2,703 matches
-
acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în poezie, interpretări, Eminescu, Blaga, Ion Barbu... ore întregi, citirea unor poezii, notițe ca la școală... Înțeleg unele lucruri, cu altele nu sunt de acord. Poetul/a își exprimă sentimentele, trăirile... stare de reverie cu ochii deschiși... capacitate de individualizare, de abstractizare... Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului său, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc. Iau din bibliotecă
STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
-
citirea unor poezii, notițe ca la școală... Înțeleg unele lucruri, cu altele nu sunt de acord. Poetul/a își exprimă sentimentele, trăirile... stare de reverie cu ochii deschiși... capacitate de individualizare, de abstractizare... Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului său, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc. Iau din bibliotecă Eminescu și citesc, la întâmplare, „Sara pe deal”. Textul mă transpune în starea poetului, tânărul îndrăgostit
STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
-
acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în poezie, interpretări, Eminescu, Blaga, Ion Barbu... ore întregi, citirea unor poezii, notițe că la scoala... Înțeleg unele lucruri, cu altele nu sunt de acord. Poetul/a își exprimă sentimentele, trăirile... stare de reverie cu ochii deschiși... capacitate de individualizare, de abstractizare... Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului sau, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc. Citește mai mult
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
citirea unor poezii, notițe că la scoala... Înțeleg unele lucruri, cu altele nu sunt de acord. Poetul/a își exprimă sentimentele, trăirile... stare de reverie cu ochii deschiși... capacitate de individualizare, de abstractizare... Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului sau, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc. Citește mai mult Discutăm cu cineva despre introiecție și proiecție. La modul teoretic. Spuneam și că am deschis o
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în poezie, interpretări, Eminescu, Blaga, Ion Barbu... ore întregi, citirea unor poezii, notițe că la scoala...Înțeleg unele lucruri, cu altele nu sunt de acord.Poetul/a își exprimă sentimentele, trăirile... stare de reverie cu ochii deschiși... capacitate de individualizare, de abstractizare...Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului sau, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc.... ÎI. SĂGEATĂ LUI
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
citirea unor poezii, notițe că la scoala...Înțeleg unele lucruri, cu altele nu sunt de acord.Poetul/a își exprimă sentimentele, trăirile... stare de reverie cu ochii deschiși... capacitate de individualizare, de abstractizare...Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului sau, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc.... ÎI. SĂGEATĂ LUI CUPIDON IV (TITLU PROVIZORIU), de Ștefana Ivănescu, publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
de celebra ,,Mai potoliți-l pe Eminescu!” a lui Carp. Trebuia cu tot dinadinsul înlăturat de la ziarul care devenise un potențial pericol. Și așa-zisa nebunie a lui a căzut ca o mană cerească . După 1883 viața lui pendulează între reverie și durere. Între 1883 și 1889 biografii lui scot în evidență mai mult latura lui ,,bolnavă”. Dacă ne-am apleca cu mai multă atenție asupra acestei perioade am constata că Eminescu a avut mai multe clipe de luciditate decât de
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
și durere. Între 1883 și 1889 biografii lui scot în evidență mai mult latura lui ,,bolnavă”. Dacă ne-am apleca cu mai multă atenție asupra acestei perioade am constata că Eminescu a avut mai multe clipe de luciditate decât de reverie. Cum se face că dus la Viena cu escortă polițienească la sanatoriul Oberdobling, fără nici un tratament, în câteva zise își revine și vorbește cu doctorii filozofie, despre vechimea limbii noastre, recită versuri, de asemenea este invitat la masă, purtându-se
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
