11,435 matches
-
a acestora este faptul c? bog??ia ?i diversitatea lor dezv? luie pe de o parte, „calitatea orizontului din care coboar?", dar ?i unitatea de gandire ce Îngem?neaz? arii de cultur? atât de diferite. „Dar prin motive se mai relev?? ?i alte serii de corela?îi purtând mai departe, spre Înrudiri expresive ale viziunilor artistice Între poe?îi apar?inând unor etnii diferite ". (Zoe D.-Bu?ulenga). Indiferent c? lacul, luna, codrul, p?durea, teiul, salcâmul, floarea albastr?, marea, izvorul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
uria?ul mecanism viu" al universului poetic eminescian, „ce se desface curiozit??îi analitice iscoditoare de taine ale crea?iei, În piese care palpit? semnificând spre unitate" (Zoe D.-Bu?ulenga). Studiul semnifică?iilor pe care acestea le au poate relevă sistemul de corela? îi Între aria de cultur? tradi?ional?? ?i cea universal?, Între expresivitatea gândirii, a viziunii artistice autohtone ?i cea apar?inând altor popoare, dezv?luind procesul devenirii noastre spirituale. Alc?tuind „uria?ul mecanism viu al universului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pot fi În?elese numai dac? acesta este privit din acela?i unghi, prin prisma aceleia?i viziuni poetice care i-a dat via??. Ipostazele eminesciene ale naturii sunt de aceea multiple, iar opera să (deschis? mereu altor interpret?ri) relev? uneori „titanica sete de frumuse?e" a poetului demiurg ce Înnobileaz? prin gândirea ?i sensibilitatea să metafizic? orice col? al universului, alteori „tentativă conținu? de a cosmiciza spa?iul", n?scut? din „instinctul creator, demiurgic", din dorin?a de a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În nesfâr?ițe oglinzi acvatice, În oglindă privirilor, În sâmburele de foc al apei etc. Dar, mai ales, lumina se manifest? că o corporalitate difuz? În consiste?a argintie a « negurilor albe » sau a « umbrei» " , dimensiunea ontologic? a poeziei eminesciene relevându-se, atât În sugestii ale luminii, cât ?i ale umbrei: „ Valoarea ontologic? că?tig?, În lirica eminescian?, ?i metaforele luminii, ?i ale umbrei" . Luna de?ine astfel, În contextul crea?iei eminesciene, una dintre cele mai revelatoare for?e expresive
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
comunic?. Privit? din perspectiv? cosmic?, ea reprezint?, prin Ins??i imaginea ei de ou primordial Întruchipând „Începutul lumii", simbol al genezei. Versul din „??lin (file din poveste) " considerat de Arghezi unul dintre cele mai reu? ițe din crea?ia eminescian? relev? astfel imaginea de „ou cosmogonic" care se reflect? În „cuibarul apelor", „semnificând Începutul, unitatea originar? din care repurcede lumea". ????rînd din imensitatea m?rii, a cerului sau a codrului (toate acestea, semnificând În opera eminescian? simboluri ale esen?ei, ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
acelui „sentiment tragic al existen?ei umane" În care s-a zidit fiin?a poetului ve?nic zb?tându se Între limitele ?i dramele „soartei oarbe". Privit? din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii cu iluziile, dramele ?i dezam?girile ei („Apari, tu, lun?-n cer / ?i f? din vis viea??, din umbre adev?r!" „Mure?an") -„amurg al eului" În care „abia contururi triste ?i umbre au ?? mas" (Melancolie). „Poet selenar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tori la steaua Singur???? îi". (Od?-În metru antic) Desprinse parc? din picturile pe care poetul le privea În bisericile Moldovei sau pe care, „fiind ??iet" le Întrez?rea „printre pleoape", colindând ??durile fermecate ale Ipote?tilor, aceste „pagini Înstelate" relev? că ?i celelalte topos-uri poetice care alc?tuiesc universul poeziei o multitudine de semnifică?îi artistice imaginile poeziei lui Eminescu „nu sunt În func?ie de gandire", „ci pur ?i simplu metafore", afirm? G. C?linescu. „Sfânt ochi de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
devine vârstă de aur). Prin raportarea la mitul istoriei, semnifică? iile acestui topos poetic se multiplic?. Prezen?a codrului este Inso?it? Întotdeauna de atributele „arhait??îi, purit??îi ?i puterii"; prin identificarea acestuia la spa?iul istoric românesc, este relevat? unitatea de leg?tur? ancestral? ce se stabile?te Între eroul ales (Mu?ațin, Decebal, Mircea, ?tefan) ?i natură prietenoas?? ?i ocrotitoare: „?tefan Vod? tinerel / Trece puntea singurel, / Cu peptarul de ?? el / Cu cu?mă neagr? de miel, / Drag i-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o demonstreaz? versurile din Mu?ațin ?i codrul: „Tu s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"). Aceea?i leg?tur? indestructibil? pe care mitul codrului o circumscrie ideii de permanen??, de leg?tur? sufleteasc? om natur?, o relev? versurile „Scrisorii III". B? trân, În?elept, vechi asemenea naturii al c?rei simbol este, Mircea devine de asemenea un Ales al istoriei ?i al naturii; de aceea „râul, ramul" sunt Întruchip?ri metaforice ale acestei leg?turi indestructibile natur
