1,862 matches
-
tramvaiul de aci încolo și nici pe jos, oriunde. Pomponescu concedie pe însoțitorii săi și merse singur în automobil la Ioana. Indolenta îl primi cu o deferență care indispuse ușor pe ministru. Natural, lui Pomponescu îi făcea plăcere orice ținută respectuoasă, de data aceasta ar fi admis ca Ioana să se bucure. Stima exagerată pentru funcție îngreuia putința de a ghici câtă spontaneitate este în sentimentul Ioanei, placidă și așa, prin temperament. . - Îmi place să cred, zise Pomponescu, că cel puțin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de curînd? ironiză Pomponescu, adumbrindu-setotuși. Din ce în ce mai mult Pomponescu descosea pe Smărăndache ce credea lumea despre el, ajunse să-l întrebe dacă expoziția proiectelor avusese un ecou. Imaginea despre sine, pe care nu și-o putuse face obiectiv din cauza prelungirii tăcerii respectuoase, căuta s-o extragă acum prin anchetă de la Smărăndache, care făcea tot posibilul să culeagă ecouri. Chiar și față de Indolenta Pomponescu avea un chin. Stilul ei calm îi convenea, nu-l satisfăcea totuși completa obiectivitate a acesteia. Ar fi voit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dacă mai are cineva gust de ridicat biserici. Ioanide n-auzea nimic, cu totul furat de frenezia lui, conversația agitată a altora despre evenimente trecea pe lângă urechile sale ca un zgomot gol. Către sfârșitul lui septembrie, Butoiescu se apropie foarte respectuos de Ioanide, cu jurnalul în mână. - Domnule arhitect, a căzut Varșovia! Ioanide, picat din altă sferă, îl privi fără a înțelege și răspunse cu nevinovăție: - Și ce dac-a căzut Varșovia? Abstracția lui miră profund pe Botticelli, care de altfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
construi. Firește, primarul se dădu peste cap a găsi bani, greutatea nu era a-i obține, ci a-i încasa. Formalitățile erau grele și se fixau termene pentru plata sumelor avîndu-se în vedere și cifra. Nu lipseau obiecțiile amicale sau respectuoase, după caz: . - La ce vrei bani, primare? . - Pentru biserică, am fost lăsat în drum! - Frumos lucru, nu zic, dar acum te-ai găsit, când baterăzboiul la ușă? Primăriile primiră de la guvern ordinul, în care mâna lui Pomponescu avu un rol
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
știe? Cuza, cât a fost el de Cuza, a trebuit să plece. Acum sunt alte rânduieli. . Chiar acest dialog era paradoxal, totuși țăranii având oarecare noțiuni politice, iar unii dintre cei tineri fiind direct instruiți de Hangerliu, păstrară o ținută respectuoasă și nu respinseră principial ideea. Mărturisiră numai imposibilitatea materială de a o pune în practică. . - Cu stăpânirea e greu să te pui azi, nu mai e ca pe vremeabătrînilor. Atunci nu era poliție, nu era armată. Azi e telefon, e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răutățile vieții, un om prezenta garanții de a fi un suflet delicat și deschis. Se temea de persoane ca Ioanide, sigure de sine, zdrobindu-l parcă prin sentimentul superiorității. Tinerii au încă o neîncredere în ei înșiși, care-i face respectuoși. Un fenomen foarte dureros pentru Pomponescu era acela de a nu fi invitat la rîndu-i de alții. Saferian își făcea o datorie, înainte, să amintească în modul cel mai îndatoritor că este ziua ceaiului și să spere că va voi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părerea Indolentei, din care cauză suferea de a se vedea pipăit pe răni. Indolenta nu arăta din punct de vedere sentimental o diminuare a interesului, totuși, acum, acest stil moderat i se părea lui Pomponescu insuficient. Înainte Indolenta tăcea ascultând respectuoasă pe Pomponescu, acum tăcea de asemeni, în vreme ce acesta voia exuberanță. l se păru că Ioana simte o stânjenire să iasă cu el în oraș, cum făcea înainte. - Ce zici, întrebă el, de o preumblare la șosea? - Dacă ții cu orice
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
primind de la el aceleași omagii. Exceptând, firește, personalul de serviciu. Dar și în acest caz (pricină pentru care era apreciat), dacă, evident, nu scotea melonul în fața subretei și nu-i săruta mâna, în severitatea ținutei sale păstra mereu o conduită respectuoasă, neridicând glasul, folosind expresii care obligă, ca: "Dacă vrei", "dacă ai vreme", "dacă ești așa de bună", "ai bunătatea", și mulțumind invariabil cu "mersi". În linie generală, Pomponescu nu putea suferi brutalitatea, și o înjurătură în gura lui era gaură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
