2,500 matches
-
în structura competițională: Campionatul Diviziei Naționale se dispută într-o singură serie, cel al Diviziei B în două serii a câte 20 de echipe fiecare, iar Divizia C se desființează. În același an activitatea fotbalistică românească este umbrită prin eșecul reprezentativei noastre în meciul cu reprezentativa Cubei (3-3 și 1-2) la a treia participare la un Campionat Mondial (Toulouse 1938). Începând din anul 1939 activitatea fotbalistică se restrânge ca urmare a declanșării celui de-al doilea război mondial. În ciuda evenimentelor prilejuite
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Naționale se dispută într-o singură serie, cel al Diviziei B în două serii a câte 20 de echipe fiecare, iar Divizia C se desființează. În același an activitatea fotbalistică românească este umbrită prin eșecul reprezentativei noastre în meciul cu reprezentativa Cubei (3-3 și 1-2) la a treia participare la un Campionat Mondial (Toulouse 1938). Începând din anul 1939 activitatea fotbalistică se restrânge ca urmare a declanșării celui de-al doilea război mondial. În ciuda evenimentelor prilejuite de această conflagrație mondială se
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de campioană îl cucerește Venus iar „Cupa României” este cucerită de Rapid București după un epilog rar întâlnit: disputarea a patru jocuri pentru desemnarea echipei învingătoare. În același an se organizează o nouă competiție internațională „Cupa Bazinului Dunării” cu participarea reprezentativelor Iugoslaviei, României și Ungariei. În cadrul „Cupei Europei Centrale” echipa Rapid București ajunge până în finala acestei competiții, dar din cauza vicisitudinilor războiului, această finală nu se mai dispută. Datorită celui de-al doilea război mondial perioada cuprinsă între anii 1940-1945 este foarte
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Cupa de Vară” pentru echipele divizionare A și a unui „Campionat Republican pentru echipele de tineret”. Din 1955 și până în 1958, echipa CCA a avut următoarea „echipă de aur”: Savu, Ivănescu etc. În același an se înregistrează prima participare a reprezentativei noastre de juniori la Turneul U.E.F.A., echipă care ocupă locul I în serie (1-0 cu Franța, 1-0 cu Austria și 1-1 cu Belgia) și se mulțumește numai cu atât deoarece, competiția s-a desfășurat fără turneu final. De asemenea, la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
respectiv, că România nu trebuie să dea satisfacție „imperialiștilor din Occident”, pierzând întâlnirile cu echipele de dincolo de Cortina de Fier. Puține au fost rezultatele favorabile chiar și în meciurile amicale, iar majoritatea au fost obținute în cadrul limitat al Balcanilor. Prima reprezentativă a ratat, pe rând, calificarea la turneele finale ale Olimpiadelor din 1956 și 1960 (în acea perioadă, regulamentul permitea alinierea primelor reprezentative la aceasta competiție), ale Mondialelor din 1954 și 1958, precum și la Europenele din 1960. Două excepții s-au
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Tot în acest an se instituie titlul de „Cel mai bun fotbalist al anului”, titlu decernat de revista „Fotbal” jucătorului lui Dinamo Pitești: Nicolae Dobrin. La 24 mai 1967, la Zürich, are loc una dintre cele mai usturătoare înfrângeri ale reprezentativei țării noastre: 1-7 cu reprezentativa Elveției în preliminariile Campionatului European 1968. La câteva zile după această înfrângere este instalată o nouă conducere a F.R.F. Rapid București cucerește în acest an pentru prima dată titlul de campioană. Tot pentru prima dată
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
instituie titlul de „Cel mai bun fotbalist al anului”, titlu decernat de revista „Fotbal” jucătorului lui Dinamo Pitești: Nicolae Dobrin. La 24 mai 1967, la Zürich, are loc una dintre cele mai usturătoare înfrângeri ale reprezentativei țării noastre: 1-7 cu reprezentativa Elveției în preliminariile Campionatului European 1968. La câteva zile după această înfrângere este instalată o nouă conducere a F.R.F. Rapid București cucerește în acest an pentru prima dată titlul de campioană. Tot pentru prima dată în istoria fotbalului românesc titlul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
a scăderii rezultatelor fotbalului românesc pe plan internațional, în 7 iulie 1967, are loc ședința de lucru a Biroului F.R.F., în care, printre alte măsuri, profesorul Angelo Niculescu este numit Director Tehnic al F.R.F., iar Constantin Teașcă selecționer unic al reprezentativei României. În 1968, antrenorul Emerich Vogl este numit coordonator al „Comisiei de Selecție a F.R.F.”, timp în care, noul antrenor al echipei reprezentative, Angelo Niculescu, începe preliminariile pentru Campionatul Mondial din 1970 cu o înfrângere netă (0-3) în fața Portugaliei. În
