61,760 matches
-
în domeniul cunoașterii umane este de natură gnostică. Toți suntem gnostici fără să o știm. E grăitor în această privință un citat din cartea lui Culianu: "Pe vremuri credeam că gnosticismul e un fenomen bine definit, care ține de istoria religioasă a Antichității tîrzii. Aveam să învăț în curînd că fusesem un naďf. Nu doar gnoza a fost gnostică, ci și autorii catolici, și neoplatonicienii; Reforma a fost gnostică, comunismul a fost gnostic, nazismul a fost gnostic, liberalismul, existențialismul și psihanaliza
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
se așterne praful de bibliotecă. Masivul tratat de filosofie contemporană scris de Andrei Marga va avea, cu siguranță, un traseu opus. Filosofia lui Habermas oferă cadrul teoretic pentru înțelegerea realităților pe care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau științific. Acest volum s-a născut din preocuparea constantă a autorului pentru spațiul public, pentru agora. Am convingerea că Filosofia lui Habermas își va găsi locul binemeritat și aplicarea practică în chiar acest spațiu.
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
coarda. Nu e treaba B.O.R. să ceară instituirea de interdicții civile împotriva unei minorități sexuale. Biserica Ortodoxă poate anunța că dacă se aprobă căsătoria civilă între persoane de același sex, potrivit canoanelor sale nu poate încuviința oficierea serviciului religios în asemenea cazuri. Atît și nimic mai mult. Drepturile civile nu sînt treaba bisericii. Pentru asta există Parlament. Chiar dacă e cultul majorității românilor, ortodoxismul nu e decît unul dintre cultele din țara noastră și nu se poate substitui autorității civile
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
care Biserica chiar n-are motiv șă-și dea cu părerea. Iar dacă cuplurile de homosexuali care doresc să se căsătorească sînt alcătuite de atei declarați, ce treabă mai are cu ei Biserica Ortodoxă? Nu intervine aici și un calcul, deloc religios și cîtuși de puțin nevinovat al B.O.R. ? O parte, nu se știe cît de mare, dintre eventualii candidați la acest nou tip de căsătorie, sînt înregistrați ca practicanți ai cultului ortodox. Dacă li se refuză oficializarea relației, Biserica Ortodoxă
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
relației, Biserica Ortodoxă n-are nici un motiv să le închidă ușa în nas. Ei rămîn ortodocși, contabilizabili ca atare și la viitorul recensămînt. Dacă, în schimb, statul admite să-i căsătorească, Biserica Ortodoxă ori ia decizia să-i cunune și religios, ori nu le recunoaște căsătoria și atunci trebuie să-i șteargă de pe listele sale. O eventuală legiferare a relației dintre homosexuali ar putea avea însă efecte imprevizibile chiar și printre acei slujitori ai bisericii care au probleme cu opțiunile lor
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
în presă. În momentul în care relația homosexuală ar fi acceptată legislativ în România " s-ar putea ca și Biserica Ortodoxă să aibă surpriza ca unii dintre slujitorii săi să-și treacă pe prim plan drepturile civile, uitîndu-și de îndatoririle religioase. Biserica Ortodoxă nu și-ar fi permis o asemenea atitudine de o agresivitate socială fără precedent, dacă nu s-ar fi bucurat de un tratament preferențial din partea statului și în alte împrejurări. De pildă în afacerea retrocedării bisericilor greco-catolice, în
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la catedrele de orice spe cialitate, din licee
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bogați și cei foarte săraci și asta o înțelegem numai văzând cu ochii noștri sărăcia, murdăria, mizeria și înghesuiala din marile metropole cum ar fi, spre exemplu, Bombay. Dar și faptul că au foarte multe și lungi festivaluri și sărbători religioase, de care se preocupă atât de mult, încât nu mai au timp să-și facă curățenie și să mai și muncească, deoarece trebuie să realizeze decorații și aranjamente, ceea ce mă face să-i caracterizez prin două cuvinte: “gunoaie și decorațiuni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la Ghennai-Madras, așezat pe coasta Golfului Bengal, cel mai mare port de pe coasta de Est și capitala Statului Tamil-Nadu ajungem în orășelul pescăresc Mahabalipuram, care între secolele al IV-lea și al IX-lea, aici a fost un mare centru religios. Zeii lor erau: Shiva, creatorul și distrugătorul lumii; Vishu, păstrătorul ordinei universale și frumoasă lui nevasta Lakshimi, zeița frumuseții și a fericirii. Spre venerarea lor, dar și a altor zeii din Pantheonul Hindus, Regii Pallava au ridicat aici temple săpate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
