1,077 matches
-
briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale Dlui Ministru al României la Bruxelles 42 Rezoluția pe care Ministrul României la Bruxelles o punea pe misiva reprodusa de noi mai sus, care era datata 12 / 25 octombrie 1901, tempera puțin elanul corespondentului sau, căci, chiar odată cartea de judecată trimisă, Petre Zlătescu trebuia să investească un avocat la Bruxelles, cu procura regală, pentru recuperarea obiectelor în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
altor persoane de la Legație): "24 Ian. 904 Onor. Dle Ministru, Vé rog iertați-mé că vé asasinez cu visetele și scrisorile mele, si eu aș vrea să nu fiu atât de ticălos, însă... Ieri am primit de la mamă alăturată scrisóre (cea reprodusa mai sus / n.n.), așa că voiu avea banii tocmai la 1 Febr. st. n. N-aș putea nici o dată réspunde atenției pe care mi-ați arétat-o atât D-vóstră, cât și Dnii Ghika și Sturzescu, e prea mult pentru a mai veni
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cuvântătoare, portret de poet a lui Ion ENACHE, Poeme inedite, Iorgu GĂLĂȚEANU, Grupaj de poezii, Marian CONSTANDACHE, poem Guillaume Apollinaire, Viorel SAVIN, proză, Noaptea arestărilor, Iorgu GĂLĂȚEANU, Vocea manuscrisului, Sergiu Marian D. GĂBUREAC, Am fost europeni, un serial cu ilustrate reproduse „Salutări din Bérlad care exprimă arhitectura în construcții a orașului care a pierdut trenul european Ecouri, Calendar... selectiv, încheie ceea ce oferă Baaadul cititorilor în august 2007. Lipsind colaboratorii interni, revista seamănă prin cuprins și autori cu oricare număr din „Dacia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vasilache, V.Gh. Guzgan, Măria Savopol (Luna mai la țară, versuri), preot loan Creangă din Bordești-Râmnicul Sărat, I. Valeriu, I.N. Amăriucăî (poezie Plugarii), pr.Iov Carp (Zădărnicie poezie), pr. ec. Gh. Șușnea (Antihriștii versuri), Petre Cazacu. Cu interes erau citite versuri reproduse după: V. Militaru (Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V. Carp, V.Cantar, I. Agârbiceanu, Anton Pan, Jaferson. Nu lipsea din revistă; bibliografie, nume de reviste
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
țară de 30 ori mai sporit unor bancheri străini; - dar din nenorocire consecințele funeste se gustă de noi; posteritatea noastră chiar ne va blestema. Iată limbajul cu care urmașii noștri vor zugrăvi starea în care ne găsim astăzi". La articolul reprodus aproape integral, am putea adăuga doar: no comment. Lăcomia de a parveni la banul public a celor de la putere este constant vituperată. În Cabinetul no. 40... ("Timpul", 15-16 iunie 1881), unul despre care aflăm că nici nu mai crede necesar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și arbuști, reproduși natural sau artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafață individuală de cel puțin 0,25 de hectare. Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Asociației Artiștilor Plastici Iași, galeriile de artă “Casa Cărții” Iași; Expoziția Națională de Artă Naivă “Saloanele Moldovei”, galeria Arcu, Iași; premiul III la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, galeriile “Casa Cărții”, Iași; Unele dintre lucrările sale se află reproduse În albume, cărți sau pliante ale expozițiilor la care a participat: - albumul “Cenaclul Th. Pallady”, Iași, 1989; - cataloagele “Salonul de Primăvară” al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, 2000, 2001, 2002, 2003;catalogul “Salonul național de pictură - 1 decembrie”, Alba Iulia, 2000
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
din fericire, grație dactilogramei prietenului Mircea Carp (pe foi cu... antetul Voice of America, aduse în țară, după 1989, în copii xerox, oricând consultabile), prin a cărui voce el a și fost transmis. Este vorba de Situația culturii române actuale, reprodus și acesta mai jos. Dar un alt text, din 1986-1987, sub directoratul lui Vlad Georgescu, transmis și comentat de acesta, s-a pierdut definitiv. Undeva trebuie să existe totuși o urmă și a unui astfel de episod marginal. Colaborările de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plină de hargne, de ifose, de suficiență, a întâmpinat această premieră riguros absolută. Mi-am dat seama repede că eram acuzat că... recuperam (sic !) pe M. E. în contul regimului etc. Ce puteam să răspund? Citez din nou protestul meu reprodus și în Cotidianul: Nu recuperez pe nimeni, nu transmit nici un mesaj, cartea îmi aparține integral ca inițiativă, dar mă întreb: Domnilor de la Paris, de ce Dvs. n-ați făcut-o întâi? N-ați făcut nici pușcărie, ați avut și posibilități de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
operelor lui Mircea Eliade. E drept că de aproape un deceniu cercetătorul clujean a renunțat la investigația metodică a operei acestuia, deși a mai publicat totuși: Mircea Eliade et la săcularisation de la littărature, în Dialogue, 8/1982, pp. 81-95, studiu reprodus și în C.R.E.L. 3/1985, p. 92-104 și Orientamenti romeni nell' ermeneutica di Mircea Eliade, in: Micea Eliade e l'Italia. A cura di Marin Mincu Roberto Scagno (Milano, Jaka Book, 1986), pp. 187-193. Adrian Marino îmi scria, printre altele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ratată la Liceul Spiru Haret, in: România liberă, 20 martie 1995. 3 în același sens, recent, Andrei Pleșu, Intelectuali și partide, in: Dilema, IV, 161, 9-15 februarie 1996. 8. Problemele politologiei românești, in: Românul liber, XI, 8-9 august septembrie 1995. Reprodus in: Sfera Politicii, V, 34, ianuarie 1996, pp. 41-45; 35, februarie 1996, pp. 38-39. 1 Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej (București, Univers, 1995), p. 146. 2 Ghiță Ionescu, Comunismul în România. Traducere din limba engleză de Ion Stanciu (București, Editura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trecut, pp. 105-110. 28 Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române. Ediția a III-a îngrijită de C.D. Zeletin (București, Editura Scripta, 1992). 