KorAP: Find »[drukola/base=revendicare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...303 >

7,557 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

ca funcționare de stat, județ sau comună; 3) să fie văduve de război; 4) să fie decorate pentru activitate în timpul războiului; 5) să fi făcut parte la promulgarea legii, din conducerea unei societăți cu personalitate juridică, care avea ca scop revendicări sociale, propaganda culturală sau asistența socială. Impunerea acestor restricții numai femeilor era o evidentă nedreptate, din moment ce marea masă a bărbaților cu drept de vot nu îndeplinea condițiile pretinse de această lege. O moțiune a Comitetului Federației Uniunii Femeilor Române avertiza

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
să-și subordoneze activitatea „unei grupări născute acum, care mai are de muncit, ca să câștige același prestigiu”2. În viziunea Elenei Meissner și a adeptelor sale, înscrierea individuală a femeilor în acele partide politice care aveau prevăzute în programele lor revendicări pentru care luptau și organizațiile de femei, ar fi fost tactica cea mai potrivită de urmat 3. Același punct de vedere l-a susținut și Calypso Botez, după care „propaganda făcută din om în om, în ființa însăși a partidelor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
putea fi reprezentanta intereselor milioanelor de femei muncitoare. În manifeste, apeluri și articole, la adunări publice etc., U.F.M. îndemna femeile să se delimiteze de „feminismul reacționar” și să susțină pretutindeni programul Partidului Social-Democrat din România, în care erau înscrise revendicările lor fundamentale, punând astfel bazele unei autentice mișcări democratice 2. Documentele vremii atestă că, urmând orientarea stângistă a P.S.D.R., U.F.M. s-a izolat de celelalte organizații de femei și, în consecință, influența sa a fost modestă. La congresele P.S.D.R.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femeilor române cu ocazia prezentării proiectului de reformă electorală” care urma să fie luat în discuție de parlament 2. Delegația primită de Nicolae Iorga, prim-ministru, Constantin Argetoianu, ministrul de Interne și Valer Pop, ministrul Justiției, a fost încredințată că revendicările, considerate pe deplin îndreptățite, vor fi curând satisfăcute 3. Într-adevăr, ministrul Justiției a depus, pe 6 aprilie 1932, la Cameră, proiectul de lege prin care se ridica incapacitatea civilă a femeii măritate. Proiectul a fost votat pe 13 aprilie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Nucleul frontului urma să-l constituie alianța dintre partidele muncitorești, comuniste și social-democrate, între care existau diferențe ideologice și programatice. Dacă în Franța și în Spania, unde partidele comuniste erau în legalitate, s-a realizat frontul popular antifascist, în jurul unor revendicări comune ca apărarea libertăților democratice, menținerea păcii, combaterea inflației etc., în România majoritatea liderilor social-democrați erau împotriva colaborării cu Partidul Comunist, scos în afara legii. Motivul principal era înscrierea în programul acestuia a unor obiective stângiste și antinaționale dictate de Comintern

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
veterana luptei pentru emanciparea integrală a femeii, Sofia Nădejde 2. Conceput ca parte a Frontului popular antifascist, Frontul Feminin urmărea să strângă în jurul unui program alcătuit din 16 puncte, toate organizațiile de femei, printre acestea pe primele locuri se aflau revendicări politice și economice: „eligibilitatea fără restricții a femeilor în consiliile comunale și județene”, „eligibilitatea femeii în Cameră și Senat” și alte obiective urmărite de asociațiile de femei - liberul acces al femeii la toate profesiunile, salarizarea egală a muncii ambelor sexe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
aceluiași an, s-a ajuns la o confruntare deschisă între cele două tabere adverse. Documentele vremii confirmă prezența organizațiilor de femei în aceste lupte politice deosebit de aprige. Întrunirile electorale din 1937 au prilejuit readucerea în atenția opiniei publice a principalelor revendicări ale asociațiilor de femei. Încă la începutul anului 1937, s-a ținut o importantă întrunire la „Casa femeii” din București cu participarea delegatelor C.N.F.R., Gr.N.F.R., Frontului Feminin, Asociației „Solidaritatea”, dar și a reprezentanților mai multor partide politice. În cuvântul său

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu, reprezentantul Comitetelor Cetățenești, au dat și cu acest prilej asigurări că susțin întru totul revendicările feministe. În schimb, delegatul P.N.L. și cel al Partidul Național Creștin au reafirmat punctul de vedere potrivit căruia, n-ar fi fost momentul favorabil pentru lărgirea drepturilor electorale și pentru reforme în general, avându-se în vedere criza politică prin