descrisă în carte, a conviețuirii cu străini care foloseau aceeași bucătărie, aceeași baie. în ceea ce privește atitudinea față de Biserică, aveam o prietenă, catolică, al cărei frate era student și se ducea duminica la biserică. A fost urmărit, s-a descoperit că este religios și a avut probleme la Universitate. în carte, acest episod este transfigurat, cu alte personaje și în alte circumstanțe. Dar cred că elementele esențiale descriu corect modul de viață al unei familii din clasa de mijloc, care avea o istorie
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
a fost lupta de clasă pe o șesime de glob, holocaustul, în Europa ocupată de naziști. A demoniza adversarul pe care l-ai destinat exterminării - dacă nu consumului! - e un procedeu vechi de când lumea. Cu incontestabile performanțe a ilustrat războaie religioase pustiitoare, ca și răfuieli fără istorie. Pentru a fi asasinat șase milioane de evrei, nazismul a fost condamnat, criminalii săi diriguitori suiți în spânzurători. Pentru crime de egală - dacă nu și mai teribilă anvergură - comunismul merita un tratament identic. Părtaș
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală a vieții religioase, sacrul se manifestă în cîmpul estetic prin înzestrarea obiectelor cu sensuri pe care nu le posedă lumea profană, cu o aură ocultă. Se instituie astfel o realitate aparte, radical diferită de cea curentă, ilustrînd o transcendență sui generis. Ia naștere
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
spiritul ațintit asupra numinosului ofranda propriului său limbaj, conservîndu-i identitatea, în afara căreia am fi avut a face cu un hibrid. Unghiul d-sale de vedere salutar este cel al intuirii unei transcendențe care colaborează cu imanența. Cea dintîi corespunzînd doctrinei religioase, cea de-a doua sferei de imagini de artă în duhul în care un pasaj din Sfîntul Augustin propune însăși înțelegerea lui Dumnezeu, într-un chip ce ar putea sugera o armonizare între imanentismul spinozist și contestatarii săi: "Dumnezeu este
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la catedrele de orice spe cialitate, din licee
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste, se intră pe bază de... ABONAMENT!!! ...De la înălțimea “Porții Raiului” (“Sus la poarta Raiului” - metaforă incipitului de volum, însemnând perspectiva normalității
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bogați și cei foarte săraci și asta o înțelegem numai văzând cu ochii noștri sărăcia, murdăria, mizeria și înghesuiala din marile metropole cum ar fi, spre exemplu, Bombay. Dar și faptul că au foarte multe și lungi festivaluri și sărbători religioase, de care se preocupă atât de mult, încât nu mai au timp să-și facă curățenie și să mai și muncească, deoarece trebuie să realizeze decorații și aranjamente, ceea ce mă face să-i caracterizez prin două cuvinte: “gunoaie și decorațiuni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la Ghennai-Madras, așezat pe coasta Golfului Bengal, cel mai mare port de pe coasta de Est și capitala Statului Tamil-Nadu ajungem în orășelul pescăresc Mahabalipuram, care între secolele al IV-lea și al IX-lea, aici a fost un mare centru religios. Zeii lor erau: Shiva, creatorul și distrugătorul lumii; Vishu, păstrătorul ordinei universale și frumoasă lui nevasta Lakshimi, zeița frumuseții și a fericirii. Spre venerarea lor, dar și a altor zeii din Pantheonul Hindus, Regii Pallava au ridicat aici temple săpate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai slab pulsează sexualitatea<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 38. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu doar închinarea la icoanele sfinte și rugăciunea au efect de îndepărtare a atacurilor diavolești ale curviei, ci și cântecele religioase care duc la decența gândurilor<footnote Georges Habra, op. cit., p. 215. footnote>. În acest sens, Evagrie Ponticul amintește: Psalmodierea potolește patimile și face să se liniștească înfrânarea trupului<footnote Evagrie Ponticul, Cuvânt despre rugăciune, cap. 83, în Filocaliaă, vol. I
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]