9. Politologia românească: Aspecte și tendințe, in: Românul liber, XI, XI, 10, oct. 1995. Reprodus in: Sfera politicii, 35, februarie 1996, pp. 39-40; 36, martie 1996, pp. 32-34 și 37, aprilie 1996, pp. 42-44. 1 București, Publishing House Elf, 1991. 2 Adrian Marino, Intelectualii și politica, in Românul liber, XI, 5 mai 1995; în acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scriitor, in: Jurnalul literar, I, 8, 26 februarie 1990 și Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R., in: Dreptatea XXII, 249, 30 noiembrie, 1990; ultimul, în acest volum, pp. 17-20. 2. Postcomunismul cultural, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 8 noiembrie 1993. Reprodus in: Xenopoliana, II, 1-4, 1994, pp. 118-121. 3. Criză de structură in: România literară, XXVI, 15, 22-28 aprilie 1993. Răspuns la ancheta Există o criză a culturii? cu următoarele întrebări: Există astăzi în România o criză a culturii? De ce natură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
IAȘI 1911, este redat un text cu valoare aforistică al regelui Carol I : „POPOARELE SE ONOREAZĂ PE ELE ÎNSĂȘI CÂND PĂSTREAZĂ ȘI ÎNCONJOARĂ CU DRAGOSTE MEMORIA MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL semnătură autografă (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelită în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în fosta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cât mai bine de acest lucru, ne aruncă pe toți, pentru zece din cei mai frumoși ani ai vieții noastre, în această atmosferă de război și sclavie care acoperea și penetra societatea romană. Să nu fim deci surprinși a vedea reprodusă, în secolul al XVIII-lea, această idee romană conform căreia proprietatea este un fapt convențional și instituit legal; că, departe ca Legea să fie un corolar al Proprietății, Proprietatea este cea care este un corolar al Legii. Știm că, potrivit lui
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de Foundation for Economic Education, Irving-on-Hudson, New York, în 1964 și retipărită în 1995; disponibilă on-line grație Library of Economics and Liberty, Liberty Fund, Indianapolis, Indiana (www.econlib.org). Compoziție apărută în Journal des Débats, numărul din 25 septembrie 1848; text reprodus după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor Complete Frédéric Bastiat, apărută în anul 1863, tomul V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 327-341, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
F.i. Caragiale și-a tipărit aici o bună parte din producția literară a anilor 1896-1897 și a republicat unele dintre versurile apărute mai întâi în „Moftul român” din 1893. Chiar în primul număr, la rubrica „Idile bucureștene”, apare Gazometru (reprodusă apoi în „Moftul român” din aprilie 1901, cu semnătura Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
se comandă baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusa în fig. 82rv n.n.) lucrata cu multă artă după machetă originală a unuia din cei mai valoroși artiști români, subliniază în mod fericit, printr-un car triumfal ideea cuceririi dacilor de către Traian” {\cîte 23}. Placheta la care face referire citatul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Alexandru cel Bun, având în planul secund un pergament sigilat și anii de domnie 1400-1432, înconjurat de o bandă circulară cu inscripția NOS ALEXANDER VOIEVODA DOMINUS TERRAE MOLDAWIENSIS (Noi Alexandru Voievod domn al Țării Moldovei). Pe revers (fig. 20rv) este reprodusa o monedă (dublu gros) din vremea domnitorului, având deasupra inscripția semicirculara MONETA THERRAE MOLDAVIAE (Moneda Țării Moldovei), iar în partea de jos o inscripție pe trei rânduri: SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ / 1903-1988 / SECȚIA IAȘI 1973-1988. Din prezentarea medaliei se observă lesne
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
arcadele timpului semnificația anilor: 1408, anul realizării celei de a două emisiuni monetare a voievodului moldovean și al primei mențiuni sigure a orașului Iași (evenimente marcate prin chipul domnitorului Alexandru cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusa pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române. După cum se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fie una », emblemă și dorința a păstorului Diecezei de Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figură 27rv) este reprodusa, în bandă liniară marginala și cerc perlat, compoziția heraldica, stema a Excelentei Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legendă arcuita EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancata de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusa în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut nu clarifica în totalitate problemă genezei medaliei respective. Pe de o parte avem informații că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
emblemă acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai tarziu „ușarnica” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, operă cioplita din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusa pe medalie fără soclu și implicit fără placă cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la cele două momente marcante
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
adoptată acum că emblemă a instituției), i s-a contrapus, în anul 2004, o altă imagine simbol, edificiul Vechii Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusa în figură 52b unifață , pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013, anul Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
după planșa 2 din studiul catalog de medalistica tematica semnat de doamnele Katiusa Pârvan și Mariana Neguțu, pe care il recomandăm călduros celor interesați{\cîte 74}. Într-o opera monografica de prestigiu dedicată lui Al. I. Cuza {\cîte 75} este reprodusa o medalie care nu are nici un element comun cu cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care reflectă Actul Unirii și personalitatea lui Cuza. O vom prezența în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]