KorAP: Find »[drukola/base=relaxat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...92 >

2,299 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446

pompieri, băi publice, frizerii, oriunde. Cunoscut de toți, o vedetă, ce mai! Fără precauții sau emoții sau sentimente, uita, într-o clipă, unde fusese, ce vorbise. Glume, anecdote, dar și comentarii impertinente, care l-ar fi putut costa scump. Mereu relaxat, firesc, nimeni n-ar fi bănuit că e bolnav. Numai cine îl știa de mult. Vigoarea sa fizică, bunul-simț, seriozitatea de altădată... Avea nevoie de imunitatea specială pe care doar Autorități speciale o pot acorda, cum ați spus. Am înțeles

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
audă, rătăcitul. Zidurile vibrară și planșeul, ușor zăngănit al ferestrelor, parcă. Pereții și podeaua și plafonul în lentă vibrație, lentă, abia simțită. „Irina“, repetă preoteasa primindu-l. „Irina“, gemu femeia, „numele meu, chiar așa. Chiar numele meu“, șoptea, fericită, somnambula, relaxată, parcă, dintr-odată, eliberată. „Irina! O, Doamne... chiar numele meu“, scâncea Irina, în care Tudor pompa, isterizat, lava nopții incendiate. Carcasa trepida, tremur, cutremur, craterul, mirosurile, microbii, magma pulsa, rănită, răvășită, Irina îl opri, „nu, nu acum“ și strainul era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
numite pâine, prăjite la un simulator, între care flutura, ca o subțire limbăroșie de pisică, o foiță lucioasă lunecoasă de înlocuitor. Fostul coleg de liceu Ștefan Olaru esteînlocuit astăzi de un domn sever, înalt, atemporal. Teabordează prompt și te copleșește relaxat, cu verdictele sale precise. Din când în când, își freacă palmele uriașe una de alta, pentru a le învia, parcă. Din când în când, își îndreaptă ochelarii subțiri pe masca perfect tăiată a noului Ștefan Olaru. Da, recunoaște, de ce nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569

slujba de taximetrist la New York, în ianuarie, și simplul fapt de a conduce din nou acționa ca un tonic asupra sistemului lui. Mă întâlnisem cu el aproape în fiecare zi în ultimele două săptămâni și nu-l văzusem niciodată mai relaxat și mai fericit decât era în dimineața aceea de la început de iunie. După ce ne-a scos din aglomerația din oraș, am intrat pe prima dintre autostrăzile care aveau să ne ducă spre nord și acolo, pe drumurile acelea deschise, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603

