2,430 matches
-
este mai bine: la noi sau în satele Uniunii Europene? Țările europene sunt mai dezvoltate, însă „acolo unde te-ai născut este cel mai bine”; „Acolo e altfel, nu e acasă” (femeie, 40 ani, trăiește din ajutor social). Mulți dintre respondenți țin să precizeze că au sau au avut posibilitatea de a pleca din satul lor, de a emigra din România în special în Ungaria, însă au rămas în Zerind: „Acasă e mai bine”. O altă opinie dominantă este afirmarea apartenenței
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Dar viața va fi mai scumpă” (medic, 41 de ani); „Are și partea rea, vor fi reguli noi, care vor fi mai greu de respectat” (femeie, 52 de ani). Opinia cea mai frecventă în rândul respondenților este că intrarea României în Uniunea Europeană e un lucru necesar care aduce „și bune și rele”. „Este un coridor unic pe care trebuie să ne ducem și noi” (directorul școlii, 58 de ani); „Vrem, nu vrem, intrăm sută la sută
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fi mai bine” (pensionară, 67 de ani); „Va fi mai bine pentru tineret” (directorul școlii, 58 de ani). Zerind, sat european? Zerindul este perceput de către locuitorii săi ca fiind un sat european. În general, aprecierile în acest sens sunt pozitive. Respondenții aduc precizări pertinente în legătură cu diferențele dintre Zerind și satele din Europa. Pentru ei, Zerindul este un sat european datorită apropierii geografice de Ungaria (circa 5 kilometri) și a încercărilor de a prelua modele de conduită și organizare europene: curățenia satului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
foarte european. De ce ne pun condiții așa arzătoare pentru a intra în Europa?” (inginer agronom, 72 ani); „Din punct de vedere geografic, sigur, iar din punct de vedere al mentalității se apropie de cea europeană” (preot baptist, 49 ani). Mulți respondenți menționează motivele pentru care Zerindul nu este încă european: starea economică precară, lipsa locurilor de muncă, câteodată mentalitatea oamenilor: „Am știi ce să facem, dar dacă n-avem bani ca să aranjăm casele, curtea...” (femeie, 41 de ani); „În agricultură, de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
41 de ani); „În agricultură, de doi ani de zile suntem pe nicăieri; nu trece nimic, absolut nici un preț, suntem înecați, țăranul e pe nicăieri (...) Suntem, ca sa zic așa, înecați, băgați sub apă, ce să facem?” (bărbat, 53 de ani). Respondenții consideră că satul lor nu se ridică încă la nivelul unui sat european. Afirmațiile subiecților reflectă realist situația Zerindului: „Dar și noi ne străduim aici, la Zerind. Înfrumusețăm satul și avem grijă de curățenie, închidem animalele, utilajele. Avem un primar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la nivelul unui sat european. Afirmațiile subiecților reflectă realist situația Zerindului: „Dar și noi ne străduim aici, la Zerind. Înfrumusețăm satul și avem grijă de curățenie, închidem animalele, utilajele. Avem un primar tânăr și energic” (pensionară, 56 de ani). Majoritatea respondenților au exprimat ideea că pe baza bunei colaborări dintre membrii comunității se poate „ridică comuna” la nivel european și se poate îmbunătăți imaginea ei, chiar dacă acum Zerindul nu este asemenea satelor europene: „Poate să fie șeuropeanț. Deocamdată nu cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
76 de ani); „Ar trebui să se asfalteze drumurile și șoseaua, că e plină de gropi” (bărbat, 22 de ani); „Ar trebui să se facă ferme și să se creeze locuri de muncă” (femeie, 35 de ani). Au existat și respondenți pe care i-am intervievat la prima ieșire pe teren și care, spre sfârșitul anului, reîntâlnindu-i, am sesizată că au început să își modifice părerea față de gradul de europenitate al Tomșaniului: „Au început să miște ceva: au ajuns gazele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Europa”, 2. cei care se referă direct la agricultură atunci când încearcă un răspuns și 3. cei care consideră că în satul lor este mai bine, în special din motive de factură afectivă („acasă”, „țara noastră” etc.). 1. Prima reacție a respondenților este aceea de a afirma că nu cunosc prea multe despre satul european, deci nu pot să facă această comparație. Insistând să dea un răspuns, am aflat că ei presupun că acolo ar fi mai bine, bazându-se de multe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din altceva decât din agricultură” (preot, 38 de ani); Cred că la noi nu-s condiții. Dacă ai crescut aici, îi mai bine aici. Acolo îi trai mai bun, nu ca la noi” (bărbat, fără ocupație, 27 ani). 2. Alți respondenți își orientează răspunsul spre ceea ce este mai important pentru ei, și anume, spre standardele „profesionale” din agricultură, afirmând că acolo cu siguranță se lucrează mecanizat și, din acest punct de vedere, ei au un avantaj: „...totu-i diferit. Muncitori, ferme
