarcerea spre palat, după timpul afectat căutării, ar fi putut să se soluționeze cu un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]