21,651 matches
-
conjuncturale. Pentru că ei sînt valori ale teatrului românesc. Și politica lor directorială tot în jurul valorii s-a învîrtit. La un astfel de drum, trupa merge alături de cel care o conduce. Acest interval petrecut împreună este bazat pe încredere reciprocă, pe respect, pe un continuu dialog. Dacă în această zonă apar fisuri, se surpă construcția. De o lună de zile, singura instituție care avea obligația să soluționeze conflictul de la Nottara - favorabil sau nu directorilor sau trupei - este Primăria Municipiului București prin Direcția
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
și ne-au îndepărtat de la miez. O suspendare sau o auto-suspendare din funcție a directorilor ar fi dezamorsat pe loc acumulările și ar fi permis analize și sinteze serioase, făcute calm, la rece, fără presiune. Era o formă normală de respect reciproc între instituție și angajații ei. Mi-e clar că nu se dorește o rezolvare, ci o împărțire gravă a teatrului pe grupulețe și găști, o multiplicare a conflictelor pe foarte multe planuri și provocarea unor focare incendiare în toată
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
Toma, un Renault rablagit, despre care am mai scris, - dacă aveai cinstea să vii tocmai din capitala țării, București. Că veni vorba... Nea Toma era tatăl viitorului medic renumit Constantin Georgescu, căruia noi, mai mici, îi ziceam Costică, nu fără respect, el fiind cel mai reușit băiat al urbei. Doctorul Georgescu, despre care scriseră ziarele și îl dădu și televiziunea pe post, pe motiv că cinci tâlhari l-au jefuit, recent, într-o noapte, de toată colecția lui frumoasă de tablouri
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
Mihăescu le dă la cap americanilor fiindcă și-au permis să intre în Afganistan. Adică Statele Unite au invadat o țară săracă pe care o persecută, nu se luptă cu un regim care sprijină terorismul antiamerican și nu numai. Măcar din respect față de românii care au murit la World Trade Center, dacă nu din respectul față de celelalte victime ale atacurilor teroriste din America, Eugen Mihăescu ar fi trebuit să nu-și permită să-i acuze pe americani de nesăbuință în atacarea Afganistanului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
Afganistan. Adică Statele Unite au invadat o țară săracă pe care o persecută, nu se luptă cu un regim care sprijină terorismul antiamerican și nu numai. Măcar din respect față de românii care au murit la World Trade Center, dacă nu din respectul față de celelalte victime ale atacurilor teroriste din America, Eugen Mihăescu ar fi trebuit să nu-și permită să-i acuze pe americani de nesăbuință în atacarea Afganistanului. Dar să zicem că dl Mihăescu e un artist care are reacții ciudate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
salon littéraire; nu m-aș mira, repet, dacă "bubuitorul" prozator al Brăilei, cu bărbăția și cavalerismul lui, o clipă uitat, nu se va apleca asupra teribilei, intratabilei Domnișoare de la R.l. (că așa ne trebuie!) și îi va săruta mâna cu respect. Non decet, spuneau presupușii noștri strămoși. Că nu se face. Nu se cuvine. Câte o nemernicie. Măcar aceste două cuvinte de bază ale civilizației să le cunoască țuțerii, dacă or mai fi având un strop de rușine.
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
le aparține lor! Se întâmplă ca aceste gheme de lăcuste să-și instaleze tabăra pe proprietatea lor, ca în acest moment, dar nu se ating de nimic, nici de copaci, nici de turme, nici de recoltele de la Miclăușeni, ținute la respect, desigur, de acel zid invizibil de credință și necunoaștere a lucrurilor rele, care se ridică în jurul celor două persoane. Dincolo de aceasta, nici o notă ocultă la Miclăușeni. Ești drept, ești bun. Oameni de bine care trăiesc aici, mor aici ca buni
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
cînd foametea a bîntuit Irlanda, sprijin le-a fost grînele din Principate care, de fapt, doresc să-și vîndă avantajos grînele pentru a achiziționa produse manufacturiere engleze. Ba chiar că dubla alegere a domnitorului de către români e un act de respect pentru Convenție. "Ne-am răzămat dar pe o maximă a codului politic ce declară că tot ce nu-i oprit este permis și văzînd că Convenția nu ne oprește de a alege același Domn în ambele Principate, am înlesnit aplicarea
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
puțin în anumite contexte, pronumele el în marcă a impoliteții (și întărește uzul politicos al pronumelui dînsul). Mulți evită să folosească pronumele el când vorbesc despre un superior ierarhic sau despre o persoană pe care o consideră demnă de mare respect. Și mai mulți se simt ofensați de o desemnare prin ăla + determinant, la fel de mult ca de o indicare deictică, evident nepoliticoasă ("Cine e ăsta?"). Cazul deictic e foarte clar: anularea sau obiectualizarea individului prin persoana a III-a și demonstrativ
