2,221 matches
-
lui! Mă uit acum în jur și observ că mai sunt frunze, iarbă, flori. Probabil că bruma, încercată de sentimentul milei sau remușcări, stă pe undeva pe gânduri! Privesc copacii și știu că ei simt ce va urma. Nu e resemnare în atitudinea lor, ci înțelegere, demnitate, respect! Mare parte din recuzita semnificativă a toamnei e mai mult în amintirile mele! Nuci, gutui, mere, pere, sunt peste tot prin piețe, supermarketuri, magazine, dar îmi sunt străine, nu-mi mai bucură sufletul
TOAMNA CA UN OM MATUR de MIRON IOAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378673_a_380002]
-
galant seducător, ucide generații de speranțe, lumea e tot mai mică dar distanțele dintre oameni tot mai mari (uneori suferința colectivă comprimă aceste distanțe, însă doar pe termen scurt), pădurile plâng cu suspine de femei violate, oceanele scuipă cu cinism resemnări pe țărmuri îndurerate, iar eu nu pot să fac nimic, poate doar să ridic din noroi craniul lui Hamlet cu degete de bufon și să invoc Bucuria de-a trăi: Strânge-mă, Viață, la piept, până îmi iese destinul pe
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]
-
care pot fi făcute. Îți mulțumesc pentru că ți-ai urmat bărbatul pe un drum greu, știind că soarta ta e pecetluita să fie lîngă el! Îți mulțumesc pentru că ai ales calea luptei, alături de cei puțini, si nu ai ales calea resemnării alături de cei mulți. Îți mulțumesc pentru că nu ai trădat . Îți mulțumesc pentru că ai rezistat la torturi, purtând în suflet semnul crucii. Îți mulțumesc pentru că ai iertat pe acei români dezdumnezeiți, puși să te lovească, să te bată să te schingiuiască
CERUL CU STELE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377726_a_379055]
-
și sfîșietor de emoționant. Aici se simte foarte profund ceea ce noi pomenim în fiecare clipă; dulcea și buna fraternitate a omului cu întreaga creație. Trebuie să o spunem și din păcate este o trăsătură națională că în Miorița există o resemnare prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea, nu o disprețuiește; el o primește, unindu-se atît de repede cu această regină logodnica lumii. El acceptă, fără să se revolte, mariajul. Ieșit abia ieri din natură, astăzi pare deja bucuros
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din ianuarie, pagini întregi consacrate aniversării răscoalei țărănești din 1907 ca act revoluționar. Pe de altă parte sînt inserate articole abile de reflecție fundamentală asupra problematicii criticii, fără a se face nici o trimitere la perestroika. În această ambianță nesigură, de resemnare, de servilitate, de mîndrie și totodată dezertare, Gorbaciov se întîlnește cu românii. Organul partidului român, Scînteia, nu acordă decît o jumătate din prima pagină vizitei lui Gorbaciov, de luni, 25 mai 1987, vizită comentată în următorii termeni: "Poporul român salută
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
devenim antipatici elitei Europei. Antipaticul, chiar dacă i se zîmbește, nu obține nimic pînă la urmă. Și chiar dacă Madridul nu va fi fost să fie, să zicem ca tot românul, de la Burebista-ncoace: ei și ce! De data asta însă nu în resemnare mioritică, pentru că și datele chestiunii mioritice s-au modificat. Adică. Rusia nu mai e Rusia pe care-o știam noi mai ieri, alaltăieri. E un urs bolnav, care-și linge rănile. Atît doar că nu uită că e urs și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și mai nefericit, din însăși "reținerea" țărilor occidentale, nu ne va fi favorabilă, nu ne rămîne de jucat decît cartea înțelepciunii și-a demnității: să perseverăm ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Nicicum bosumflați în izolare și în mioritică resemnare. Să ne vedem de-ale noastre. Personal, chiar acum voi începe să pictez un înger. Păzitor? Nu. Un înger pur și simplu. 28 martie Încolțit să spună cu ce s-a întors, practic, de la summit-ul de la Helsinki, Elțîn a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
