1,588 matches
-
fondantele aliniate pe platourile aurite, o invidiasem. Îi zâmbisem rezonabil, ca ultimul dobitoc, dar mă simțeam mort pe dinăuntru. În ochi îi sclipea ceva, poate iubire, poate magia momentului, poate dorința de-a săruta catifeaua pătată de pudra trufelor, cu religiozitatea unui credincios apăsându-și buzele de mâna papei. Mie mi-era pur și simplu foame. Aș fi înghițit halvița și tortul de nuga bătut în spumă de cafea, cu mult zgomot și fără vreo pauză. Desigur, pricepeam (nu mă născusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cultură să vorbească astfel despre statul român, fiindcă n-ar avea nici o legitimitate în realitatea statului român, unul dintre cele mai slabe din lume, lipsit de o conștiință națională. Justiția coruptă până în măduva oaselor, ignorarea legilor, supraabundente și labirintice, religiozitatea demagogică (stranie formă fără fond), pletora politicienilor egoiști și oligarhi, sărăcia și dezordinea morală a populației, căutarea de slujbe umile pe alte meleaguri, scăderea dramatică a natalității, bolile care bântuie și multe altele, fac ridicolă orice mândrie națională românească, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
din Muntenia contemporană, Daniel Barbu XE "Barbu" , un comentator avizat („deși” catolic!) al tradițiilor istorice ale ortodoxiei, merge mult mai departe În interpretarea acestei situații, fiind de părere că Biserica ortodoxă a pierdut din start bătălia cu manifestările necanonice ale religiozității rurale, o luptă pe care, de fapt, nici n-a purtat-o vreodată cu prea mare convingere. Pentru istoricul și „politistul” bucureștean, ...s-ar zice că Biserica nu era prezentă În viața satelor decât cel mult pentru a creștina riturile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și atractiv. Sentimentul religios cunoaște o evoluție de la concret la abstract (transcendent). Iconografia are, în acest sens, un rol deosebit de important pentru dezvoltarea gândirii abstracte și construirea unui sistem filozofic care dă sens vieții. Perioada preadolescenței determină extinderea și amplificarea religiozității. Raportarea la normele biblice îl determină pe copil să-și rezolve unele probleme de ordin moral, existențial. Prezența la slujbele religioase nu mai este receptată ca o simplă obligație, ci ca o necesitate. Copilul devine mai responsabil de raportul dintre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunt necesare tactul și, mai ales, răbdarea din partea profesorului de religie. Preadolescenții comunică și se comunică, ies din sine, se organizează în grupuri, solidaritatea și gradul de socializare cresc în mod simțitor. Comuniunea de interese și sentimente face ca și religiozitatea să se extindă și să se amplifice. Copilul se încrede în celălalt, se confesează. Raportarea la divinitate îi dă ocazia să-și rezolve unele probleme: o ușoară confuzie morală, o cădere existențială etc. Copilul este capabil la această vârstă să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului. Creștinismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu Biserica Ortodoxă - respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei - este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Studii Ortodoxe, organizat ca o comunitate de lucru, în care studenții să dobândească nu numai știința teologică, ci, mai ales, metoda, instrumentul de activitate științifică și practică, era una viabilă și care putea să umple acest vid existent în planul religiozității ortodoxe. Pornind de la o bună cunoaștere a mecanismului travaliului științific modern (y compris chestiunile organizatorice), Nae Ionescu concepea un Institut cu cinci secțiuni esențiale: Sistematică religioasă; Istorie; Filosofie; Filologie; Teologie practică, secțiuni incluzând totalitatea disciplinelor religioase care se predau într-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
influența liberalilor în Biserica Ortodoxă a fost devastatoare. În statul român modern, cu religia oficială greco-ortodoxă, universitățile aveau, în principiu, și câte o facultate de teologie. Mulți s-ar fi așteptat ca aceste facultăți să fie în slujba Bisericii, a religiozității ortodoxe; din păcate, statul a falsificat într-atât viața religioasă încât a permis acelor facultăți teologice să ceară autonomie 11. Într-un asemenea context al modernității, era normal ca Biserica să încerce să-și redobândească drepturile ei de viață; astfel
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
deveni, "fără nici o exagerare, centrul teoretic, științific și de informație al întregii lumi ortodoxe". Prin această apariție se deschidea o vastă perspectivă vieții religioase și chiar politice românești. În contextul interbelic, existau momente care pledau pentru această întreprindere științifică; pe măsură ce religiozitatea se transformase în modă, viața publică era obligată să admită rolul jucat de Biserică, ceea ce nu era un lucru normal - a trebuit să apară "moda religioasă" pentru ca Ecclesia să se bucure de atenția publică 8. Proiectata revistă Logos. Revue internationale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ființa umană devine copărtașă la opera lui Dumnezeu de mântuire, cu condiția de a se învrednici de ea. Aceasta este semnificația fundamentală a lucrării mântuitoare la catolici care se leagă de Euharistie și de pregătirea pentru ea. Pentru Luther, adevărata religiozitate nu constă în formalismul exterior, în practica rituală exterioară, ci în permanenta căutare cu inima a lui Dumnezeu. Sfintele Taine ale Bisericii nu lucrează din exterior asupra ființei umane, ci "îi prefac sufletul pe dinlăuntru, psihologicește - de aici începutul Reformei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
