1,325 matches
-
mijloace a clădirilor, mașinilor, Întreprinderilor industriale sau alte asemenea. Bărcuțele de ziar stau terciuite pe fundul gropii pline cu apă. Unde ai făcut tu traversări. Ca În Parcul De Cultură Și Odihnă. Privești pe geam norii ce se mișcă cu repeziciune. Ești pedepsit și stai În casă. Afară ceilalți copii se joacă. Numai tu, singur, Îndurerat, chinuindu-ți privirea În clocotul alb al unui nor destrămându-se pe cer. Senzația că ai putea rămâne singur pe lume. În cealaltă cameră, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
plăcinte?” „Fă și plăcinte”. Tatăl avea momente de bunătate, era chiar generos; după ce trecuseră pe la fotograf - ei doi pe motocicletă, el pitic abia ținând ghidonul - Îl duse la Aeroportul Băneasa. Decolarea! Văzu Întâi hangarul aeroportului, apoi pământul se Îndepărtă cu repeziciune, avionul zbură deasupra lacurilor și peste o pădurice, traversară calea ferată și apărură casele mici ca niște cutii ale Bucureștiului și aterizară trecând prin stânga Combinatului poligrafic I.V. Stalin. Tatăl Îl duse În cabina pilotului, care semăna cu un aparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la Sofia. Pentru prima dată În concediul legal de odihnă. Pentru prima dată În străinătate. Ți-ai scos un pașaport turistic undeva pe strada Trăsura cu Cai, din apropierea Institutului de Teatru și Cinematografie. Levele primite În țară se transformă cu repeziciune În câțiva stutinki din care nu poți cumpăra nici măcar un chibrit. O asemănare fericită cu un tânăr bulgar, plecat În armată la marină, tocmai la Varna, Îți asigură cazarea la o familie modestă din centrul Sofiei. Semeni cu fiul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
câinii Îmbrăcați cu piele nu vor fi răniți de călăreți sau de scutieri, sau de pedestrași. De știut că amintitele vase de aramă, unse pe dinăuntru cu terebentină și care poartă Înăuntrul lor un burete Îmbibat În alcool, ard cu repeziciune; și caii sunt speriați de foc și de mușcătura câinilor; și se pun pe fugă și rup frontul; și acesta este războiul câinilor Împotriva călăreților.” Un astfel de câine feroce aștepți să iasă din burta carului blindat. Dar se coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aveam nevoie. Și, în sfârșit, mă simțeam bine. Gura ei alunecase până spre pieptul meu. Am tras-o în sus de brațe. — Uită-te la mine, te rog, uită-te la mine. Începu să-și desfacă bluza, nasturii ieșeau cu repeziciune din butonierele de lurex, alergau sub degetele ei ca un rozariu. Sânii ei mici ieșiră la iveală. I-am oprit mâna. — Nu, nu așa. Am luat-o în brațe și am dus-o pe patul din dormitor. Am dezbrăcat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
motorizat, probabil blindat, în raza vizuală!“, m-am postat în mijlocul drumului ca să fiu ușor de recunoscut și, conform ordinului, să opresc vehicolul blindat: ca stângaci ce eram, cu brațul stâng ridicat. Se poate ca vehicolul care se apropia cu atâta repeziciune să mă fi uimit, fiindcă venea cu toate farurile aprinse și, când vehicolul blindat a oprit la doi pași în fața mea, uimirea mea a fost confirmată. ăsta nu putea fi decât rusul, care nu făcea economie de lumină și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
iviseră semicercurile albe ale atolilor de corali. — Ce sunt astea? Întrebă el conectând intercomul. — Insulele Ninihina și Tafahi, răspunse pilotul. Fac parte din arhipelagul Tonga, dar sunt nelocuite. Ați dormit bine? — Așa și-așa. Norman privea insulele succedându-se cu repeziciune: o fâșie de nisip alb, câțiva palmieri ce dispăreau apoi, lăsând locul oceanului neted. — De unde v-au adus? Întrebă pilotul. — Din San Diego. Am plecat de acolo ieri. — Deci ați venit pe ruta Honolulu Guam Pago? — Întocmai. — Lungă călătorie. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ce planete? Nu știu. Asta e pentru Ted, spuse Harry. El ar putea să le identifice. Să continuăm. Atinse consola și imaginea de pe ecran se schimbă. — Alte stele. — Mda, și alte numere... Numerele de pe marginea ecranului licăreau, schimbându-se cu repeziciune. — Stelele par nemișcate, dar numerele se schimbă foarte repede. — Ba nu, uite că și stelele se mișcă. Într-adevăr, toate stelele se Îndepărtau de centrul ecranului, care rămase Întunecat și gol. — Nici o stea la mijloc și totul se mișcă Înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ouă cu șuncă În sala de mese. Ceilalți stăteau În jur și Îl priveau, ușurați pentru că se simțea bine. Îl puseră