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
netezind drumul spre un regim totalitar. Articolul 4 al platformei prevedea înfăptuirea „completei egalități a tuturor cetățenilor țării, fără deosebire de naționalitate, religie, sex etc.”. Comitetul Central (C.C.) al P.C.R. a dat publicității, pe 4 octombrie 1944, „un proiect de revendicări speciale pentru femei”, motivând aceasta prin faptul că femeile au avut mult de suferit în urma războiului antisovietic și erau interesate de înlăturarea rămășițelor fasciste din aparatul de stat și de victoria coaliției antihitleriste 2. Se cerea ca pe lângă C.C. al

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dușmanii de totdeauna ai muncitorilor” și că ei ar fi fost la fel de periculoși pentru țară ca și „antonescienii și ciracii lor, legionarii”4. În discursurile rostite la Conferință se accentua ideea că, spre deosebire de „organizațiile feministe burgheze care luptă numai pentru revendicări feminine fără să se ocupe de problema socială”1, comisiile de femei integrate în F.N.D. aveau ca obiectiv înlăturarea orânduirii nedrepte și înlocuirea ei cu alta în care „să nu mai fie mizerie și exploatare”. Femeile din U.R.S.S. (reprezentate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
prezidenta „Ligii pentru drepturile femeii”, care arată începuturile grele ale luptelor întreprinse la noi de femei pentru căpătarea drepturilor. D-sa spune cu mândrie că e decana feministelor de azi, care vede cu bucurie realizarea primelor puncte din programul de revendicări al tuturor femeilor. Încheie, aducând mulțumiri partidului care cel dintâi a plecat urechea la justele cereri ale femeilor. Fulmen Dimineața din 8 ianuarie 1930. 5TC "5" Manifestul grupării femeilor române la alegerile comunale din Capitalătc "Manifestul grupării femeilor române la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
bine concepute și exact văzute îndeamnă pe femei de a renunța la ideea unui partid aparte și de a se înscrie în partidele politice existente, fiecare alegând, bineînțeles, partidul ce în credința ei oferă mai multe garanții de sprijinire a revendicărilor lor. N.R. - Ziarul nostru își deschide coloanele spre a publica toate părerile ce i se vor trimite în chestiunea aceasta, considerând acest mijloc folositor pentru complecta edificare a femeii cu privire la rostul drepturilor ei de vot. Ziarul nostru, anul IV, nr.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la devise désormais est: „Par la piété du souvenir, à la fraternité et à la paix!” Arhivele Naționale ale României, Fond Familial Meissner, dosar XI/42, filele 37-39. 8TC "8" Faceți politică!tc "Faceți politică !" De ce, tocmai în clipa când revendicările sale capătă un început de înfăptuire, lumea feminină la noi s-a rupt în două? De ce asistăm la o stranie controversă din care nu se înțelege nimic, între intervenționiste și partizane ale neintervenției feminine în viața politică a țării? Revendicările

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
revendicările sale capătă un început de înfăptuire, lumea feminină la noi s-a rupt în două? De ce asistăm la o stranie controversă din care nu se înțelege nimic, între intervenționiste și partizane ale neintervenției feminine în viața politică a țării? Revendicările feminine au fost, peste tot, simple și degajate de oricare echivoc: într-o societate care nu face nici o deosebire de sex între îndatoririle cetățenilor, se cuvine ca și drepturile să fie repartizate egal, între sexe. Legea scrisă nu ocrotește astăzi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
E.C.P.F.R.) a ținut o întrunire publică în sala Teatrului Ventura din București, în ziua de 28 februarie a.c., ora 9 1/2 dim., cu delegate din provincie, pentru a discuta și lua măsurile necesare pentru a realiza cât mai curând revendicările drepturilor civile și politice ale femeilor. La convocarea făcută au răspuns un mare număr de femei și de reprezentante ale Asociațiunii, nu numai din București, dar și din toate unghiurile țării, care înfruntând frigul și cu perspectiva de a rămâne