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
datorat unui clasic în viață al literaturii române, ne lezează tuturor sentimentul național, dăunează literaturii române de ieri, de azi și de mîine, compromit aderarea la UE și la NATO. Pentru țuțăr, scriitorii sînt niște moaște care trebuie să inspire respect și devoțiune, dacă nu și oarecare frică obscură, ca toate cele greu de înțeles cu mintea, dar care vorbesc inimilor simțitoare. Opera lor este un obiect de patrimoniu care trebuie protejat prin lege de orice fel de critică. Și așa
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
la Pan"(În aer carnavale). Plantată în spațiul unei mitologii inversate, poeta găsește suficiente resurse productive, se arată suficient de inventivă, ca și acum, prin stăruitor exercițiu, ar căpăta dexteritatea de-a merge, repede și fără greș, de-a-ndărătelea. Eliberată de respectul factice față de forme și formule, le cultivă, provocator, pe cele ce-i convin. Exotismul (formal luat peste picior) o atrage ca o patrie pierdută ori ca una doar virtuală, ceea ce, în cîmpul sensibilității, este echivalent: "Fiorduri zgîrcite cu dinți cenușii
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
cu conjuncturile ideologice, Baba răspundea, prin însuși programul lui, unui asemenea ideal. Antropocentrist prin viziune, umanist prin structură, narativ prin iconografie și de un realism monumental prin construcția nemijlocită a imaginii, el a fost confiscat de cultura oficială, cu un respect de multe ori triumfalist. Titlurile de artist al poporului, de membru al multor academii de științe și de arte din Est și circulația lucrărilor sale pînă și în manualele școlare erau expresia directă a acestui statut cvasilegendar. Ceea ce nu au
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
naționalizate, pentru a-și recupera o moșie cu conac. Din acest motiv, afirmă d-na Stănoiu într-un interviu citat de Mediafax, n-ar fi avut nici un motiv să susțină cauza chiriașilor, așa cum s-a afirmat în presă. Cu tot respectul pentru logica Rodicăi Stănoiu, susținerea chiriașilor e una - poate fi, cum se pare că a și fost, misie de la partid -, iar recăpătarea unei proprietăți de familie e cu totul alta - și asta vine de la legea îndelung mitocosită de fosta coaliție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
drept. De aici s-au născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar fi aceea dintre dezideratul Constituantei de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care era conștientă, de a obține una care să aibă respectul și recunoașterea Europei sau contradicția dintre sensurile conceptului însuși de istorie (ca teatru al luptelor dintre națiuni și ca providență) ș.a.m.d. După știința Cronicarului, este cel mai lucid și mai modern examen critic făcut vreodată pe tema Actului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
servietei diplomat marchează sfîrșitul ineluctabil, pierderea definitivă a mîntuirii. Un eșec nu doar al ideologiilor centralizatoare, ci și al încrederii în valențele consensuale pe care le presupunea dialogul. Ceea ce rămîne este o afirmare a micului adevăr individual, politețea rece și respectul conveniențelor bine codificate pentru a acoperi spațiul gol, căci "o dată netrecut zidul covorașului pentru șters picioarele, adevărul pleacă". Nu lipsește nici domeniul relațiilor publice dezvăluite ca raporturi de putere ("Vous vouliez lui parler!?"). O convorbire telefonică banală cu secretara unui
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
al treilea din strofa a doua nu este "tresar din somn", cum apare pe buletinul de examen, ci "tresar prin somn". Așa ceva nu e permis. Nu e doar o minoră... aproximație în transcriere. E o chestiune de sens. Și de respectul ce se cuvine arătat, și pe care elevii trebuie să-l deprindă, voinței autorului. Și acum, întrebările. între altele, s-a cerut elevilor să "prezinte semnificația simbolului apă, din fragmentul citat". Lasă că nu știu ce caută aici virgula, dar unde există
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
de amplasarea într-un decor și comunicarea cu el, ca și aceea cu costumul, parte din structura unui personaj. Dar și asta se vede din ce în ce mai rar pentru că s-a diluat gustul intervalului petrecut și consumat împreună, umăr la umăr, cu respect, visceral, pasional, total. Teatrul presupune o alchimie specială, individuală și deopotrivă colectivă, un exercițiu în care fiecare învață, de fiecare dată, să-și dreseze orgoliul exacerbat poate, să-și modeleze ființa pe scenă, să toarcă de plăcere. Chiar și atunci