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu avem” (agricultoare, 41 de ani); „...în satele din UE nu lucrează atâta la pământ. Se lucrează mecanizat și îi mai bine. La noi nu-i bine” (casnică, 34 de ani). 3. Pe de altă parte, mai există și categoria respondenților care nu identifică avantaje explicite în România în raport cu satele din UE. Se rezumă la a afirma că e mai bine aici deoarece e satul lor: „Aicea îi mai bine, că aicea m-am obișnuit... Aicea m-am născut, aicea trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oportunitățile și cerințele aduse de integrarea României. Privind comparativ România și Uniunea Europeană, sătenii intervievați se focalizează mai degrabă asupra diferențelor decât asupra asemănărilor. UE este percepută ca fiind mult mai civilizată și având un nivel de bunăstare mai ridicat, majoritatea respondenților referindu-se la aspectele economice. Cu toate acestea, sunt menționate și alte caracteristici pozitive ale țărilor membre, precum munca susținută sau absența corupției. Caseta 1. Diferențe dintre România și Uniunea Europeană „Diferențele dintre România și UE sunt mai ales cele economie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
puțin divizate, exploatarea unor suprafețe mai mari fiind mai eficientă. Sătenii pun accentul pe ideea cooperării în exploatarea terenului agricol și se plâng de lipsa asociațiilor agricole în satul lor. De exemplu, la Tomșani nu există asociații agricole. În plus, respondenții subliniază faptul că în satul european grajdurile sunt în afara zonei locuite, astfel că mediul este mai puțin poluat și localitatea mai curată. Spre deosebire de satul românesc, în cel european animalele nu sunt lăsate libere pe uliță și de aceea este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comunitar. Acest al doilea tip de referință este mai frecvent în toate satele în care filmele au fost vizionate. Așa cum am precizat anterior, „băiatul cu bagajul” a fost menționat de către toți cei care relatează despre videoclipuri. În plus, unii dintre respondenți menționează că băiatul apare și în spoturile difuzate în primăvară, indicând impactul pe termen lung al întregii campanii. VI. Impactul emisiunilor care prezintă pe larg șase dintre satele câștigătoare Dintre cele douăzeci de localități, au fost alese șase care reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu au o imagine integrată cu privire la întreaga campanie, mai ales pentru că nu au intrat în contact cu toate componentele acesteia. Campania este asociată cu diferitele sale componente, în funcție de instrumentul de comunicare cu care au intrat în contact. Pentru unii dintre respondenți, campania „Satul românesc, sat european” este asociată cu spotul TV (în care un tânăr se dă jos din autobuz) folosit la începutul acesteia. Pentru alții, campania este reprezentată de filmele despre un fermier român care vizitează un sat din vestul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de autor privesc aspecte identitare, emoționale și atitudinale foarte complexe și puternic ideologizate-politizate, se recomandă prudență maximă, așa cum se desprinde și din compararea sondajelor desfășurate în limbile „minoritare” despre care vorbeam în prima secțiune cu sondajele în engleză. De pildă, respondenții negri au, ca și concetățenii lor albi, o părere bună de ansamblu despre Statele Unite, în spiritul unui discurs public optimist și autosatisfăcut până la aroganța de a se pretinde model. În același timp, negrii socotesc că în Statele Unite nu ți se
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fumatul (Preda, Jderu, Mihai, 2005)*. Deși consecințele consumului de alcool sunt mai grave (am precizat că presupune, pe lângă efecte negative asupra stării de sănătate, și efecte negative grave asupra comportamentului), totuși este mai ușor tolerat comparativ cu fumatul, 57% dintre respondenți considerând fumatul un drog, față de doar 40% în cazul alcoolului (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Atitudinea ușor diferită a tinerilor față de alcool, comparativ cu cea față de tutun, de exemplu, poate fi cauzată și de atitudinea diferită a familiei, profesorilor etc., a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
destul de rar la tineri, doar 4% dintre cei de 11-14 ani și 18% dintre cei de peste 18 ani fiind consumatori frecvenți - beau alcool de mai multe ori pe săptămână sau zilnic (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Figura 3. Frecvența cu care respondentul bea alcool (%) Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Tabelul 1. Frecvența consumului de alcool de către respondent, după sex, vârstă și mediu (%) Sexul respondentului Vârsta respondentului Mediu Masculin Feminin între 11 și 14 ani între 15 și 18 ani peste 18 ani