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi de revendicări meritate, de porniri generoase și drepte au pornit de la Iași. 2. Îmi pare rău încă să spun că suntem jignite nu atât de răpirea drepturilor noastre firești cât de inferioritatea în care suntem puse față de surorile noastre din Ardeal, Basarabia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
2. Să fie funcționare la stat, județ sau comună. 3. Să fie văduvă de război. 4. Să fie decorată pentru activitate în timpul războiului. 5. Să fi făcut parte, la promulgarea legii din conducerea societăților cu personalitate juridică, cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau asistență socială. Art. 4. Senatorii aleși se împart în categoriile următoare: a) Senatorii aleși de cetățenii români de la vârsta de 40 ani împliniți, fără deosebire de sex, conform art. 1, cu vot obligatoriu, egal, direct și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
universal de azi nu li se va mai face nedreptatea de a nu fi chemate la viața politică, dându-li-se dreptul de vot. D-l Ph. Mandrea-Vaslui: Legea care ne preocupă, satisface o parte din mișcarea socială determinată de revendicările feministe și reflectează tendința hotărâtă de unificare legislativă. Starea de incapacitate civilă a femeii nu mai putea dăinui multă vreme. Trebuia să trecem la realitate principiul egalității sexelor, în ce privește drepturile civile înscrise în Constituție. Incapacitatea civilă a femeii, consfințită de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lege prin care se acordă femeilor măritate, din întreg regatul, egalitatea drepturilor civile. Legea a fost votată în aprilie 1932. De altă parte, D-l fost Ministru Trancu-Iași a prezentat Camerei un proiect de lege din inițiativă particulară, în scopul revendicărilor acestor drepturi. Uniunea a adresat D-lui Trancu-Iași o telegramă cu mulțumire și apreciere. Stăruința aceasta neobosită a Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor, precum și a marei Federații, a avut un succes răsunător. Toate societățile feministe, simțind o

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
exprimat mulțumiri bărbaților generoși, care satisfăcuseră cererile lor drepte. Astfel, „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române” din București, a organizat în ziua de 21 aprilie, o mare recepție de mulțumire pentru toți cei ce au susținut justele revendicări ale femeilor din vechiul Regat. Lupta aceasta susținută fără răgaz de „Asociație”, precum și de „Uniunea femeilor române”, de la război încoace, încheiată cu izbândă, s-a sărbătorit în casa D-nei Ella Negruzzi, luând parte doamnele reprezentante din ambele Societăți, care au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
conducă la o muncă drept răsplătită, iar femeile pe care înclinațiile nu le îndreaptă în această direcție, să nu fie sustrase a se dedica, în mod exclusiv, rolului de mamă și soție. Moțiunea Tov-a Eugenia Deleanu citește un referat asupra revendicărilor feminine muncitorești și dă citire unei rezoluții conținând parolele generale contra fascismului și pentru unitatea clasei muncitoare, pentru legiferarea drepturilor politice tuturor femeilor etc. Mai departe moțiunea declară: „Protestăm cu indignarea contra proiectului de cod penal care prevede înăsprirea pedepselor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
avem satisfacția de a ne reaminti astăzi de succesul dreptului juridic, care printr-o reformă de lege din anul 1932 a eliberat femeia română din Vechiul Regat de supremația în care era încătușată, putând dispune independent de propria sa avere. Revendicările feminine din România Mare au ajuns aproape spre culme învingând toate prejudecățile și rezistențele ce li se opuneau, pentru că femeia română a evoluat cu cea mai mare demnitate la această treaptă, urcând liniștită cărările grele spre ținta ce-o urmărea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Asociația noastră. Ca și în trecut și în 1935 până azi, Comitetul n-a pierdut din vedere acțiunea de afirmare, de pregătire a femeii. El s-a silit să-și creeze curente favorabile în opinia publică pentru obținerea de noi revendicări, pentru completarea drepturilor civile și politice căpătate până azi. Precum știm ni s-au acordat până azi, în ordine cronologică, următoarele drepturi: 1) Dreptul de a participa în comisiunile interimare comunale în 1919. 2) În 1923 am reușit să obținem

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
energie și pe credința Ziarului Nostru ne-am putut bizui ca pe cuvântul unui om de onoare. Niciuna din campaniile duse în decursul anilor de „Asociația pentru emanciparea femeilor” n-a fost lipsită de concursul întreg și pasionat al exponentului revendicărilor noastre. Niciodată n-a fost pus în serviciul unui scop personal sau străin de interesele cauzei. Cu o mândră și statornică convingere, învingând dificultăți pe care le bănuiam, a stat neclintit la datorie. Asociațiile din întreaga țară îi datoresc neprecupețită

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care au știut prin munca lor fără preget, prin sacrificii și prin cinste să canalizeze voința și energia colectivă a femeilor, pentru a constitui o forță care să poată revendica drepturile noastre atât de lung timp nesocotite. Prin truda lor, revendicările femeii s-au făcut cunoscute; au putut convinge de dreptatea lor și interesa spiritualicește conștiințele epocii. Dar truda nu s-a sfârșit. Avem de revendicat legiferarea „căutării paternității” pe care Codul Civil o va înscrie, sperăm în curând, printre cuceririle

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]