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
și obscenitate doar de dragul scandalului. Nu mai merge, sînt lucruri care nu pot duce undeva. Bineînțeles, lumea românească de-acum e violentă și obscenă, iar arta legată de ea nu poate fi numai iubire și apă de trandafiri. Am tot respectul pentru încercările de dezinhibare a limbajului literar, dar sînt cazuri în care ura și injuria, pur și simplu, sînt date drept artă adevărată. Aici nu mai pot merge alături de acești autori. Și, fiindcă vreau neapărat să mai menționez un nume
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
politică de astăzi o amână în mod criminal. Renunțarea la votul pe listă, o altă catastrofă a vieții politice românești, care-a deschis larg baierele corupției, incompetenței și ticăloșiei, a devenit o urgență. Acestea constituie o cauză mai demnă de respect, decât militarea pentru reîmpăierea împăratului Franz Jozef al II-lea. Consider că salvarea României provine din acceptarea Europei de către noi și a noastră de către Europa - așa cum suntem, nu așa cum ne vedem, bovaric, în oglinzile unei iluzorii moșteniri istorice. Am ajuns
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
ceea ce presupune viață, înfruntări, drame, cu totul altceva decît strada Vidului, de pildă. Îmi devine limpede că Bucureștii - în care locuiesc de multă vreme - mai au sufieciente mistere și atracții. În plus, descopăr că e și un oraș cu mare respect față de cultură: altminteri cum ar cuprinde străzi ca Odei, Declamării, a Poemului, a Poeziei - la care am adăuga intrarea Versului și pe cea a Metaforei, neuitînd strada Lecturii, a Meditației sau a Nuvelei? Sînt gata să închid 'paginile aurii" cu
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
ceea ce s-a făcut bun, onorabil pînă atunci. Aproape nimic nu se continuă, experiențele care au creat evoluție nu sînt asimilate, ci, paradoxal, anulate. Mereu se ia totul de la zero, oamenii sar, nonșalant, dintr-o barcă în alta, nu există respect pentru credințele celuilalt, pentru punctele de vedere diferite, susținute cu argumente, inerția de a bifa acțiuni este mai puternică decît aceea de a le face cu adevărat. Nu a existat o coordonare funcțională între colectivele, numeroase, din cadrul staff-ului festivalului
Caragiale și teatrul contemporan (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15681_a_17006]
-
la el dintr-o parte, ți se înfățișează ca un măscărici. Dacă te uiți din partea cealaltă, îți apare ca un profet. Niciodată nu m-aș gândi cu dispreț la România. Dar dacă totuși aș disprețui-o, mi-aș recăpăta imediat respectul amintindu-mi că în România trăiește Johnny Răducanu. Alex. Ștefănescu Cu Johnny la pian Cu ani în urmă, la Tescani, m-am amuzat cîntînd, cu Johnny la pian, tot soiul de muzici retro. Am descoperit, cu acel prilej, cît de
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
dacă l-ar fi avut în rîndurile sale. Revenind la paginile scrise în memoria lui, să spunem că acest om minunat a lăsat în urmă o lumină caldă și o seninătate care răzbate în scrisul celor care îl evocă, dincolo de respectul și admirația lor față de acest mare cărturar. Cu un singur lucru nu putem fi de acord, deși înțelegem ce va să zică. Zigu, care era un specialist în alcătuirea unei ediții și un neobosit scotocitor prin arcanele Bibliotecii, nu făcea parte dintr-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
ilustrează tratarea noțiunii abstracte ca un caz particular, individualizat: substantivul e nearticulat, precedat de demonstrativ - "în fața acestei evidențe, candidații au purces la treabă" (Evenimentul zilei, 2.06.2000); "pus în fața acestei evidențe, în loc să se mulțumească cu experiența căpătată și cu respectul publicului, S. a găsit de cuviință să-l atace în forță pe B." (ib.) - și chiar însoțit de articolul nehotărît: "O evidență cît roata carului și totuși ocultată mediatic" (Luceafărul, 14, 2000, 3). Un citat atestă trecerea la plural a
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
se îndură a-și recunoaște limitele. Sînt efectele unei dramatice inadecvări între mentalitatea d-sale abstractizantă, pozitivă, materialistă și obiectul asupra căruia s-a aplecat timp de decenii, cu o, să recunoaștem noi, strălucită osîrdie și cu rezultate demne de respect, însă nu mai puțin cu un gust de farsă, de fals, pe care și-l recunoaște d-sa: "Pînă în 1989, am circulat, ca să zic așa, foarte "fals" în cultura română. Am fost un fel de "pseudocritic", "pseudoistoric" literar, "pseudocomparatist
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]