n-a mai avut lădoaiele lui să-și păstreze ciornele, sau caietele lui, hârtia scrisă, mototolită, fie s-a pierdut, fie a fost aruncată la gunoi. Dar când vine în țară și i se administrează injecțiile cu mercur, cade în reverie, îmbolnăvindu-se mai rău. Sau acele tratamente empirice cu apă și funii ude, ca pe timpul evului mediu. Și mai rău, cum îl bagi între niște nebuni clinici, unde este lovit de alt nebun, Petre Poenaru, cu o piatră zvârlită în
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
sintetic plușat sau cauciucat care “teșeste” sau rotunjește marginile și muchiile tăioase sau colțuroase facând imposibilă (sau, mă rog, suportabilă) rănirea, căderea, impactul dureros ... Întâmplarea de mai jos n-aș fi dezvăluit-o dacă nu mi-ar fi influențat întrucâtva reveriile unui dolce farniente în care începusem să cred și chiar să mă “proțăpesc”, care să mai fi spulberat din utopiile mele ușor “șarjabile”, adesea inadecvate împrejurărilor. Cum se știe, noi românii de la țară suntem “îndopați” de mici cu un “pachet
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (2) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342534_a_343863]
-
îndrăgostească și să experimenteze trăiri ca si cei normali, sănătoși. Blecher ne arată că oamenii sunt cei mai vi înainte de moarte. Confruntat cu o realitate bizară omul închis în ghips se aseamănă cu o mumie cu foarte puțin spațiu lăsat reveriei, în schimb subiectul se cramponează de viață cu neglijență și veselie în ciuda faptului că este vorba de un om bolnav înconjurat de alții foarte bolnavi. Cartea descrie sanatoriul, câțiva pacienți, ca să focalizeze pe Solange, femeia care va deveni iubita lui
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
plajei îmi ardea tălpile și eu mă istoveam să încerc cât mai grabnic apa, care parcă se depărta și nu se lăsa atinsă. Mă zorea încertitudinea că voi putea putea izbuti să iau baremi cu “degetul” temperatura veșniciei, personificată în reveriile mele și în aceasta ipostază, măcar a unei părți din ea, dacă ea este atoatecuprinzătoare și se lasă palpată de instrumentul firav și neputincios al unei arătări în carne și oase trecătoare, care eram eu... Obosisem de atâta mers pe
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ORE TÂRZII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ORE TÂRZII Nu mi-am pierdut melancolia Mereu îmi amintesc de tine, Și-mi vine-n minte reveria Clipelor trăite și sublime. În ritmul unor melodii Îmi port gândurile departe, Acum în orele târzii Te însoțesc în noapte. La ora asta nu cred că te-ai culcat Chiar dacă dormi, în vis mă vezi, Cum te mângâi foarte delicat
ORE TÂRZII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340639_a_341968]
-
Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); Virgil Stan (Constanța) - Zborul spre stele (roman); ■ Boteanu Cornel (Baia de Aramă - Mehedinți) - Iovana (roman); ■Cristian Petru Bălan (SUA) - Eminescu și universul folcloric românesc(eseu); Daniel Dăian (Deva, Hunedoara) - Arbori de cristal (poeme); ■Gina Zaharia (Buzău) - Reverie albastră (picturi Mihai Cătrună) - un proiect Însemne Culturale (versuri); ■Gabriel Dragnea (București) - 27 dialoguri (construcții incomplete) - interviu, Pitești, 2013; ■Valentina Nașu (Tecuci) - RE(set), Ed. Armonii Culturale, 2013; - Sonete VUVU, Ed. Armonii Culturale, 2013; ■Boteanu Cornel (Baia de Aramă, Mehedinți) - Înapoi în
PROFIL DE AUTOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340615_a_341944]
-
crezi Euridice, Salome, Din ceea ce ai fost, nimic nu a rămas. Deci totul s-a pierdut, acest poem Va dăinui o vreme. Multe vremi? Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 134 Din frumusețea ta se-nfruptă toți bărbații Desigur, în fantasme, reverii Puteai să fii regina vechii Francii Ai preferat diverse meserii Dar nu te judec, nu sunt eu acela Să-mpartă lumea în preabuni și răi, Până și fluturele-și caută femela, Noi, oamenii ne credem semizei, Trăiește-ți viața, dragă
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
De la anul voi fi un om mai bun, mult mai bun, de care să mă mândresc, voi fi atât de spectaculos în transformarea mea, încât abia mă voi recunoaște, iar gândul ăsta îmi gâdilă orgasmatic hipofiza până când, ostenit de intensitatea reveriei, cad leneș în tristețea iremediabilă a zilei de azi care nu este încă, trădătoarea, prima zi a Anului (Omului) Nou. Odată, la o vizită de vânzare, managerul suedez al unui lanț de săli de sport pentru corporatiști m-a invitat