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fost urmate de o încercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.” În forma simplă, fapta prezentată la art. 189 C. pen. este sancționată cu aceeași pedeapsă ca și fapta prevăzută la art. 188 C. pen., ceea ce relevă același grad de pericol social în cazul infracțiunilor respective. Un om ajunge în stadiul de a-și suprima viața datorită lipsei totale de încredere în bunătatea, dragostea și puterea nemărginită a lui Dumnezeu și în dorința Lui de a schimba
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
tehnologic, dar involuează valoric, având tendința nefastă de a le înlocui și pe cele puține care au mai rămas, cu nonvalori, embleme ale păcatelor de care am discutat în cadrul capitolelor anterioare. Faptul raportării la criterii valorice diferite este pe deplin relevat și de modalitatea prin care au fost grupate infracțiunile în Codul penal față de poruncile din Decalog și păcatele interzise prin acesta. Se observă din analiza celor 10 Porunci faptul că infracțiunile corespondente poruncilor sunt reglementate în Codul penal la titluri
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Charlie Sheen cu cele două serii din spumosul film „Formidabilul”. Britanicii au lansat seria „Bond”,cu interpreți celebri de pe două continente. Cele două serii din „The Blues Brothers” au reactivat nostalgiile iubitorilor de blues. Cele trei serii din „Matrix” au relevat matricea vieții și viitorul umanității...Suntem în Matrix? Indiferent de epocă toți luptătorii americani din filme sunt la zi cu cursurile de arte marțiale. Bruce Lee a devenit o legendă pentru kung-fu. Jackie Chan e comic,dar nu e John
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ajunge să ne plictisească celălalt? Așteptăm de la cei pe care îi cunoaștem să reprezinte o continuă aventură? Nu ne place modul de-a fi al celui care ne plictisește (dar nu chiar atât de mult pentru a-l urî)? Ce relevă plictiseala raportat la ceilalți și la noi? O dispoziție afectivă în care lumea nu ne mai spune nimic sau noi nu mai avem raportul potrivit față de lume? Apare plictiseala doar ca un moment necesar între momentele de trăiri intense? Ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o identitate colectivă. În această abordare nu există o distincție clară între studiul dinamicii grupului și fenomenele organizaționale, organizațiile fiind considerate grupuri. Când relațiile dintre grupuri iau forma unor jocuri de interese contradictorii cu puteri asociate acestor interese, organizația se relevă ca politică. Organizațiile sunt alcătuite din părți contradictorii și pentru a li se înțelege comportamentul trebuie mai întâi înțeleasă natura conflictelor interne și externe, distribuția puterii între grupuri și procesele prin care conflictele de putere au ca rezultat dominarea, supunerea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
recunoaștere, mediul de lucru, suport tehnic, sisteme interne de măsurare, valori și responsabilitate socială, senior leadership, comunicare internă și reputație externă. Aceste dimensiuni acoperă țintele și aria de acțiune ale strategiei de branding de angajator. Mixul de branding de angajator relevă integrarea unor dimensiuni cărora le vom da o atenție aparte: cultura organizațională, leadership și responsabilitatea socială corporativă. Ele nu sunt importante pentru că astăzi sunt supralicitate, pentru că ar fi doar o modă, ci pentru că realmente fac diferența pe o piață concurențială
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
arătat că fiecare organizație are metode unice de diseminare și finalizare a schimbării, acesta a structurat totuși o seamă de pattern-uri, de exemple de bună practică, care pot deveni cadre generalizate în această chestiune. În plus, această diagnoză a relevat că motorul punerii în operă și al desăvârșirii schimbării stă în capitalul uman. Iată numai câteva dintre argumentele care au servit la conturarea concluziei amintite anterior: istoria organizațională și financiară puternică, programele structurate, formale de management al resurselor umane ca
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
orientarea de tip EOC a unei companii. Indicele de consistență internă a itemilor Cronbach Alpha este de 0,62, valoare acceptată având în vedere că este vorba de un studiu-pilot asupra fenomenului 222. Analiza cantitativă și calitativă a datelor obținute relevă faptul că, deși este un concept nou introdus în teorie, EOC se prezintă ca un fenomen manifest la nivelul organizațiilor și influențează atât politica de personal a organizației, cât și interesul pentru organizație ca potențial angajator. Analiza cantitativă a datelor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