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și în fotbalul nostru cartonașe galbene (pentru a marca un avertisment) și roșii (pentru eliminarea jucătorilor). Deocamdată arbitrii le vor folosi numai în meciurile de Divizia A. Totuși, cel important moment fotbalistic al anului 1970, pentru țara noastră, rămâne participarea reprezentativei la al IX-lea Campionat Mondial de fotbal Guadalajara (Mexic), într-o grupă deosebit de grea: 0 1 cu Anglia, 2-1 cu Cehoslovacia și 2-3 cu Brazilia, viitoarea câștigătoare a titlului mondial. În anul 1971 F.R.F. hotărăște ca înaintea sezonului de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
în timpul fix de 12 minute. De asemenea, începând cu 11 aprilie, Colegiul central de arbitri hotărăște folosirea cartonașelor galbene și a celor roșii și în diviziile B și C. Calificată în sferturile de finală ale Campionatului European din anul 1972, reprezentativa României pierde în fața reprezentativei Ungariei după disputarea a trei partide: 1-1 la Budapesta, 2-2 la București și 1-2 la Belgrad. Ratează calificarea la Turneul Final Olimpic și reprezentativa olimpică care a fost întrecută de cea a Danemarcei, la București, cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
minute. De asemenea, începând cu 11 aprilie, Colegiul central de arbitri hotărăște folosirea cartonașelor galbene și a celor roșii și în diviziile B și C. Calificată în sferturile de finală ale Campionatului European din anul 1972, reprezentativa României pierde în fața reprezentativei Ungariei după disputarea a trei partide: 1-1 la Budapesta, 2-2 la București și 1-2 la Belgrad. Ratează calificarea la Turneul Final Olimpic și reprezentativa olimpică care a fost întrecută de cea a Danemarcei, la București, cu scorul de 3-2. Se
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
C. Calificată în sferturile de finală ale Campionatului European din anul 1972, reprezentativa României pierde în fața reprezentativei Ungariei după disputarea a trei partide: 1-1 la Budapesta, 2-2 la București și 1-2 la Belgrad. Ratează calificarea la Turneul Final Olimpic și reprezentativa olimpică care a fost întrecută de cea a Danemarcei, la București, cu scorul de 3-2. Se dispută la Helsinki, partida România Finlanda contând pentru preliminariile Campionatului Mondial din 1974 scor 11, după ce cu exact un an în urmă România câștigase
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
aur” acordat celui mai productiv dintre atacanții europeni. La 24 octombrie F.R.F. anunța că și în divizia C va conta cumulul de cartonașe galbene: jucătorul care primește trei avertismente de acest fel va fi suspendat o etapă. La 3 decembrie, reprezentativa olimpică a țării noastre pierde în fața formației similare a Franței cu 0-4 partida din preliminariile Jocurilor Olimpice ale anului 1976. Antrenorul reprezentativei, Valentin Stănescu, va fi eliberat din funcție și înlocuit în ultimele zile ale anului cu Ștefan Covaci, care își
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de cartonașe galbene: jucătorul care primește trei avertismente de acest fel va fi suspendat o etapă. La 3 decembrie, reprezentativa olimpică a țării noastre pierde în fața formației similare a Franței cu 0-4 partida din preliminariile Jocurilor Olimpice ale anului 1976. Antrenorul reprezentativei, Valentin Stănescu, va fi eliberat din funcție și înlocuit în ultimele zile ale anului cu Ștefan Covaci, care își încheiase contractul cu federația franceză. Acesta va fi numit vicepreședinte al F.R.F. pentru problemele tehnice și antrenor al echipelor naționale. Începând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de director tehnic și antrenor principal al echipei naționale. La 4 decembrie, munca antrenorului Lucescu începe să dea roade: rezultat de senzație în partida Italia România din preliminariile C.M. 1984 00 cu proaspăta campioană a lumii! După rezultatele înregistrate de reprezentativa României în anul 1982, revista Die Neue Fussball Woche clasează România, în clasamentul alcătuit de acestă revistă, pe locul VII în lume (Anglia locul I, Italia locul X). Eliminând echipa vest-germană F.C. Kaiserslautern (2-3 în deplasare, 1-0 acasă) echipa Universitatea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
A doua zi mass-media explodează: „Sportul” „Un succes de proporții, cu ecou în toată lumea”; „L ´Equipe” „O victorie istorică”; „Il Tempo” „Echipa Italiei a fost depășită de jocul avântat al românilor”. 12 octombrie 1983 Wrexham (Țara Galilor) un usturător eșec al reprezentativei României: 5-0 cu reprezentativa Țării Galilor. La numai o săptămână după meciul de la Wrexham, Dinamo București Hamburger S.V. (deținătoarea trofeului continental!) 3-0 în Cupa Campionilor Europeni. La 30 noiembrie 1983, echipa națională se califică pentru turneul final al C.E. din Franța
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
explodează: „Sportul” „Un succes de proporții, cu ecou în toată lumea”; „L ´Equipe” „O victorie istorică”; „Il Tempo” „Echipa Italiei a fost depășită de jocul avântat al românilor”. 12 octombrie 1983 Wrexham (Țara Galilor) un usturător eșec al reprezentativei României: 5-0 cu reprezentativa Țării Galilor. La numai o săptămână după meciul de la Wrexham, Dinamo București Hamburger S.V. (deținătoarea trofeului continental!) 3-0 în Cupa Campionilor Europeni. La 30 noiembrie 1983, echipa națională se califică pentru turneul final al C.E. din Franța, în urma egalului (1-1) obținut
