3,001 matches
-
de proteină bazică mielinică (PBM). LAMERS K. J. B. și colab., (1998); SELLEBSERG F. și colab., (1998) arată că PBM poate fi depistată la 84% din bolnavii cu SM, în faza de puseu și numai la 27% în faza de remisiune. Prin urmare, avem un indicator al activității bolii în SM și acesta este determinarea PBM în LCR-ul bolnavilor. LEPERD D. și colab. (1998); GIOVANNONI G. (1998) arată că gelatinaza B este crescută în LCR-ul bolnavilor de SM aflați
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ușor de stabilit, pe baza simptomelor cardinale din seria piramidală, cerebeloasă și vestibulară, 145 pe baza precocității abolirii reflexelor cutanate abdominale (după unii autori un simptom aproape patognomonic), pe baza apariției la indivizii tineri și a evoluției în puseuri cu remisiuni trecătoare a simptomelor (spontane sau terapeutice). Adesea însă polimorfismul simptomatic și configurația atipică a tabloului clinic, impun diagnosticul diferențial cu o serie de afecțiuni. KURTZKE împarte bolile cu care trebuie făcut diagnosticul diferențial clinic al SM în trei grupe. 1
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM, cu toate afecțiunile enumerate în grupele de boli descrise, este inutil. Vom trece în revistă diagnosticul diferențial al SM cu afecțiunile neurologice cele mai frecvent întâlnite și neaparat cu toate leucoencefalomielitele demielinizante. Compresiunile medulare pot avea în evoluție și remisiuni, dar cel mai frecvent debutul lor este progresiv. Cele situate cervical pot să fie confundate mai ușor cu SM. Compresiunile medulare debutează cu o fază radiculară, când bolnavul acuză dureri radiculare uni- sau bilaterale. Urmează faza de compresiune medulară propriu-zisă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mielită difuză. Evoluția este diferită de la caz la caz. Uneori evoluează cu paralizia ascendentă de tip Landry cu sfârșit letal, alteori există posibilități de vindecare cu regresiune completă a tuturor simptomelor. De multe ori, după câteva luni sau ani de remisiune, pot să apară recidive optice sau medulare, fapt care ne face să ne gândim la o SM. Oricum, tratamentul este identic cu al puseului acut al SM. Encefalita (leucoencefalomielita) periaxială difuză sau boala lui Schilder reprezintă o neuroinfecție demielinizantă de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
creșterea serică a acidului lactic (HARDING A.E. și colab., 1992; MATTHEWS P. M. și colab., 1991). Malformația Arnold-Chiari cu debut clinic în perioada adolescenței se diferențiază greu de SM, mai ales că uneori această malformație se manifestă prin pusee și remisiuni de sindrom cerebelos, sindroame bulbare, 153 cu instalarea în cele din urmă a unei parapareze spastice. Diagnosticul de SM este pus cu ajutorul radiografiilor, tomografiilor computerizate sau în cele din urmă cu RMN-ul articulației cranio-cervicale. De asemenea examenul LCR este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și colab., 2004). F. Formele clinice ale SM și evoluția lor Evoluția SM este foarte variată și greu de prevăzut. Pentru a putea descrie diferitele forme clinice de evoluție propuse de diverși autori este necesar să redefinim noțiunile de puseu, remisiune și progresie. Aceasta este necesară, datorită faptului că indiferent care sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au găsit definiții ale acestor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
autori este necesar să redefinim noțiunile de puseu, remisiune și progresie. Aceasta este necesară, datorită faptului că indiferent care sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au găsit definiții ale acestor noțiuni care să satisfacă pe toți cercetătorii și clinicienii. Un puseu este definit de apariția unor simptoame și (sau) a unor semne neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel puțin
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unor semne neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, ce durează cel puțin 24 de ore, sau de agravarea sau reapariția unor simptome și (sau) a unor semne ce regresează, se stabilizaseră sau se amelioraseră de cel puțin o lună. O remisiune este o ameliorare demonstrată și durabilă (timp de o lună cel puțin) a unor simptome și (sau) a unor semne ce au durat cel puțin 24 de ore. O progresie corespunde unei evoluții a bolii caracterizată de un handicap crescând
