133,552 matches
-
malul Mureșului. Alții, vag intelectuali de "Congresul al IX-lea" și de ororile revistei "Săptămâna", au căpătat o oarecare notorietate cu ajutorul televiziunilor, fie ele duhnind a naționalism grețos păunescian, fie dominate de șmecheria cu suflu scurt a lui Tucă. Să revin, însă, la Europa Centrală. Din motive de... Imperiul Austro-Ungar, ea nu putea scăpa în România de o anumită conotație conspirațională: oricine e interesat de această zonă are nostalgii imperiale! Mai rău: zeloții ideii central-europene sunt, musai, niște trădători de neam
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
literare. Faptul literar și-a pierdut considerabil din forța de a face societate". Alte forme, alte moduri Cenaclul U.S., condus de profesorul Mircea Martin s-a reunit, în ultima zi de marți a lui aprilie pe scena Teatrului Odeon, ca să revină exact peste o săptămână înapoi în Sala Oglinzilor de la Uniune. Despre evenimentele culturale la care nu participi direct afli din presă. Pare că nu pierzi nimic, și totuși... Detaliile pe care ți le oferă cronicarul capabil de o tandrețe mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
lui Aurel Vasilescu nu a intrat aproape deloc în muzee. Un artist care a avut atât de multă considerație pentru predecesorii săi și care a creat foarte valoros nu beneficiază de destinul consacrării prin intrarea în spațiile de expunere permanente. Revenind la pictura lui Aurel Vasilescu, el a surprins în fiecare dintre subiectele tratate, ceea ce era mai aproape de esența sa. Picta flori nu din imaginație ci avându-le în față. Nu era însă firește o reproducere fotografică, cât mai aproape de original
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
Tudorel Urian După căderea regimului comunist, scriitorii din diaspora au revenit în literatura română, aducînd cu ei primele mărturii majore privind statutul real al românilor exilați. S-a văzut astfel că viața acestora nu a fost întotdeauna o diafană plimbare pe petale de roze, că adaptarea la o nouă cultură și
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
să ne mișcăm odată cu ceilalți compozitori, de pe alte meridiane, iar această realitate, deși dureroasă, ne va schimba radical. Rolul compozitorului în actualitate nu mai poate rămâne același ca până acum. S-a încheiat cu pasivitatea noastră. Cum vom acționa? Voi reveni curând cu câteva propuneri.
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
să ne surprindă prin actualitatea lui, reînnoită de cel puțin două ori în secolul XX: o dată, după 1918, a doua oară, după 1989. De fiecare dată, am putut descoperi cum, fără o societate capabilă să creeze un stat modern, îi revine statului obligația să improvizeze nevoile societății și să se prefacă a le satisface. Referindu-se la această inversare de roluri, T. Maiorescu a numit instituțiile statului improvizat “forme fără fond”. Departe de a fi o formulă calpă, cum au numit
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
Big Brother. Dar numai după miezul nopții când nevastă-sa zâmbea în somn visând, probabil, ora exactă a închiderii capitolelor pentru integrare europeană, anunțată la tv de Vasile Pușcaș și Alexandru Fărcaș deghizați concomitent-divin în tandemul arhanghelian Mihail și Gavril. Revenindu-mi, am făcut-o și eu pe deșteptul zicându-i: -Chestiile cu existențialismul și nihilismul le-am înțeles, da’ n-am priceput faza cu pomicultura, adică altoirea aia de arborele televizionistic... -Vai de mine, vecine! S-a minunat Haralampy. Se
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
voi) timp de 2 nopți”. Altul intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș la 300 km de Istanbul. Totuși cred că înțelegea singur ce înseamnă «a chefui» hahaha”. Primul revine: “eu i-am auzit zicand «bairam» la petreceri, chefuri etc. Mă gândeam că nu-i familiarizat cu termenul, nu a fost cu intenția de-a face o glumă” (onlinesport.ro). Sensul de petrecere al lui bairam (evoluție semantică foarte firească
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