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
o săptămână după meciul de la Wrexham, Dinamo București Hamburger S.V. (deținătoarea trofeului continental!) 3-0 în Cupa Campionilor Europeni. La 30 noiembrie 1983, echipa națională se califică pentru turneul final al C.E. din Franța, în urma egalului (1-1) obținut la Bratislava cu reprezentativa Cehoslovaciei, reușind să devanseze echipe reprezentative puternice la aceea vreme: Suedia, Cehoslovacia, Italia și Cipru. Sorții tragerii la sorți de la Zürich din 7 decembrie ne-au repartizat în grupa a III-a alături de Anglia, Irlanda de Nord, Turcia și Finlanda. În clasamentul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
devanseze echipe reprezentative puternice la aceea vreme: Suedia, Cehoslovacia, Italia și Cipru. Sorții tragerii la sorți de la Zürich din 7 decembrie ne-au repartizat în grupa a III-a alături de Anglia, Irlanda de Nord, Turcia și Finlanda. În clasamentul pe 1983 al reprezentativelor de fotbal de pe continentul nostru, „France Football” clasează echipa României (care a susținut cele mai multe partide internaționale: 15) pe locul VII, la egalitate cu reprezentativele R.F. Germaniei și a Suediei. A fost în acel moment cea mai bună clasare, din întreaga
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
în grupa a III-a alături de Anglia, Irlanda de Nord, Turcia și Finlanda. În clasamentul pe 1983 al reprezentativelor de fotbal de pe continentul nostru, „France Football” clasează echipa României (care a susținut cele mai multe partide internaționale: 15) pe locul VII, la egalitate cu reprezentativele R.F. Germaniei și a Suediei. A fost în acel moment cea mai bună clasare, din întreaga sa activitate, a reprezentativei României. Cel mai bun fotbalist al anului 1983 este ales Ladislau Bölöni. El este urmat de Silviu Lung și Costică
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
continentul nostru, „France Football” clasează echipa României (care a susținut cele mai multe partide internaționale: 15) pe locul VII, la egalitate cu reprezentativele R.F. Germaniei și a Suediei. A fost în acel moment cea mai bună clasare, din întreaga sa activitate, a reprezentativei României. Cel mai bun fotbalist al anului 1983 este ales Ladislau Bölöni. El este urmat de Silviu Lung și Costică Ștefănescu. Între 12-20 iunie 1984 echipa reprezentativă a țării noastre a jucat în grupa a II-a a turneului final
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și Costică Ștefănescu. Între 12-20 iunie 1984 echipa reprezentativă a țării noastre a jucat în grupa a II-a a turneului final al Campionatului European Franța 1984. În urma rezultatelor nesatisfăcătoare România Spania 1-1; România R.F.G. 1-2 și România Portugalia 0-1, reprezentativa noastră s-a clasat pe ultimul loc în grupă și a părăsit competiția. La Dublin, în 12 septembrie 1984, în primul meci din preliminariile viitorului Campionatului Mondial, România învingea Irlanda de Nord cu scorul de 3-2, deschizând astfel seria rezultatelor din această
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Finlanda România 1-1 (Helsinki, 6 iunie 1985), România Finlanda 2-0 (Timișoara, 28 august 1985), Anglia România 1 1 (Londra, 11 septembrie 1985), România Irlanda de Nord 0-1 (București, 16 octombrie 1985) și Turcia România 3-1 (Izmir, 14 noiembrie 1985). În urma acestor rezultate reprezentativa noastră se clasează pe locul trei în grupă și ratează calificarea la turneul final al Campionatului Mondial. Anul 1986 este un an de referință în istoria fotbalului românesc. În urma partidei câștigate de echipa militară Steaua București în Finlanda cu Kuusysi
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
1989, la Barcelona și, spre regretul nostru, a fost câștigată cu scorul de 4-0 de echipa A.C. Milan. După ultimul meci contând pentru preliminariile Campionatului Mondial de Fotbal Italia 1990, meci disputat în 15 noiembrie 1989 la București în compania reprezentativei Danemarcei (3-1), echipa României obține calificarea la acest turneu final, unde din păcate va fi eliminată încă din faza grupelor. Saltul calitativ al fotbalului românesc din această perioadă este confirmat și de reprezentativa de tineret care în urma turneului internațional din
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
15 noiembrie 1989 la București în compania reprezentativei Danemarcei (3-1), echipa României obține calificarea la acest turneu final, unde din păcate va fi eliminată încă din faza grupelor. Saltul calitativ al fotbalului românesc din această perioadă este confirmat și de reprezentativa de tineret care în urma turneului internațional din India, revine pe 27 ianuarie 1992 în țară împreună cu „Cupa Rajiv Gandhi”, cupă câștigată în urma victoriei din meciul final cu reprezentativa similară a Coreei de Sud (3-0). A doua calificare consecutivă a reprezentativei noastre la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]