începe să pictez un înger. Păzitor? Nu. Un înger pur și simplu. 28 martie Încolțit să spună cu ce s-a întors, practic, de la summit-ul de la Helsinki, Elțîn a produs, prin declarația sa, o premieră în diplomația imperială rusă: resemnarea în fața extinderii NATO, resemnare ce-ar preveni, vezi doamne, o resuscitare a războiului rece. Ce i-a ieșit din gură tătucului Boris e un hulub neprihănit sau e perfidul porumbel al păcii, desenat, prin anii șaizeci, de tovarășul (de drum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înger. Păzitor? Nu. Un înger pur și simplu. 28 martie Încolțit să spună cu ce s-a întors, practic, de la summit-ul de la Helsinki, Elțîn a produs, prin declarația sa, o premieră în diplomația imperială rusă: resemnarea în fața extinderii NATO, resemnare ce-ar preveni, vezi doamne, o resuscitare a războiului rece. Ce i-a ieșit din gură tătucului Boris e un hulub neprihănit sau e perfidul porumbel al păcii, desenat, prin anii șaizeci, de tovarășul (de drum) Picasso? Reclamă. O fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși s-o schimbe după mintea lor periculoasă. Bogăție și sărăcie, deșteptăciune și prostie, frumusețe și urîțenie polii între care omenirea își leagănă de milenii implacabila soartă. Resemnare? Nu. Să ne împăcăm cu gîndul că nu ne naștem egali. Că avem ce merităm. Revoluțiile puse în mișcare de indivizii tarați ai ultimului secol par să intre definitiv în amintirea neguroasă a planetei. Oricum, trăiască diferența! Ne-am închipuit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creînd panică și indignare jumătății de continent. Cînd credeam că inundațiile de-acum mai an au avut ca urmare firească amenajarea unor nu neapărat olandeze diguri, hop, sîntem surprinși peste noapte de aceleași tragice și descalificante neputinți. Doar indolență? Doar resemnare? Să stăm, oare, predestinat ca în povestea tragicomicului drob de sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a converti resemnarea în rezistență? Pentru că, iată mai "îngropînd via", mai "stai, că nu dau turcii", mai "întorcînd armele", mai uitînd de viitură, mai votînd iar (Tîndală!), după jumătate de secol, tot cu comuniștii tot așa, tîrîș-grăpiș prin istorie, existăm aici de două mii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
comuniste. Cîntînd în strună mafiotelor structuri activiste și securiste, dar și păturilor defavorizate, acest personaj vetust se vrea, pînă la mormînt, eroul urcat în însîngeratul scenariu decembrist al manipulării pe strapontina improvizată a Pieții, dînd din mîini și perorînd leninist. Resemnarea și răbdarea sfetnici nedemni în timpul dictaturilor roșii de după război se pare că nu mai au șanse acum. Cînd scenariul Europei inclusiv al celei răsăritene e deja scris. Notam cîndva, într-un context sportiv, o scenă: intrat cam fraudulos pe tușa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zîmbește și mi se explică: Știu ce vreți... în școală mai toți îmi ziceau Piticaríu, doar profa de română mă numea corect. Lucrările lui Piticáriu îmi par dintr-o dată mai reușite. Televiziunile, presa ne străpezesc timpanele cu Pescaríu, Țurcașíu, Sechelaríu. Resemnarea noastră fiind singura soluție. Dacă improvizatul teleast ne strică doar digestia p.m., în schimb ignoranța celui ce-și pocește propriul nume ne-aruncă în pandalie (filologică). Corpolentul băcăuan, cu eșarfă tricoloră înconjurîndu-i globul pîntecului, crede că terminația moldovenească a propriului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lumi. Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! 18 octombrie În plin sezon de acordare a premiilor suedeze, complexul latent al românilor își exacerbează brusc frustrările, amplificînd insatisfacții niciodată ostoite. E, ce-i drept, și o mioritică resemnare, împăcînd la urma urmei datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și respectat, deopotrivă, cu autoimpusă, justificată și rar-întâlnită sinceritate și, nu în ultimul rând, o suită de proiecte științifice, mărturisite și perfect imaginate, pentru a căror înfăptuire firul vieții autorului s-a dovedit, din păcate, prea scurt. Dincolo însă de resemnarea, care diminuează sau chiar substituie, odată cu implacabila scurgere a timpului, durerea provocată de pierderea aproapelui, se cuvine a invoca drept suport terapeutic - palidă mângâiere pentru familie ! - amintirea vie pe care a lăsat-o în urmă-i nu doar omul, ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua" cu "bau-bau-ul" roșu? Porecliții au știut, cu geniul lor malefic, să exploateze și să întrețină această spaimă. Supuși au tăcut răbdat, chitind că răul din lăuntru