a avea sau nu de partea sa puterile supranaturale. Deci lumea “de dincolo” nu era o transcendență care se refuza cu totul cunoașterii. Chiar și morții informau asupra ei, iar dacă nu se dovedeau prea cooperanți în unele situații, sarcina revenea visului, poarta cea mai ușor de deschis către realitatea extinsă. În partea a doua a cărții, Lévy-Bruhl urmărește complexul mintal și afectiv care a dus la nașterea simbolului și a funcțiilor sale. Autorul a demonstrat în repetate rânduri că primitivii
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
electoral. Dar, cu asemenea mentalitate nu putem spera că Europa ne va primi cu brațele deschise. Raportul Parlamentului european a fost discutat și disecat în toate felurile. Oricâte sofisme ar construi Puterea, raportul este, din nefericire, dur și realist. Nu revin asupra criticilor la adresa României din textul european. Vreau să atrag însă atenția asupra unor fapte grave, antieuropene, contrare spiritului și tradiției românești, pe care raportul nu le pomenește explicit, dar care sunt bine cunoscute de către factorii de decizie din străinătate
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
cu munca și banii altora idioțenii și înjurături nu e un drept al omului!” (Ciberplai). Verbul, tranzitiv, e adesea folosit absolut: „Cum să postez/ discut pe forum” (index 2000.ro); „am postat în grabă și n-am avut cînd să revin” (Ciberplai); „anumiți indivizi ce postează pe aici și pe aiurea” (ib.). E un tehnicism, dar cu posibile lărgiri semantice („a expedia”) și cu derivate ad-hoc: „îti re-postez eu rândulețele la noua adresă” (ib.). De la verb se formează derivatul postare, un
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
Marina Constantinescu Vorbeam în numărul trecut, cu promisiunea că revin, despre un spectacol foarte special făcut de Silviu Purcărete la Teatrul Național din Craiova: Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului, adică A douăsprezecea noapte de William Shakespeare. Un spectacol prin care am călătorit cu bucurie și cu enormă nostalgie
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
mînuit de bunul său plac în sus, în jos, cu piciorul, cu mîna... Un dans pe care îl face și Cicort și care nu exclude posesiunile ce vor urma. De la rang și poziție socială, pînă la obligațiile ce îi vor reveni, ca soț, în patul Contesei, încă pentru foarte scurt timp stăpîna lui. ...și sfeșnicele, și lumînările care ard ca patimile din trupul Oliviei, admirabil interpretată de Cerasela Iosifescu, proaspăt sosită în trupa de la Craiova, după ani în șir petrecuți la
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
Böll. Chiar dacă nu împărtășea mereu aceleași opinii, pe romancierul german îl prețuia pentru independența spiritului, pentru îndrăzneala de a înfrunta tirania și pentru consecvență în protejarea celor supuși unei carantine. Dar la eșecul și impasul politic al lui Sartre voi reveni ulterior când voi releva și valoarea sa excepțională ca deschizător de poteci neumblate pe aria literaturii. De la cele dintâi apariții ale sale în public, Sartre nu lăsa pe nimeni indiferent. Incita parcă la o ripostă, provoca scandalul. Era invidiat pentru
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
timp, ca să se salveze. Cei doi redactori parizieni, Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, reușesc să obțină colaborări din apropiere sau de la mai mare distanță: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu, N. I. Herescu, Mihai Niculescu, Nicu Caranica și mulți alții (voi reveni în cronica viitoare asupra structurii revistei și a dinamicii colaborărilor). Bănuiesc că încă una din dificultățile de început ale revistei putea fi legată de nesiguranța publicului cititor, extrem de restrâns, de aici decurgând confidențialitatea tirajului (despre care nu ni se spune
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Presidentiei ca să mi se acorde o intervedere, nu neapărat cu președintele, ci cu funcționarul de resort: în calitatate de președinte de onoare al Asociației Culturale româno-americane din Florida sperăm într-o cooperare culturală. Deoarece nu mi s-a răspuns, am revenit cu încă o cerere, arătând de data aceasta sprijinul pe care l-am dat celui care a devenit președinte: rezultatul a fost însă același. Crezând că am ales o cale greșită, m-am adresat “Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