nu stau ore în șir căutându-mi horoscopul și hai să vă spun cum a fost când m-am înscris la o agenție matrimonială on-line... sau poate că o să aștept până ne cunoaștem mai bine. Bună, tată, îi spun eu relaxată. —Bună, Katie, plăcută călătoria? Nu se întoarce. Foarte, îi răspund vorbind cu spatele lui. Nu mai spun nimic deoarece știu că nu vrea să audă despre chilipiruri din New York, pasageri care îmi fac capul calendar sau, Doamne ferește, despre scenariul pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
faci? întreabă el. Scumpo. —Nimic. Tu? —Nu mare lucru. Lucrez. Auzi, ce facem în seara asta? Trebuie să facem ceva? Nu-mi pasă. Hotărăște tu. Nu. Hotărăște tu. —Mi-e indiferent. —Și mie. Doar că eu nu eram chiar așa relaxată. Niciodată nu sunt relaxată în ceea ce-l privește pe Tim. Pentru că sugestiile lui Tim nu sunt niciodată grozave. Mereu spune ceva de genul „Vin la tine și vedem ce facem mai încolo“. Dar niciodată nu facem ceva mai încolo. Pentru că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
Nimic. Tu? —Nu mare lucru. Lucrez. Auzi, ce facem în seara asta? Trebuie să facem ceva? Nu-mi pasă. Hotărăște tu. Nu. Hotărăște tu. —Mi-e indiferent. —Și mie. Doar că eu nu eram chiar așa relaxată. Niciodată nu sunt relaxată în ceea ce-l privește pe Tim. Pentru că sugestiile lui Tim nu sunt niciodată grozave. Mereu spune ceva de genul „Vin la tine și vedem ce facem mai încolo“. Dar niciodată nu facem ceva mai încolo. Pentru că atunci când vine la mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
pe Adam și pe mine. Nu cred, dar nu pot fi sigură. Nu cred că Elaine mă place. Se poartă puțin ciudat cu mine. De parcă nu mă crede destul de bună pentru Tim. Soțul ei e mult mai drăguț. E mai relaxat, îi place să joace golf și nu e atras de scena mondenă. Nu-mi dau deloc seama cum a ajuns cu energica Elaine. Ne terminăm cina și schimbăm priviri pline de înțeles. Cel puțin mie mi se par pline de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
în siguranță. Ne observă atent fețele, căutând semne de frică. Mai ales în timpul turbulențelor mai importante. Astfel, chiar dacă avionul se clatină și noi cădem pe jos, agățându-ne de cea mai apropiată cotieră, tot trebuie să ne asigurăm că arătăm relaxate. Oricum, mi-am făcut fapta bună pe ziua de azi. Bărbatul deja arată mai bine. Văd că i-a revenit culoarea în obraji. De îndată ce avertismentul cu centura de siguranță se stinge, jumate din pasageri se ridică să se ducă la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
nu lucrezi aici? Se uită la mine întrebător. —Astăzi lucrez în spate, îi spun veselă. Am venit doar să iau niște jeleuri pentru un copil și m-am luat la, hmmm, taclale cu Clarissa. —Văd, spune bărbatul pe un ton relaxat. Clarissa pare foarte deranjată. Ce ghinion pe ea că jocul ei de-a intimidarea a fost întrerupt. Râd în sinea mea. Așa-i trebuie. Păi, îmi cer scuze, trebuie să-i duc dulciurile bietului copil. Probabil crede că m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
să mă plimb prin Prudential Centre și să mă uit prin vitrine. Apoi mă întâlnesc cu cineva și mergem să bem ceva. Mi se împleticește limba și nici vocea parcă nu ar fi a mea. Aș vrea să par mai relaxată. —Cu unul dintre piloți? întreabă el imediat. Nu fi prostuț. Mă întâlnesc cu una din fete. Am înțeles. Pare ușurat. Mă bucur că vrea să știe cu cine ies. Asta arată că îi pasă, nu? Să nu stai prea mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
spre mine. Mă holbez la imagine și mi-e greu să-mi închipui că-l știu pe tip, cu atât mai puțin că am cinat împreună aseară. Adam poartă un smoching alb și e la o petrecere din L.A. Arată relaxat, bronzat, fericit și în largul său în lumina reflectoarelor. Mă întreb când a fost făcută poza. Mă întreb dacă a văzut-o. Până la urmă, e o realizare pentru un actor irlandez să apară într-o revistă americană de succes ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
doi. Sunt albaștri și întrebători. Și sunt ai lui Mike. Mike, pilotul. Arată superb. Și eu arăt ca naiba. Sunt nervoasă pe el că s-a furișat așa. Îl urăsc pentru că mă vede în halul ăsta. — Bună, spune el foarte relaxat. De parcă ar fi perfect normal să discuți cu o colegă îmbrăcată în pijamale. Poartă blugi și un tricou alb. Pun pariu că e treaz de mult. Pare să fi dormit bine. Hmmm. Asta e ciudat. Mă întreb ce s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
îi spun, crezând că asta mă face să par destul de interesantă. Vreau doar să știe că nu am stat toată seara în casă așteptând să mă sune și rozându-mi unghiile de nerăbdare. —Ce băieți? A, doar niște piloți, zic relaxată. Am înțeles. Pare enervat. Foarte bine. Probabil crede că toți piloții arată ca niște zei greci și sunt foarte interesanți. Și nu o să mă deranjez să-l corectez. Lasă-l să creadă că mă urmăresc o mulțime de tipi care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
apă rece. Îmi arunc uniforma pe jos, evit oglinda, mă urc pe cântar să văd dacă am pierdut vreun kilogram (nu am pierdut) și mă bag în pat. În câteva secunde am adormit. Când mă trezesc, mă simt fericită și relaxată. Cele câteva zile la soare au însemnat foarte mult. Și bineînțeles că Adam mi-a trimis flori, ceea ce înseamnă că mă place mult, evident, deși încerc din răsputeri să nu despic firul în patru, pentru orice eventualitate. Ah, și vine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453

ne Îndreptăm În direcții diferite. În direcții diferite ? Asta tot spune de atâta timp ? Simt că mi se pune un nod În stomac. Doar nu... Ce face, Încearcă să se retragă din afacere ? — Scuză-mă, Doug, spun, pe cel mai relaxat ton de care sunt În stare. Evident, te-am ascultat cu foarte mare atenție. Îi trag un zâmbet prietenesc, de genul suntem-cu-toții-profesioniști. Dar crezi că ai putea... Îhm... să tragem o linie și să recapitulăm un pic care e situația

