1,015 matches
-
la Gheel, în Belgia, cu multe secole înainte 65. Exista în Occident o adevărată mișcare de eliberare a bolnavilor. Aceste idei au pătruns însă foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se ca instituțiile să fie bine gospodărite, era reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc. și cu un certificat alăturat împreună cu recomandațiunea medicului primar al Ospiciului". Aceste forme rigide erau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se referă, mai întâi, la ceea ce subiectul consideră ca fiind o problemă în legătură cu ceea ce face, gândește sau resimte, și pentru care el vine să ceară un ajutor specializat. Prezentarea sa poate fi simplă sau complexă, precisă sau superficială, deschisă sau reticentă, dramatizată sau banalizată. Cererea sa poate fi limitată sau globală, explicită sau implicită, directă sau indirectă. Clarificarea constă în favorizarea identificării și recunoașterii ansamblului de probleme trăite utilizând, dacă este necesar, unele tehnici de comunicare (de informare, de orientare, de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dreptul să refuz, motivul nu contează. Mândrie Voi profita de week-end-ul meu. Terapie de grup sau terapie individuală? Argumentele care justifică o terapie individuală - Terapeutul nu organizează nici un grup sau nici un grup nu este constituit în regiune. - Pacientul este excesiv de reticent să participe la o terapie de grup: el este prea anxios, întâmpină deja dificultăți în efectuarea unui joc de rol simplu împreună cu terapeutul. - Absența afirmării este localizată. Ce reprezintă contraindicarea unei terapii de grup - Problemele cognitive sunt prea importante: terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
său este la curent cu problemele sale; el însuși este un timid și un introvertit și se acomodează cu evitările soției sale. Decizie terapeutică Isabelle dorește să facă o terapie cognitiv-comportamentală care, în cazul ei, reprezintă indicația potrivită. Ea este reticentă la prescrierea de medicamente. Deși severă, fobia sa socială nu are în prezent un caracter de urgență, nu antrenează o marginalizare socială care să o pună în pericol pe termen mai mult sau mai puțin lung. Pacienta are, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
eficient și durabil, va fi necesar ca și alte elemente să devină rapid obiective ale terapiei: - controlul purgațiilor (vomismente și laxative) și cântăririle compulsive, - normalizarea alimentației, - tulburările de somn, - reducerea suprainvestirii școlare (perfecționism). Gwen înțelege necesitatea acestor obiective, dar este reticentă în a le aborda, fie pentru că acest lucru o sperie, fie pentru că nu se simte capabilă să le atingă. Ea este de acord să consulte un psihiatru pentru „a dormi mai bine și a fi mai energică”. Va fi necesar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
condiția de a o combina cu un demers de rezolvare a problemelor pentru a trata cauza care generează neliniștea. Vezi mai departe. Unii autori sugerează să se înceapă expunerea cognitivă cu neliniștea cea mai supărătoare. Dar dacă pacientul se arată reticent în a începe cu cea mai rea dintre temerile sale, lucrul poate începe cu o neliniște mai puțin intensă. Exercițiul se realizează, totuși, în legătură cu o situație care provoacă destulă suferință pentru a permite o diminuare observabilă. Exercițiul are drept scop
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
existente în mediile de migranți, protejându-și banii câstigați și ferindu-se de pericolele potențiale. În plus, posibilitatea de a fi luați de poliție, dacă sunt găsiți în afara perioadei legale de sejur îi face pe migranți suspicioși față de autorități și reticenți față de puținele organizații din Milano ce oferă suport migranților ilegali. În cazul borșenilor, primii veniți la Milano au locuit în corturi la marginea orasului și mai puțin în părăseli, împreună cu migranții din alte țări. La ora actuală, cei sosiți recent
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
motor al dezvoltării a fost preluat de către sectorul privat; de regulă ajustarea sectorului public în fața șocurilor asimetrice este mai greoaie decât cea a sectorului privat, iar actuala criză economică a demonstrat pe deplin această inadaptabilitate a sectorului public, cel mai reticent la reforme; c. neajustarea politicii de venituri în sectorul bugetar a alimentat o mare parte a excesului de cerere agregată, determinând ca diferența între creșterea economică efectivă și cea potențială să depășească un prag sustenabil (trebuie subliniat că această diferență
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