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la scară mult mai mare, a efectelor distrugătoare, mergînd pînă la anihilare, pe care le implică pierderea identității. Identitatea unui individ, a unei clase, a unui popor... Asistăm la un spectacol al alienării, trăit de unii cu demnitate sau cu resemnarea neputinței, cu speranța unei evadări, de alții cu umilința celor lipsiți de un sprijin interior, căutînd (și găsind, evident) justificări pentru prostituarea lor interioară. Ridicolă ne-ar părea această umilință, dacă n-ar fi a celor mai mulți dintre noi. Așa, e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
binevoitoare. Intră în joc și soția jignită, părăsită pe jumătate. Intră în joc, sub presiunea "socială", frica, slăbiciunea, și protagonistul, din fericitul soartei, devine un cooperant supus al compromisurilor și politice. La vîrsta împlinirilor actoricești, Constantin Pușcașu vine cu dezamăgiri, resemnări și tristeți reprimate pentru ca dosarul dramatic al fericitului-nefericit să cîștige în firesc. Atins puțin de monotonie în partea de supușenie a rolului său, actorul izbucnește convingător, patetic, puțin caraghios și vitriolant, cînd băierile constrîngerilor cedează. Este C. Pușcașu adevărat, omenesc
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
1955, 19; Nicu Caranica, Requiem pentru un „filosof”, „Destin” (Madrid), 1971, 21-23; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 188-192; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, passim; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 105-109; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 9-32; Manolescu, Enciclopedia, 42-43. N.Fl.
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
mult mai tineri, mult mai educați și mai prosperi, mai activi economic, beneficiari ai tranziției. Noncălătorii pot fi mai vârstnici, mai săraci, mai puțin educați, inactivi sau chiar mai alienați. S-a demonstrat că această stare de marginalitate/alienare/insucces/resemnare generează structuri de personalitate „închise”, „fasciste”, cu un nivel scăzut de toleranță. Deci nu pentru că au călătorit în Occident, au devenit mai toleranți decât cei care artificial sunt puși în categoria de noncălători, ci pentru că sunt mai tineri, mai educați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1996, 39-46; Sanda Diaconescu, Dramaturgia - „ultima cauză”, JL, 1996, 39-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 229-238; Cornelia Ștefănescu, Despre „vremea șoferilor ruși...”, JL, 1998, 1-2; Cosma, Romanul, II, 380-385; Ghițulescu, Istoria, 406-407; Ungureanu, La vest, II, 29-43; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 147-155; Manolescu, Enciclopedia, 57-60; Nicolae Florescu, Memirea pribegilor, București, 2003, 125-137. N.Fl.
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
cât de mult sunt satisfăcuți oamenii de slujbele lor, cât de mult sunt dedicați scopurilor organizației din care fac parte sau cât de mult sprijină promovarea femeilor sau a minorităților în posturi de conducere. Compor tamente ca inovarea, cooperarea, conflictul, resemnarea sau erorile etice sunt arii importante de studiu pentru comportamentul organizațional”<footnote Johns, Gary, Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1996, p. 6. footnote>. Analiza comportamentului organizațional are ca scop explicarea evenimentelor care apar și se desfășoară în organizații, în raport
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume de umbre în care straniul și grotescul se învălmășesc. Treptat, halucinațiile descresc, lăsând în urmă o oboseală cu aburiri de tristețe și resemnare. „Setea de infinit”, din care se nasc himere, pare a se stinge, făcând loc, într-o gestică afectată, unui sentiment al zădărniciei, ce pulsează în „strofe amare” și „reverii tombale”. Impasul se traduce prin stări de însingurare, retorica deziluziei scoțând
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
războiul este o necesitate („De sute de ani omenirea privește cerul printr-o gură de tun”). C. vrea să instaureze în România un etos agresiv. Toate virtuțile, cunoscute și recunoscute, miturile, valorile care susțin orgoliul nostru național (de la omenie la resemnare) sunt răsturnate, contestate, ridiculizate în această antropologie pesimistă. Se pleacă de la ideea că modelul existenței românești este minorul și că plaga națională este fatalismul. Omenia este o calamitate și viciul nostru fundamental ar fi resemnarea. În fișa specificului nostru mai
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]