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de peste 18 ani fiind consumatori frecvenți - beau alcool de mai multe ori pe săptămână sau zilnic (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Figura 3. Frecvența cu care respondentul bea alcool (%) Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Tabelul 1. Frecvența consumului de alcool de către respondent, după sex, vârstă și mediu (%) Sexul respondentului Vârsta respondentului Mediu Masculin Feminin între 11 și 14 ani între 15 și 18 ani peste 18 ani rural urban De mai multe ori pe zi 1,0 0,2 0,4 0
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
alcool de mai multe ori pe săptămână sau zilnic (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Figura 3. Frecvența cu care respondentul bea alcool (%) Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Tabelul 1. Frecvența consumului de alcool de către respondent, după sex, vârstă și mediu (%) Sexul respondentului Vârsta respondentului Mediu Masculin Feminin între 11 și 14 ani între 15 și 18 ani peste 18 ani rural urban De mai multe ori pe zi 1,0 0,2 0,4 0,7 1,0 0,9 0,3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai multe ori pe săptămână sau zilnic (Preda, Jderu, Mihai, 2005). Figura 3. Frecvența cu care respondentul bea alcool (%) Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Tabelul 1. Frecvența consumului de alcool de către respondent, după sex, vârstă și mediu (%) Sexul respondentului Vârsta respondentului Mediu Masculin Feminin între 11 și 14 ani între 15 și 18 ani peste 18 ani rural urban De mai multe ori pe zi 1,0 0,2 0,4 0,7 1,0 0,9 0,3 O dată pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sancțiunile comunității sunt mai frecvente; pe de altă parte, mediul de consum cel mai frecvent nu este familia, ci, cu certitudine, grupul de prieteni, așa cum a confirmat și cercetarea noastră cantitativă (Preda, Jderu, Mihai, 2005): - la petrecerile a 78% dintre respondenți se obișnuiește să se bea alcool; - la fiecare sau la cele mai multe dintre petrecerile a 40% dintre respondenți cineva se îmbată; - doar 53% dintre respondenți nu s-au îmbătat niciodată la petreceri; - doar 22% dintre respondenți s-au îmbătat vreodată cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familia, ci, cu certitudine, grupul de prieteni, așa cum a confirmat și cercetarea noastră cantitativă (Preda, Jderu, Mihai, 2005): - la petrecerile a 78% dintre respondenți se obișnuiește să se bea alcool; - la fiecare sau la cele mai multe dintre petrecerile a 40% dintre respondenți cineva se îmbată; - doar 53% dintre respondenți nu s-au îmbătat niciodată la petreceri; - doar 22% dintre respondenți s-au îmbătat vreodată cu părinții de față; - doar 13% s-au îmbătat pentru prima dată acasă, iar 86% s-au îmbătat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
așa cum a confirmat și cercetarea noastră cantitativă (Preda, Jderu, Mihai, 2005): - la petrecerile a 78% dintre respondenți se obișnuiește să se bea alcool; - la fiecare sau la cele mai multe dintre petrecerile a 40% dintre respondenți cineva se îmbată; - doar 53% dintre respondenți nu s-au îmbătat niciodată la petreceri; - doar 22% dintre respondenți s-au îmbătat vreodată cu părinții de față; - doar 13% s-au îmbătat pentru prima dată acasă, iar 86% s-au îmbătat pentru prima oară fiind „cu prietenii”. Este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la petrecerile a 78% dintre respondenți se obișnuiește să se bea alcool; - la fiecare sau la cele mai multe dintre petrecerile a 40% dintre respondenți cineva se îmbată; - doar 53% dintre respondenți nu s-au îmbătat niciodată la petreceri; - doar 22% dintre respondenți s-au îmbătat vreodată cu părinții de față; - doar 13% s-au îmbătat pentru prima dată acasă, iar 86% s-au îmbătat pentru prima oară fiind „cu prietenii”. Este evident că prietenii și petrecerile sunt factori determinanți care stimulează consumul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o persoană sau 20% din salariul minim pe economie. Sumele de care dispun tinerii sunt uneori foarte ridicate, ajungând până la 8 milioane lei/lună, de două ori și jumătate salariul minim sau aproximativ cât salariul mediu net pe economie. Majoritatea respondenților primesc banii de la părinți (77%) sau îi au din alocație (37%), 18% având venituri proprii; 70% dintre adolescenți și tineri pot să cheltuie cum vor banii primiți, dar 27% primesc bani pentru a-i cheltui pe anumite lucruri; deși la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]