romilor să călătorească în străinătate, 48% ar susține o politică demografică care să limiteze creșterea populației de romi, iar 82% consideră că cei mai mulți dintre romi încalcă legile). 86 Stereotipuri care limitează integrarea pe piața muncii. Multe dintre persoanele intervievate sunt reticente în ceea ce privește popularea locului lor de muncă cu categorii de persoane "indezirabile", iar cele mai puternic respinse sunt persoanele cu orientare homosexuală, persoanele infectate cu HIV, romii și membrii unor secte religioase. Stereotipuri și prejudecăți de gen în opinia publică. Prejudecățile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diseminarea materialelor informative. Aceasta înseamnă că trebuie identificați alți factori asociați cu nivelul redus de acceptabilitate, factori care sunt specifici vaccinării HPV. Între aceștia M. Silverstein și colab., 2008, identifică: - experiența personală sau familială legată de administrarea unor vaccinuri; - atitudinea reticentă față de serviciile oferite gratuit de autorități; - concepția potrivit căreia acceptarea acestor servicii înseamnă pierderea independenței personale, acceptarea valorilor unui sistem probat incompetent în situații comparabile; - concepția că aproape tot ceea ce este oferit gratuit nu este necesar și creează premizele unor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
diseminarea materialelor informative. Aceasta înseamnă că trebuie identificați alți factori asociați cu nivelul redus de acceptabilitate, factori care sunt specifici vaccinării HPV. Între aceștia M. Silverstein și colab., 2008, identifică: - experiența personală sau familială legată de administrarea unor vaccinuri; - atitudinea reticentă față de serviciile oferite gratuit de autorități; - concepția potrivit căreia acceptarea acestor servicii înseamnă pierderea independenței personale, acceptarea valorilor unui sistem probat incompetent în situații comparabile; - concepția că aproape tot ceea ce este oferit gratuit nu este necesar și creează premizele unor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
grija de a oferi o aparență de sine normală. Această învățare era facilitată de formarea și creșterea conștiinței utilității reciproce, într-o epocă în care industria reclama forța de muncă și timpul indivizilor din clasele populare, care nu erau nici reticenți față de disciplina cerută muncitorului salariat, nici creduli față de promisiunile ce li se făceau. Revenea puterilor publice să acompanieze această mișcare, să neutralizeze riscurile sanitare, dezmățul social și politic. Fiindcă Franța a intrat ezitant în era industrială, conducerea orașelor, de la mijlocul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și cetățeni. Împotriva ermetismului puterii, temperat până atunci de intercunoașterea comunitară specifică lumii rurale, modernizarea democrației capătă alura unui triumf al rațiunii corespunzător creșterii individualismului urban. Administrația consultativă, convinsă de cunoștințele și priceperile sale, voia să insufle modernitate unei societăți reticente la schimbare. Așa cum competența și atitudinea prospectivă asigurau experților centrali superioritate asupra reprezentării parlamentare, reprezentarea forțelor vii în organismele consultative trebuia să genereze o reprezentare de calitate superioară în plan politic local, în locul uneia discreditate din cauza arhaismului său. Acest dispozitiv
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ai SRI? Nu, nu se pune problema, nici un serviciu activ de informații nu-și divulgă, nu-și poate divulga sursele de informații, mai ales pe cele umane, pentru că-și taie practic craca de sub picioare. De altfel, serviciile noastre sunt destul de reticente și la deconspirarea colaboratorilor fostei Securități ai văzut ce greu au dat drumul dosarelor, dacă vor fi chiar toate! -, probabil tocmai din pricină că au preluat măcar o parte a acestora. Dar de la SRI și de la celelalte servicii tot așteptăm ceva, pe lângă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62, Sykes afirma că episcopatul francez era reticent la reformele propuse de Lamennais; totuși, acesta a creat L'Agence générale pour la défense de la liberté religieuse, contrar dorințelor ierarhiei ecleziastice locale. În același timp, câteva instituții religioase încercau să pătrundă în sistemul francez (este vorba de ordine religioase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
grija pe care trebuie să o aibă la alăptarea copilului etc."693 Apariția unor astfel de articole în revista Viața a fost binevenită, pentru că ele erau utile vieții de zi cu zi a oamenilor de la țară. În comunitățile catolice rurale reticente la schimbare și foarte puțin informate, acestea au constituit o sursă de informare credibilă și acceptată, deoarece erau girate de preotul satului. În revista Viața a fost publicat la un moment dat un articol intitulat "Turnul lui Babel. Idolatria"694