privind destinul veșnic al omului. Tradiția ortodoxă nu a operat niciodată disocierea între teologie și mistică, adică între dogma mărturisită de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
că este purtătorul harului. Există o diferență specifică între preotul răsăritean și cel apusean la nivelul împlinirii rosturilor sale2. În Ortodoxie, lumea nu se îngrijește prea mult de preot întrucât felul său de a se comporta nu impietează asupra fondului religiozității. Credința oamenilor este puternică în Dumnezeu, chiar în pofida unor scăderi ale preotului. Atitudinea obișnuită a preotului nu prezintă o semnificație aparte atât timp cât Biserica nu intră în concurență cu alte biserici. În măsură în care există o raportare și la alte
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
legii! Mai ales în Biserică! Și de ce nu și în afara Bisericii! Ecclesia se cere a fi prelungită și în viața cotidiană, printr-o practică exemplară care să probeze un comportament admirabil. Prin atitudinea lor, credincioșii sunt datori să demonstreze că religiozitatea și disciplina sunt aspecte consubstanțiale ale realității spirituale. Nu moda este cea care dă măsura vieții religioase, ci asumarea cu umilință și bucurie deopotrivă a mărturisirii creștine, în care cuvântul devine ziditor prin tainica rugăciune și în care gestul este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
consimțământul lor, acestei încercări de raliere a forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a devenit conștientă și a circulat; mai mult decât înainte. Desfășurarea vieții lor, pusă sub egida independenței, a luat drumuri noi; legătura dintre ele s-a pierdut din ce în ce mai mult; și nu rareori unul a devenit piedică pentru celălalt. De aceea, religiozitatea - ca și naționalitatea de altfel - a rămas mai puternică în sate, unde viața nu a luat cunoștință de ea însăși și unde noua mentalitate știențistă nu a pătruns. Statul actual, națiunea actuală nu mai sunt solidare cu trecutul, ele sunt
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice și Legea. Iar dacă voiesc să învețe ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică" (34-35). 2 Cf. Nae Ionescu, Preotul în religiozitatea răsăriteană, în "Cuvântul", an IV, nr. 1008/6 februarie 1928, p. 1., Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dar raporturile de forță și violența nu încetează să apese asupra transformării sale. Lumea se uniformizează, dar, la extremele bogăției și sărăciei, inegalitățile se adâncesc. Știința face progrese revoluționare atât în ceea ce privește cunoașterea universului, cât și în cea a vieții, dar religiozități de tot felul nu au fost niciodată mai pregnante. Toate aceste contradicții se pot vedea și citi în mini-scenariile și în ocurențele locale, unde privirea antropologică este susceptibilă, mai mult ca oricare alta, să afle logica internă, determinanții externi și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
rămân la un nivel strict științific. Dar tracomania este cu totul altceva. Se invocă argumentul că tracii credeau în nemurire, că aveau o spiritualitate foarte înaltă, de neegalat, că erau singurii monoteiști (ceea ce este total fals) și că, în general, religiozitatea traco getică este net superioară, spiritual vorbind, culturii și moștenirii latine, de mediocri legiști și administratori coloniali. Cu astfel de concepții nu mai putem fi deloc de acord. La această moștenire putem chiar renunța fără mari regrete. Nu este cazul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu un misticim difuz. La toate acestea se adaugă varii doze de esoterism și șamanism sud-american, totul având drept scop, printre altele, ,,proslăvirea pământului și a ambianței". Acest ultim aspect (,,proslăvirea pământului și a ambianței") mă trimite cu gândul la religiozitatea cosmică precreștină, excelent analizată de Mircea Eliade. Ea avea în centru figura suverană a Magnei Mater și natura înțeleasă ca hierofanie cosmică. Recent, Sylvia Marcos reia motivul într-o carte realmente seducătoare 73. În timp, creștinarea acestor simboluri, practici și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și sărăciei materiale. Marx și Engels* s-au erijat în profeți, reactivând fantasma Pământului făgăduinței, promițând tuturor „oropsiților vieții” o lume a dreptății, a egalității, a fraternității. Acest amalgan fără precedent de scientism și mesianism, de rigoare metodologică și de religiozitate mistică explică succesul considerabil al marxismului într-o perioadă istorică în care capitalismul provoca societății grave leziuni sociale și în care idealurile democratice abia începeau să prindă rădăcini pe continentul european. Este însă cazul să amintim și cel de-al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
I. Practică și afiliere religioasă: câteva repere teoretice 32 II. Indicatori folosiți în analiză 35 III. Afilierea religioasă în România postcomunistă 35 IV. Practica religioasă în postcomunism 39 V. Factori care influențează practica religioasă 45 VI. Concluzii 48 Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție 49 I. Cauze ale diversității religioase în Europa de Est? 49 II. Strategia de analiză și indicatorii utilizați 54 III. Religiozitate și revitalizare religioasă în România post comunistă 56 IV. Revitalizarea religioasă: scădere economică sau
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]