decât a noastră)45; contrar sistemului nostru de valori; controlabil prin reacția noastră de furie" (Lelord, André, 2003, p. 25). De cele mai multe ori, furia se naște din frustrări: nu obținem ceea ce ne-am propus, nu suntem tratați în mod civilizat, respectuos, manierat, nu dobândim un lucru pe care ni-l dorim sau care credem că ne aparține de drept, nu ne putem proteja timpul și spațiul personale etc. De asemenea, furia noastră se declanșează atunci când un eveniment ne zdruncină sistemul de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne putem opune acestei tendințe, păstrând tăcerea. Tendințele de acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor arăta sau vor comunica "resimțirea unor emoții de frică, de durere sau de supărare" (Dryden, 2000, p. 89); vor dori să evite contactul cu noi sau vor dori
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoane vor arăta sau vor comunica o mixtură de sentimente, unele pozitive și altele negative; nu vor dori să ne evite și vor avea tendința de a ne răspunde în mod pozitiv dacă ne exprimăm supărarea într-o manieră asertivă, respectuoasă. Potrivit autoarei britanice, supărarea benefică "ne determină să fim fermi, dar corecți"; ea ne permite să fim siguri pe noi "și nu vulnerabili la încercări de intimidare sau de manipulare" (2000, p. 90). Când trăim o stare de supărare benefică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
manipulare" (2000, p. 90). Când trăim o stare de supărare benefică, vom accepta faptul că cealaltă persoană este o ființă umană imperfectă și ne exprimăm regretul pentru comportamentul ei; ea supărarea benefică conduce la o afirmare de sine fermă, dar respectuoasă (idem, p. 103) și, în general, nu alterează (adânc) relațiile interpersonale. Ca și supărarea, tristețea este o stare sufletească firească. Ea dă o anumită profunzime și tonalitate afectivă raporturilor interumane. În principiu, aceasta este o emoție provocată de o pierdere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai ales dacă ea stă la baza tuturor convingerilor sociale. Or, dacă este adevărat, cum s-a spus, că literatura este expresia societății, ne este permis să avem îndoieli în această privință; căci, cu siguranță, niciodată publiciștii, după ce au salutat respectuos principiul proprietății, nu au invocat mai mult intervenția legii, nu pentru a impune respectul Proprietății, ci pentru a modifica, altera, transforma, echilibra, pondera și organiza proprietatea, creditul și munca. Or, acest lucru presupune faptul că se atribuie Legii, și prin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cărora costumele cu cravată nu le vin niciodată bine și care cară fiecare câte un buchet enorm de flori, învelit în celofan. Florile trebuie date pesemne "doamnelor" (reginei și principesei) și întrucît acestea așteaptă în casă, cei doi se aliniază respectuos la ceva distanță de suveran și președinte. Apoi, prin același colț din dreapta își fac apariția în ecran două doamne voluminoase în taioare, care dau mâna cu Regele și fac, conform protocolului regal, knixuri, acele genoflexiuni suave, semn de supunere și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Galeriile Lafayette, în ale căror vitrine sânt montate, iarna, păpuși mobile ― scena nașterii lui Isus trona în mijloc, cu animalele care aplecau capetele pe rând, pentru a încălzi trupul copilului din iesle, magii care se închinau, îngenuncheați la o distanță respectuoasă, lumina dozată misterios în întreaga vitrină ― ar fi făcut ca orice copil să rămână cu gura căscată și să nu mai poată să se desprindă de acolo minute și minute în șir. La rugămințile mele repetate, epuizate curând și înlocuite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
privire caldă, apăsîndu-i scurt mâna, care acum se odihnește pe genunchi, cu podul palmei sale. Adică: "Ai fost minunat!" Simt că la rândul meu se cuvine să fac, să spun ceva. Dar ce? Țeapăn și distins, rămânând la o distanță respectuoasă, îmi înclin trunchiul către urechea dreaptă a principelui și întreb, cu un mic vibrato în voce: "Cînd ați scris paginile acestea?" Sânt foarte mândru de mine, adică de soluția pe care am găsit-o. Întrebând, evit banalitatea unei aprecieri ipocrite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ortodoxe, a căria biserică de secole s-a bucurat de protecțiunea binevoitoare a auguștilor suverani, glorioșii voștri strămoși, ortodoxii monarhi ai puternicei împărății a Rusiei, ne procură, și nouă astăzi fericita ocaziune de a supune Maiestăței Voastre, omagiile noastre și respectuoasele felicitări de bună venire, atât din partea clerului bisericei române, cât și din partea reprezentanților autorităților laice ce împreună suntem veniți înaintea