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biblioteca Autorilor Creștini). Anterior, Editura Catolică inițiase săptămânalul Dígame și cumpărase revista Letras, transformând-o în revistă pentru familie. Totuși, în sânul conducerii editurii au coexistat două tendințe care s-au ciocnit frecvent: una propunea colaborarea cu regimul, cealaltă era reticentă față de acesta. Alte ziare importante au fost monarhistul liberal ABC și La Vanguardia, care-și arăta în doze echilibrate partizanatul catalan și spiritul liberal moderat. (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 87.) 215 Propagandă, în sensul de apărare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Fleur Adcock: Convenția sentimentului în poem / 162 3.5. Alan Brownjohn: Ce pune la cale limpezimea textului de după Modernism / 170 3.6. Ruth Fainlight: Poeta verticală / 174 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid / 181 3.8. Philip Larkin: Poetul reticent / 183 3.9. John Mole: Lirismul atașant / 189 3.10. George Szirtes: Poemul, acea nevoie disperată de a strânge sufletul în brațe / 193 Capitolul 4. Interviuri / 197 4.1. Peter Ackroyd: Mintea este suflet" / 197 4.2. Peter Ackroyd: "Fiecare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poate de predictibil că băiețelul va fi vindecat la un moment dat, lucru care se întâmplă către sfârșitul volumului, când cei doi au în jur de douăzeci de ani. Răsar peste tot propozițiuni angelice, care presară poezie peste această narațiune reticentă, rătăcită în labirintul pe care vrem să-l considerăm roman: Știam că, dacă mă întind pe jos ori mă lipesc de un pom, o să mă pătrundă pur și simplu rotirea lumii. Tim e la început pasionat de muzică și profesorul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
simțim pentru scurtul răgaz care e lectura că literatura are puterea să ne împace cu lumea. Izvorul acestei bucurii, atunci când o citim pe Mimi Khalvati, este sufletul ei, pe care cuvintele îl zidesc de viu. 3.8. Philip Larkin: Poetul reticent Născut în 1922, anul publicării simultane a două opere de căpătâi ale Fluxului conștiinței (Ulysses de Joyce și The Waste Land de T.S. Eliot), amândouă rodul unei cizelări îndelungi și elaborate, Philip Larkin a scris poezie, proză și eseuri. A
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
face tăcerea promițătoare. Treptat, vorbele își asumă o mai mare responsabilitate, stilul devine mai ferm, mai puțin oscilant, încercuind ideea cu mai multă hotărâre. Morbiditatea e înlocuită de deznădejde. Fragilitatea e pe cale să devină manieră poetică, pentru acest poet eminamente reticent. Pare neputincios în fața vorbelor mari, dar nu trebuie să ne lăsăm păcăliți: neputința e ascunzătoarea lui. Frica e temnicerul, ca în versurile următoare, nu departe de Eliot în spirit: Dormeam și m-ai trezit Ca să ne plimbăm pe malul înghețat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu apucă să îl bântuie mult timp. Un singur volum, ultimul, dezvăluie disperarea ei neputincioasă. Cuvintele nu pot îmblânzi poemele dureroase ale acestui poet care nu se poate împăca nici cu el însuși, nici cu poezia lui, poet al neastâmpărului reticent. 3.9. John Mole: Lirismul atașant John Mole (n. 1941) e un poet al tandreții. Scrie o poezie precisă și bine lucrată, dar tehnica lui ascunde de fapt un miez de căldură umană: Bine ați venit la cireș Așa de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai celebră a epocii, Marmontel ne aduce la cunoștință, în Memoriile sale (Mémoires, t.2, livre V), că a îndemnat-o în nenumărate rânduri să renunțe la declamația bombastică și la jocul static care domnea pe atunci pe scenele franceze. Reticentă, actrița a ascultat până la urmă sfaturile sale legate de simplitate. Ea își schimbă în același timp tradiționala rochie pusă pe cercuri de sârmă pe care o purtau tragedienele cu o costumație mai adaptată cu personajul pe care trebuia să-l
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trei părți: fapte (dròmena), obiecte sacre arătate (deiknșmena), cuvinte spuse (legòmena). Noapteaxe "Noaptea" dintre 21 și 22 ale lunii boedromion era consacrată celebrării ritului secret și urma să culmineze cu epoptèia, viziunea, În privința conținuturilor căreia sursele noastre tac sau sunt reticente ori deformate de polemică, dat fiind că sunt transmise de apologeții creștini. Un autor creștin, Clement din Alexandria (Protrepticos, II, 21, 2), a crezut că dezvăluie formula secretă, sșnthema misteriilor, considerând că era vorba despre ceva obscen: „Am postit, am
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
simplă arteră de circulație Într-o capitală europeană de talie mijlocie), iar orașul se mândrea pe bună dreptate cu edificiile publice și spațiile sale civice. Viena Își invoca gloria de odinioară cu plăcere. Dar În privința trecutului mai recent era foarte reticentă. Iar motivul principal al reticenței erau evreii care locuiseră cândva În clădirile din centrul istoric al orașului, contribuind În mod decisiv la arta, muzica, teatrul, literatura, jurnalismul și ideile care Însemnau Viena În perioada ei de glorie. Violența cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]