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
la bar. — Bună din nou ! zic zâmbitoare. Ce coincidență ! Stewardesa mă fixează. — Bună. Îhm... — Da ? De ce-o avea aerul ăsta atât de jenat ? — Scuze. Voiam doar să-ți spun că... știai că... Arată spre pieptul meu. Ce anume ? spun relaxată. Cobor privirea și Îngheț, șocată. Nu știu cum, În timpul mersului, cămașa de mătase mi s-a desfăcut singură la trei nasturi și e larg căscată În față. Mi se vede sutienul. Sutienul roz de dantelă. Cel care mi s-a pătat puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
rău că n-o să apuc să-i văd pe ai tăi, adaugă. Și chiar vorbește serios. Vreau să zic că nu e numai iubitul perfect, dar chiar Îi face plăcere să meargă În vizită la ai mei. — E OK, zic relaxată. Nu contează. — A, și am uitat să-ți spun. Îmi surâde misterios. Ghici la ce avem bilete ? — Ooo ! zic animată. Îhm... Tocmai sunt pe punctul de a spune „Paris !“ — La festivalul de jazz ! Mă privește radios. La Cvartetul Dennison ! E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
atentă la ea, te-ai descurca mai bine În viață. — E doar un stil de mers ! se bagă Nev chicotind. Nu e o rețetă miraculoasă ! — Nev ! spune mama, ușor dezaprobatoare. — Emma știe că glumesc, nu-i așa, Emma ? spune Nev relaxat și Își mai pune niște vin În pahar. Sigur că da ! spun, sforțându-mă să zâmbesc larg. Stai numai puțin, până am să fiu promovată. Stai numai puțin. Numai puțin. — Emma ! Pământul către Emma ! Kerry Îmi flutură o mână prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
să Îmi umple paharul, ridic privirea și Îl văd pe Graham Hillingdon ieșind de la administrativ, urmat de alte câteva persoane. Rahat ! Vine ! OK. Nu te stresa. Așteaptă să se umple și al doilea pahar, cât poți de liniștită și de relaxată... Și uite-l ! Cu părul blond, costumul scump și ochelarii negri. Dar, spre ușoara mea surpriză, face un pas Înapoi, dându-se Într-o parte. De fapt, nimeni nu se uită la el. Atenția tuturor e focalizată asupra celuilalt individ

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
tot felul de ședințe. Probabil că Își va petrece toată ziua la etajul unsprezece sau așa ceva. — Te simți bine, Emma ? spune Dave bodyguardul, venind să-mi deschidă ușa. Pari pierdută În spațiu. — Da ! Mă simt foarte bine, mulțumesc ! spun râzând relaxată, cu ochii cercetând holul. Nu-l văd nicăieri. OK. O să fie bine. Probabil că Încă n-a venit. Probabil că nici nu vine azi. Îmi arunc părul spre spate sigură pe mine, traversez cu pași iuți marmura din hol și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
de căpșune și nu știu ce amestec rafinat de nuci (4 lire 50 un castronel. Nu mă Întrebați cât am dat pe băuturi). Și trebuie să recunosc, acum că știu că nu trebuie să impresionez nici o vedetă, mă simt un pic mai relaxată. — Cum Îți merge la serviciu ? o Întreb pe Lissy, sorbind din băutură. A, bine, zice ea, ridicând vag din umeri. Azi m-am Întâlnit cu tipul cu frauda din Jersey. Tipul cu frauda din Jersey e un client de-al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
mă abțin să-ți spun ce gust mi se pare că are. Dacă nu te superi, eu rămân la whisky. — OK, zic ridicând din umeri. Dar să știi că pierzi. Iau altă Înghițitură și Îi zâmbesc fericită. Deja sunt complet relaxată. Va fi Întâlnirea perfectă. TREISPREZECE Ajungem la un restaurant din Mayfair În care n-am mai fost niciodată. De fapt, nici nu sunt sigură că am mai fost vreodată În Mayfair. E un cartier de megalux, așa că ce să caut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
ce-oi fi scris asta, fiindcă habar n-am să patinez. Poate fiindcă am văzut asta În Splash. Doamne, sunt deja În pană de idei. Ce porcărie ! Mă uit În gol la foaia de hârtie, Înregistrând pasiv frânturi din conversația relaxată din jurul meu. — ... chiar lucrează la nu știu ce proiect secret sau sunt doar zvonuri ? — ... compania Într-o nouă direcție, se pare, dar nimeni nu știe exact ce anume vrea să... — ... e tipul ăsta Sven ? Vreau să spun, ce funcție are ? — ... e cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
gândit să... OK, hai că mă port prostește. Am s-o sun pe Lissy ! Și ea o să-mi spună. Îmi scot mobilul și sun acasă, dar intră automat robotul. — Bună, Lissy, eu sunt, zic, Încercând să-mi iau un ton relaxat și firesc. Am o mică problemă, și anume nu mai știu exact la ce ușă se află clubul. Și nici... care e aleea exact. Așa că, dacă asculți mesajul ăsta, vrei te rog să mă suni ? Mersi ! Mă uit la Jack

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]