la curent cu noutățile; Îi ascultă cu interes, până când pomeniră de roiul de calmari. — Calmari? Își ridică privirea cu repeziciune și aproape că scăpă furculița din mână. — Da, o groază de calmari, spuse Levy. Am să gătesc câțiva pentru cină. — Mai sunt Încă aici? Întrebă Harry. — Nu, acum au plecat. Harry se relaxa, iar umerii Îi căzură. — E ceva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să-ți acorzi totuși o șansă. Beth privea fix bancul de lucru din laborator. În cele din urmă spuse: — Nu pot. Ceva În felul În care rostise aceste cuvinte Îl mișcă. — Înțeleg, spuse el În timp ce o amintire Îl năpădi cu repeziciune. Știi, când eram copil, m-am dus pe plajă Împreună cu fratele meu mai mic, Tim. Acum e mort; atunci avea vreo șase ani. Nu știa Încă să Înoate. Mama Îmi spusese să-l supraveghez cu grijă, dar când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
instantanee. Podeaua se legănă sub picioarele lor În momentul În care habitatul fu izbit cu o forță uriașă, iar Norman putu jura că auzise un țipăt, deși ar fi putut să fie zgomotul metalului suprasolicitat, iar tentaculele se prelinseră cu repeziciune, părăsind sasul. Văzură pentru ultima oară corpul lui Ted, târât În apa Întunecoasă, iar Fletcher smuci În jos maneta cutiei verzi. Dar deja alarmele Începuseră să țipe și avertizoarele optice să licărească. — Foc! strigă Fletcher. Foc În Cilindrul E! Fletcher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de curentul șuierător al apei, care o ridică brusc și o izbi atât de puternic de peretele opus Încât Norman știu imediat că trebuie să fi murit. Când se uită În jos, o văzu plutind În apa ce umplea cu repeziciune camera. Craniul ei avea la spate o tăietură deschisă care lăsa să se vadă materia zdrobită și roșie a creierului. Norman se Întoarse și o rupse la fugă. Apa se prelingea deja peste marginea peretelui despărțitor În momentul când Norman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
unul din harpoane. Era prins de perete cu o coardă de cauciuc. Norman trase de ea, Încercând să elibereze arma. Tentaculele se apropiau. Smuci cauciucul, dar nici gând să se deblocheze. Ce naiba avea? Tentaculele ajunseră și mai aproape, coborând cu repeziciune. Apoi Își dădu seama că sistemul de prindere se debloca doar dacă trăgeai harponul lateral, nu Înspre tine. Procedând astfel, eliberă una din arme. Se Întoarse, dar tentaculul Îl trânti la podea. Se răsuci pe spate și văzu palma uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
senzor. Chiar și În Întuneric observă că devenise cenușiu. Își dădu seama imediat ce se Întâmplase: Beth Îi Închisese alimentarea cu aer. 05.35 ORE Stătea chircit În Întuneric, ascultând piuitul intermitent al senzorului și șuieratul aerului evacuat. Presiunea scădea cu repeziciune: urechile Îi păcăneau, ca Într-un avion care lua altitudine. „Fă ceva!“ se Îndemnă În gând, simțind un val de panică. Dar nu era nimic de făcut. Era blocat În compartimentul superior al Cilindrului D. Nu putea ieși de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ascultă respirația liniștită. — Norman! o auzi pe Beth prin intercomul căștii. De ce nu-mi răspunzi, Norman? Ți-e frică, Norman? Repetarea propriului nume Îl irită. Apăsă pe butoanele de deschidere a sasului. Apa Începea să pătrundă prin podea, inundând cu repeziciune compartimentul. — Ah, iată-te, Norman, acum te văd. Și Începu să râdă: un râs strident, ca un cotcodăcit.. Norman se Întoarse și văzu camera video montată pe robotul aflat Încă În sas. Îi făcu vânt, răsucind-o În altă direcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
fusese elaborată cu grijă, cu chinuri. Faptul că acum Îi revenise În minte Îl deranja. „Atenție! Șaisprezece minute și numărătoarea continuă.“ Norman trecu În revistă cadranele indicatoare din fața sa. Se afla la două sute șaptezeci de metri adâncime și urca cu repeziciune. Deja nu mai exista cale de Întoarcere. Dar de ce gândul la eventualitatea unei Întoarceri? De ce trebuia să-i intre acum În minte? Urcând În liniște, Înconjurat de apa Întunecată, simți din ce În ce mai acut un soi de scindare Înăuntrul său, aproape ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