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu evoluție cronică rezistentă terapeutic; 4 - forme benigne sau fruste. Aceste forme benigne au fost privite mult timp cu rezerve, dar în prezent ele sunt consemnate aproape în toate lucrările sub diferite denumiri: 1 - Forme abortive unde intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma cronică progresivă care se caracterizează prin lipsa remisiunilor și o continuă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma cronică progresivă care se caracterizează prin lipsa remisiunilor și o continuă progresie a handicapului 156 5 - Forma acută progresivă care este definită printr-o progresie rapidă a handicapului și care poate duce rapid la exitus. Se mai numește și forma malignă. După CHOFFLON (1993), caracteristica cea mai remarcabilă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
rapidă a handicapului și care poate duce rapid la exitus. Se mai numește și forma malignă. După CHOFFLON (1993), caracteristica cea mai remarcabilă a SM este evoluția sa clinică individuală și imprevizibilă. Spontan și definitiv rezolutivă, evoluând prin pusee și remisiuni succesive, provocând cu ocazia unei evoluții cronice sechele neurologice din ce în ce mai invalidante sau excepțional de rapid mortală ca în sindromul lui MARBURG, SM oferă o gamă foarte variată de tulburări clinice evolutive. În ciuda diversității individuale, clinice este totuși posibil să clasăm
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
faptului că modificările biologice premerg apariția semnelor clinice. BĂJENARU O. și colab. (2004) prezintă clasificarea formelor de SM în funcție de evoluția clinică. Cea mai frecventă formă clinică a SM este forma recurent-remisivă (SMRR). Se caracterizează prin pusee clinice bine definite cu remisiune completă sau persistența unor semne minime. Între pusee nu se constată elemente de progresivitate a bolii. Recidiva (recurența, recăderea sau puseul) înseamnă apariția de semne clinice sau reapariția celor anterioare, cu durată de minimum 24 de ore. Recidivele tipice se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a bolii. Recidiva (recurența, recăderea sau puseul) înseamnă apariția de semne clinice sau reapariția celor anterioare, cu durată de minimum 24 de ore. Recidivele tipice se instalează de obicei în câteva zile, durează câteva săptămâni sau luni, fiind urmate de remisiuni. Trei tipuri de recidivă sunt tipice pentru SM. Acestea sunt nevrita optică, mielopatia și simptome din partea trunchiului cerebral. Remisiunea înseamnă recuperarea completă sau parțială, dar caracterizată prin lipsa de progresie a semnelor clinice. După mai multe recidive, pacienții prezintă unele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
minimum 24 de ore. Recidivele tipice se instalează de obicei în câteva zile, durează câteva săptămâni sau luni, fiind urmate de remisiuni. Trei tipuri de recidivă sunt tipice pentru SM. Acestea sunt nevrita optică, mielopatia și simptome din partea trunchiului cerebral. Remisiunea înseamnă recuperarea completă sau parțială, dar caracterizată prin lipsa de progresie a semnelor clinice. După mai multe recidive, pacienții prezintă unele deficite reziduale precum: diplopie, reducerea acuității vizuale, imperfecțiuni ale mișcărilor conjugate ale globilor oculari, sindrom piramidal cu prezența reflexelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
debutează în jurul vârstei de 30 ani și apare mai ales la femei. Forma primară cronică progresivă (SMPP) de la început are o progresie lentă a simptomelor bolii, fără o agravare bruscă sub formă de pusse, cu faze temporare de platou și remisiuni foarte discrete ale simptomelor bolii. Debutul acestei forme este la o vârstă mai mare (38 ani), rareori apare nevrita optică ca simptom de debut, este frecventă parapareza, la examinarea RMN se evidențiază leziuni mai puține și mai mici decât la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de substanță de contrast, și frecvent fără leziuni cerebrale. Aproximativ 10% din bolnavi îmbracă această formă clinică de evoluție. Scleroza multiplă secundar progresivă (SMSP) apare inițial sub formă de pusee, ulterior cu evoluție progresivă cu sau fără pusee, acompaniată de remisiune incompletă a puseelor. Reprezintă transformarea tipului recurentremisivă, după aproximativ 10 ani de evoluție. Unele caracteristici ale formelor de SM recurent-remisivă pot identifica riscul crescut al anumitor pacienți de a evolua către forma secundar-progresivă. Aceste caracteristici sunt vârsta peste 35 ani
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