s-o scriu, ținînd pică oricărui argument pînă cînd, după treizeci de ani de la această dramă, m-a sunat chiar ea la Barcelona pentru a-mi da vestea tristă că Julieta Chimento, mama lui Cayetano, murise fără să-și mai revină după dispariția fiului. Dar de data aceasta, cu morala ei inflexibilă, mama n-a mai găsit motive să zădărnicească reportajul. - Nu te rog decît un singur lucru, ca mamă, mi-a spus. Tratează-l pe Cayetano ca și cum ar fi fost
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
și boier, chiar boierul însuși este o noțiune foarte vagă pentru cititorul de limbă engleză și aici ne confruntăm cu această inaccesibilitate, aș spune, a istoriei pentru publicul anglo-american, care nu are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
aceste literaturi au greutăți de surmontat. Literatura română reprezintă desigur o valoare pentru publicul românesc în măsura în care poate să ofere ceva relevant despre experiența fiecărui cetățean din România sau o privire diferită asupra problemelor cu care se confruntă societatea românească. Iarăși, revin la problema de context și la faptul că mi se pare naiv din partea unor critici români să aibă pretenții ca un public străin să știe multe despre contextul în care trăiesc și au trăit românii. Dar la fel se întâmplă
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
spus asta pentru că trebuie să ai un pic de masochism ca să fii așa de perseverent, să fii foarte pisălog, să fii foarte insistent ca să pătrunzi în miezul unei probleme și să ajungi și în arhive atunci când cauți un anumit subiect. Revenind la problemele academice și întrebat dacă o colaborare între universitățile din România și cele din Anglia ar putea soluționa problema circulației cărților, Profesorul Deletant încheie scurta noastră întrevedere exprimându-și scepticismul față de proiectele culturale ample, care presupun strângerea oficială de
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Pentru că, oricît ați vrea, scurtmetraje nu puteți vedea în oraș, vom încheia prin a vă recomanda un lungmetraj, și încă unul multipremiat la scară internațională, Invaziile barbare, al canadianului Denys Arcand. Un film “de văzut neapărat” și la care vom reveni neapărat.
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
carte ne oferă, în planuri intelectuale diferite, dar nu incompatibile, spectacole care există deopotrivă în sine și pentru noi, spectatorii. Fără o minimă hermeneutică, obiectul acestor spectacole ar fi efemer sau fad. Un procent din drepturile lor la perenitate le revine din comentariile cărora le dau naștere. În al doilea rînd, mă aflu în dezacord cu Umberto Eco și pentru că nu cred că problema actuală - în epoca mass-media - este abuzul de discuții pe teme fotbalistice (și, mai în general, sportive) ori
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
Tudorel Urian Stabilit, din anul 1986, în Statele Unite ale Americii, în prezent profesor la celebra New York University, Dumitru Radu Popa este un exemplu reușit de reinserție a unui scriitor din diaspora în viața literară românească. După 1989 a revenit de câteva ori în țară cu prilejul tîrgurilor de carte și al colocviilor cu scriitorii din diaspora organizate de Uniunea Scriitorilor, a publicat mai multe cărți de proză, excelent primite de critica literară, la prestigioase edituri din România, a luat
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
identificat. «Cum? Nu vrei să aflăm și noi?» m-au întrebat ei. Dar tu ți-ai cerut dosarul?» am replicat eu. «Aaa! Nu! Nu vreau să-mi stric zilele și nopțile!» Deci, scoate castanele din foc cu mîna altuia... Să revin la întrebarea Dv. privitoare la informatorul I. M. Înainte de a publica volumul i-am făcut o vizită și i-am arătat paginile din dosar cu numele lui real. Mi-a răspuns: «Nu știu». După aceea am avut o lungă corespondență
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
vieți față de care poeta s-a simțit îndemnată să reacționeze „bacovian“, cu „ironie amară“, ceea ce de altfel și în prezent i se întâmplă, în era exasperantei tranziții fără sfârșit: „Tranziția asta care nu se mai termină m-a făcut să revin și mai des la Bacovia. Fie pentru a spune cu o ironie amară «Mi-am îndeplinit toate profețiile politice», fie pentru a repeta a nu știu câta oară «Finis... istoria contemporană./ E timpul, toți nervii mă doar,/ O, vino odată
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]