poate fi neglijat, manifestă un relativ dezacord față de cultura de tip EOC. Putem considera că acești angajați, având în vedere noutatea conceptului, nu sunt familiarizați cu valorile acestei culturi sau preferă un alt tip de valori. Analiza datelor ne-a relevat faptul că acești angajați sunt încă dependenți de valori care țin de siguranța locului de muncă; ei doresc un salariu mai mic, dar mai sigur, se tem să-și asume riscuri profesionale etc. Proporția celor care sunt de acord că
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
atitudine poate fi explicată printr-o schimbare de mentalitate, în primul rând la nivel social. Liderul nu mai este privit ca fiind singurul care ia decizii, își asumă riscuri, controlează fiecare aspect, împarte sarcini, acordă recompense sau dă sancțiuni. Studiul relevă nevoia angajatului de a participa la luarea deciziilor, de a-și asuma riscuri, de a fi o parte activă a companiei, de a fi un partener pentru conducere, țintind împreună cu aceasta spre un scop comun. Evoluția organizației presupune progresul fiecărui
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
la întreaga companie, prea general și vag. Sună mai degrabă a formă fără fond. Un alt fel de impersonal, asemănător arhicunoscutelor se face, ni s-a spus, să se lucreze etc. Dacă analiza celor două dimensiuni de pe primele locuri a relevat o prezență slabă și confuză a brandingului de angajator în presa de specialitate românească, cea de-a treia dimensiune, centrată pe acțiuni și mesaje concrete care evidențiază prezența unei strategii de brand de angajator, este reflectată în aceiași termeni, care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
naționale. Astăzi, criteriile moderne ale comparatismului literar asigură o nouă viziune asupra relațiilor literaturii române cu literatura universală, urmărind, pe de o parte, să demonstreze continua comunicare a spiritualității românești cu spiritualitatea întregii umanități, și, pe de altă parte, să releve contribuția proprie, originală a creativității universale. Fără îndoială, cercetarea aprofundată a raporturilor literaturii române cu celelalte literaturi naționale nu poate fi realizată în bune condiții fără aportul unor instrumente de lucru de imperioasă necesitate, cum sunt bibliografiile. Răapunzând acestui deziderat
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
albaneză și caldeeană. Fișele bibliografice sunt dispuse conform clasificării zecimale internaționale, pe genuri, alfabetic și cronologic. Sunt excelent redactate, cu o desăvârșită concizie, dar pe deplin edificatoare, cu o intuiție exactă a sensurilor esențiale specifice operei și personalității scriitorului respectiv, relevând și contribuția traducătorilor și comentatorilor români. în această vastă și impresionantă bibliografie, îndrăznesc, în limita spațiului, să menționez câteva aspecte semnificative. De pildă, în perioada interbelică, opera lui Cehov a fost tradusă și comentată în 293 de poziții bibliografice. într-
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
este reprezentarea ei genială". Unul dintre cele mai importante momente a fost acela al vizitei întreprinse în România de ilustrul scriitor și gânditor indian Rabindranath Tagore, în toamna anului 1926. în revista Ramuri, nr. 10, din octombrie 1926, N. Iorga releva că a citit "romanul Naufragiul (The Wreck), din care se degajă o impresie de Ťadâncă religiozitateť și un mare simț al frăției umane". Merită amintite și articolele omagiale publicate de Ion Marin Sadoveanu, în Gîndirea, nr. 9-11, din octombrie-decembrie 1926
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
în scenă a unor "legende urbane" din perioada comunistă, însă mai important decât atât este încercarea de a recrea un cadru de viață, un context mentalitar al unei lumi dispărute. Un excelent exercițiu de antropologie culturală, filmele din această serie relevă un Weltanschauung care poate fi rescris cu sintagma utilizată până la vomisment, "Epoca de aur", definită drept "Epoca Nicolae Ceaușescu" pentru milioanele de cunoscători. Demersul corespunde unei literaturi vaste pe această temă, literatură germană, și cinematografiei germane care a luat în
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
că nu le-ar mai fi repetat: Un lingușitor reptil, în politică un tâlhar, în morală un c... iar în purtarea către Klopstock, Merk, Herder este un copil arțăgos! În fine, dar deloc pe ultimul plan, se cuvine să mai relev că în procesul de mlădiere, de șlefuire a limbii literare române prin care aceasta trecea în primele decenii ale sec.XIX, traducerea unui Goethe sau Schiller punea translatorilor români dificile probleme de găsire a celor mai fericite echivalente și de
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]