evolua către forma secundar-progresivă. Aceste caracteristici sunt vârsta peste 35 ani la debut, debutul cu determinări multiple (în special cu tulburări motorii și sfincteriene), mai mult de două recăderi în primul an, creșterea frecvenței recăderilor în ultimii ani de evoluție, remisiune slabă după recădere, atingerea unui scor de handicap EDSS mai mare de 3,5 la un moment dat al evoluției, scor de handicap EDSS mai mare de 3,0 după 159 3 ani de evoluție, deficite piramidale moderate și prezența
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și predomină la femei în raport de 2/1. Tendința antiinflamatoarelor nesteroide de a grăbi vindecările diminuează în timp, iar semnele persistente ale disfuncțiilor SNC se pot dezvolta și după crize, boala putând să progreseze și în cursul perioadelor de remisiune, ceea ce desemnează forma secundar progresivă (SM-SP). Dintre bolnavi, 20% prezintă de la început o formă progresivă caracterizată printr-o evoluție clinică treptat progresivă, această formă prezentând incidență egală la bărbați și la femei (NOSEWORTHY J. H. și colab., 2000). Alte manifestări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
multor pusee are semnificație nefavorabilă. La sexul feminin evoluția pare mai favorabilă decât la sexul masculin, dar numai în primii 5 ani. În ceea ce privește vârsta, la cazurile cu debut înainte de 40 de ani evoluția este mai favorabilă decât după această vârstă. Remisiunea aproape completă și durabilă după primul puseu are semnificație favorabilă. Debutul localizat (nerv optic, măduva spinării) are semnificația unei evoluții mai favorabile în comparație cu leziunile diseminate. Am obsevat că evoluția bolii este greu de apreciat. Pentru a putea apecia evoluția SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ar fi un indiciu al unei evoluții puțin severe. Dincolo de debut, se cunosc forme senzitive ale SM, caracterizate prin parestezii și anestezii cutanate localizate, survenind prin pusee bine individualizate și care rămân benigne pe tot parcursul evoluției lor. Durata primei remisiuni este luată în considerare în aprecierea benignității. Cu cât este mai lungă prima remisiune, cu atât prognosticul este mai bun, dar acest parametru nu este reținut de LHERMITTE F. și colab., (1973). Dimpotrivă, după unii autori (THOMPSON 1951; LEIBOWITZ V.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
senzitive ale SM, caracterizate prin parestezii și anestezii cutanate localizate, survenind prin pusee bine individualizate și care rămân benigne pe tot parcursul evoluției lor. Durata primei remisiuni este luată în considerare în aprecierea benignității. Cu cât este mai lungă prima remisiune, cu atât prognosticul este mai bun, dar acest parametru nu este reținut de LHERMITTE F. și colab., (1973). Dimpotrivă, după unii autori (THOMPSON 1951; LEIBOWITZ V. 1969), existența unei atingeri precoce deficitare, piramidală sau cerebeloasă ar fi prognostic defavorabil, lucru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
atât mai ușoară și mai puțin costisitoare cu cât boala a fost explicată de către medic și înțeleasă de către pacienți și familia lor. La ora actuală prin tot ceea ce face medicina în domeniul SM se încearcă prevenirea puseelor, tratarea lor, prelungirea remisiunilor, tratarea complicațiilor ce pot apărea, tratamentul simptomatic și adaptarea cât mai bună la handicapul lor, care uneori este mai progresiv. Aceste deziderate se urmăresc începând cu tratamentul igieno-dietetic și terminând cu tratamentul recuperator al bolnavului cu SM. La ora actuală
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fiindcă este necesară trecerea timpului pentru confirmarea diagnosticului. În al doilea rând boala are forme clinice multiple ce pot fi datorate sau nu unor mecanisme patogenice simultane. În al treilea rând, în istoria naturală a bolii se includ puseele și remisiunile spontane, resorbția sau stabilizarea bolii. Acest răspuns natural al bolii, ale remisiunilor spontane sau stabilizării, se confundă uneori cu răspunsul terapeutic favorabil. În acest 186 fel, multe terapii aplicate au raportat efecte favorabile, dar studiile terapeutice aplicate pe loturi mari
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
boala are forme clinice multiple ce pot fi datorate sau nu unor mecanisme patogenice simultane. În al treilea rând, în istoria naturală a bolii se includ puseele și remisiunile spontane, resorbția sau stabilizarea bolii. Acest răspuns natural al bolii, ale remisiunilor spontane sau stabilizării, se confundă uneori cu răspunsul terapeutic favorabil. În acest 186 fel, multe terapii aplicate au raportat efecte favorabile, dar studiile terapeutice aplicate pe loturi mari, sau timp îndelungat au arătat că erau fără efect. Puseele se pot
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]