spuse Norman cu mâna pe maneta de reglare a vitezei de ascensiune. O Împinse dincolo de 2 m/s, până la capăt. Se auzi șuieratul ascuțit al aerului eliminat din rezervoarele de balast. Submarinul, cu prova ridicată, Începu să se Înalțe cu repeziciune. — Mai repede nu merge? — Nu. — Dumnezeule! — Calmează-te, Harry! Priviră Înapoi și văzură habitatul cu luminile sale palide. Apoi șirurile lungi de explozibile ce Înconjurau astronava. Se ridicară pe lângă aripa Înaltă a acesteia, lăsând-o În urmă și nemaivăzând apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pentru el. Robinson ăsta învață să iubească oamenii după ce i-a pierdut și plînge că umerii asudați i se apleacă sub plumbul razelor unei luni dușmane. Din adîncimea acvatică a vitraliului privesc afară unde toate se întîmplă cu o formidabilă repeziciune. Trupul se bate cu moartea pe care a adăpostit-o. Dar moartea e inefabilă. Nu intră nici în cuvîntul mister. Pentru că e evidentă. Te cuprinde sila purtînd-o și tot privind la ea. Aș vrea să le strig tuturor care-mi
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
să spun. Imaginea mesei era mereu mascată de cele aproximativ o mie de pahare, multe dintre ele răsturnate cu fundul în sus, cu conținutul lor, fie el vin alb, gin sau apă tonică, Irish coffee sau Baileys, răspândindu-se cu repeziciune, amestecându-se, picăturile împrietenindu-se între ele pe fața de masă, formând mici mări de jur împrejurul insulițelor de sare de Saxa, pe care un suflet conștiincios (de obicei James) le aruncase pe masă ca să oprească avansarea torentului devastator de vin roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
siluete din ce în ce mai nevrednice înghițite de orizont. Tăcea, răspunzând întrebării despre cum se simte bătrâna doamnă doar printr-un „încă bine“, coborând după aceea în muțenia cu care de obicei urmărea, stând la dreapta Ioanei Sandi, fâșia de asfalt înghițită cu repeziciune de automobil, în timp ce carburatorul gâfâia, curbele la dreapta și la stânga, porțiunile drepte și întinse ca în palmă, în care mașina zvâcnea ca un bolid, câmpurile, arborii răzleți, satele mărunte, stâlpii de înaltă tensiune, pădurile, de o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mă dăduse afară pentru că strigasem la ea să se ducă dracului decât pentru că adusesem două pachețele cu zaharină În loc de două cuburi de zahăr. Același rezultat, dar alt joc. Cine și‑ar fi putut Închipui că personalul se schimba cu atâta repeziciune la Starbucks? Nu era nici măcar o singură persoană care să‑mi se pară cât de cât cunoscută, ceea ce făcea ca timpul pe care Îl petrecusem acolo să‑mi pară mult mai Îndepărtat. Mi‑am netezit pantalonii negri bine croiți, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Nu știu cum reușește : O comedie despre eșec, o tragedie despre succes Pentru Evie, cu dragoste A jongla: vb. 1. Intr. A arunca În aer și a prinde cu repeziciune și abilitate mai multe obiecte unul după altul. 2. A continua desfășurarea mai multor activități În același timp, mai ales Întrun mod ingenios. Jonglerie: s.f. 1. Îndeletnicirea jonglerului; arta de a jongla; (Concr.) Figură, număr executat de un jongler. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o moștenire de la bunica ei. Julie nu se culca în el decât dacă avea cearșafuri proaspete, brodate cu inițialele ei în ață de mătase de culoarea fisticului. Am găsit-o roșie la față, scotocind frenetic în imensul șifonier. Cu aceeași repeziciune cu care arunca ea hainele grămadă pe covorul alb, menajera le așeza la loc, astfel încât mormanul să nu crească în detrimentul hainelor de pe umerașe. În cele din urmă, Julie scoase la lumină o rochie Chanel simplă, neagră, de-a maică-sii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
un gest de prințesă răsfățată, dar perfect potrivit cu personalitatea ei, așa că, probabil, n-ar trebui să mă șocheze prea mult. După câteva minute s-a calmat și s-a înseninat brusc. Julie trece de la o stare la alta cu o repeziciune care mă face să mă întreb dacă nu cumva e schizofrenică. — Mi-a venit o idee. Hai să căutăm împreună și ciorapi-plasă, și logodnici! exclamă ea încântată. Fata asta crede că logodnicii se găsesc pe toate drumurile, ca și ciorapii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-l avusese Chad cu mult timp în urmă. Partea și mai grețoasă era că Charlie încă arăta foarte, foarte bine. Era îmbrăcat în ținuta lui de LA - cu pantaloni de catifea-cord și un tricou. Zahărul din sânge mi-a scăzut cu repeziciune. Eram pe cale să fac un atac de hipoglicemie. Când Charlie a dat cu ochii de mine, a fost la fel de uluit. —Ce naiba s-a-ntâmplat cu hainele tale? m-a întrebat. Pentru moment îmi pierise graiul. De fiecare dată când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]