Maiestăței Voastre pentru acest sfârșit. suntem pe deplin convinși, Maiestate, că aceleași binevoitoare dispozițiuni moștenite de la glorioșii voștri strămoși pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stabilesc ca fiecare membru al brigatei să fie desemnat, pe rând, rege sau regină a unei zile, să impună o temă a povestirilor din timpul domniei sale, să se ocupe cu organizarea mesei și cu activitățile din timpul liber, să indice respectuos cine trebuie să rostească istorisiri și să asigure un climat de relaxare, voie-bună și armonie. Totul este gândit, calculat, riguros pus la punct, dovadă certă a faptului că o lume condusă de femei poate fi mai bună, în sensul acesta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
stabilesc ca fiecare membru al brigatei să fie desemnat, pe rând, rege sau regină a unei zile, să impună o temă a povestirilor din timpul domniei sale, să se ocupe cu organizarea mesei și cu activitățile din timpul liber, să indice respectuos cine trebuie să rostească istorisiri și să asigure un climat de relaxare, voie-bună și armonie. Totul este gândit, calculat, riguros pus la punct, dovadă certă a faptului că o lume condusă de femei poate fi mai bună, în sensul acesta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din Bârlad. „Rostul nostru - spune comitetul de redacție, este de a aduce la cunoștința publicului cele mai noi și mai exacte știri din țară și mai ales din orașul și județul nost ru, propunându‐ne a fi foarte urbani și respectuoși față de ideil e altora.” „Urâm politica de tarabă și pătimașă” - se afirmă în ziarul inaugural din 14 iunie 1912. Urbani și respectuoși dar tăioși după titlul și conținutul unor comentarii: „Judecătorul ambulant”, „Birou l de servitori”, „Lucrătorii și grevele”, „Filantropie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din țară și mai ales din orașul și județul nost ru, propunându‐ne a fi foarte urbani și respectuoși față de ideil e altora.” „Urâm politica de tarabă și pătimașă” - se afirmă în ziarul inaugural din 14 iunie 1912. Urbani și respectuoși dar tăioși după titlul și conținutul unor comentarii: „Judecătorul ambulant”, „Birou l de servitori”, „Lucrătorii și grevele”, „Filantropie și fanfaronadă”, „Cinematograful a devenit o școală nenorocită ș i un primejdios mijloc de corupție”, „Abuzurile de la banca din Plopana” etc. A
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sociale și culturale ale oricărui manual de istorie. În cursul polemicii mai bine spus, sub pretextul ei Ștefan a fost invocat patetic și cu destulă rea intenție. Părea că posteritatea domnitorului este definitiv compromisă de atâția ne-moldoveni lipsiți de respectuoasă afecțiune pentru "Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București"138. Noua ediție a manualului incriminat reașeza imaginea domnitorului după așteptările cititorilor, confirmând că "voievodul moldovean a ilustrat cel mai bine politica domnitorilor români de apărare a independenței statelor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cînd intri într-un cazino eticheta cere să îți scoți pălăria. Ca să-ți faciliteze plăcerea de a-ți smulge părul cînd pierzi ? Este un mod de a semna un contract infernal care cere un asemenea gaj? Te obligă să rămîi respectuos cu cei care îți vor lua banii ? Tăcere completă în această privință." Varietatea kinemelor, altfel spus redarea aceleiași semnificații prin semnificanți diferiți atestă dependența gesturilor de contextul socio-cultural: * în Franța acceptarea se semnalează printr-o mișcare de sus în jos
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca zonă intermediară distanța critică; în cadrul grupului există o distanță maximă de dispersie numită distanță socială. Preluînd parțial aceste distincții, E.T. Hall a stabilit o tetracotomie al cărei factor decisiv este relația interpersonală (de la proximitatea afectuoasă sau agresivă la distanța respectuoasă sau glacială), fiecare distanță avînd o fază apropiată și una îndepărtată. i) distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
preț deosebit și de mare cinste: ușurele dacă le frunzărești în pripă, dar pline de cugetare dacă zăbovești la sfat cu ele. Apoi, sfărâmați osul și sugeți-i măduva hrănitoare!"(p. 39). Dar se încheie printr-o parodie la adresa adresării respectuoase către cititori, menită să destindă atmosfera: "Și ascultați, capete de măgari mâncate de sfrinție, nu uitați să ridicați un pahar în sănătatea mea; pe urmă n-o să mai avem nimic de împărțit împreună" (p. 40). O mostră despre modul în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]