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă () [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]
-
cele mai iubite trupe italiene de rock. Lacuna Coil reprezintă întruchiparea succesului: albumele lor au ajuns în topul Billboard, iar în Europa au intrat pe primele poziții încă de la lansare. Povestea trupei a început în 1994 cu albumul In a Reverie și acontinuat cu Comalies, apoi Karmacode, cel mai bun album al trupei la ora actuală, ShallowLife în 2009, iar pentru anul acesta trupa deja pregătește un nou album, Dark Adrenaline. Sonata Arctica este o altă poveste de succes finlandeză. Cu
ARTmania Festival Sibiu 2011 [Corola-blog/BlogPost/100041_a_101333]
-
mă întreabă de ce nu am plecat până acum din Iași mă gândesc care oare e motivul pentru care aș face asta? Nu cred că am avut vreodată unul singur ci probabil, depinde de interlocutor. E un oraș ”al visului și reveriei” cum spunea de curând, la ultima sa vizită aici, Cristian Tudor Popescu. E un loc plin de poveste și poezie care încă mai respiră pe străzile pline de zăpada adunată grămezi. Deși suntem abia la început de an și cu
Iasi [Corola-blog/BlogPost/100808_a_102100]
-
prin care se strecoară însuși diavolul? Da, așa se traduce acest Post Tenebras Lux, ca un șir de întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru a ajunge mai departe. Plin de astfel de momente și filmat ca într-o reverie, filmul poate părea ca un joc video, pe care simțim nevoia să îl terminăm, iar pentru a ajunge acolo ne concentrăm toate simțurile și forțele pentru a descoperi și a separa corect planurile. Cu toate aceste, cădem în beția cadrelor
Post Tenebras Lux [Corola-blog/BlogPost/100844_a_102136]
-
original de a vedea dincolo de aparențe, de a reda totul într-o manieră apoteotică. Drumul pe care autorul îl parcurge în deslușirea înțelesurilor existenței noastre nu este unul simplu și nici la îndemâna oricui. El este adesea presărat cu momente de reverie, împrumutând strălucirea Raiului ori bezna Infernului. Starea de vis este pe alocuri dramatică, tragică, amintind de lupta încrâncenată a luminii cu neantul. Ea îmbină sistematic adversitatea dintre libertatea spiritului și încorsetarea acestuia în lanțurile neființei. Când om, când înger, autorul
“CÂINE ÎN RUGĂCIUNE” SAU “UN UNIVERS FILOSOFIC CU VALENŢE EPOPEICE” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344252_a_345581]
-
geam termopan. În loc să gândim singuri, ne-am învățat să cântărim lumea în termeni vagi și smulși de realitate, să ne raportăm existența nu la oameni, ci la instituții, și să etichetăm definitiv adevărurile incomode pentru a nu fi perturbați din reveriile noastre progresiste. Acesta este unul dintre marile merite ale volumului A treia forță: România profundă - acela că demonstrează, cu argument limpede și maximum de blândețe, că și lumea în care trăim suferă de grosolane imprecizii și de insuportabile locuri comune
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
cu poftă. Primăvara târziu, îi culegeau florile, pe care bunica le punea la uscat. În luna mai, priveau fascinați, cu o nesfârșită curiozitate naivă, la cărăbușii ce îl invadau, transformându-l în sălaș al lor. Chiar dacă pe atunci, sentimentul de reverie îi era necunoscut, teiul copilăriei, cu parfumul său inconfundabil, a rămas în sufletul Angelei Monica Jucan pentru tot restul vieții. Au urmat anii de școală și vorbind despre această perioadă, mărturisește că n-a fost un elev model. Adolescentă fiind
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
cu poftă. Primăvara târziu, îi culegeau florile, pe care bunica le punea la uscat. În luna mai, priveau fascinați, cu o nesfârșită curiozitate naivă, la cărăbușii ce îl invadau, transformându-l în sălaș al lor. Chiar dacă pe atunci, sentimentul de reverie îi era necunoscut, teiul copilăriei, cu parfumul său inconfundabil, a rămas în sufletul Angelei Monica Jucan pentru tot restul vieții. Au urmat anii de școală și vorbind despre această perioadă, mărturisește că n-a fost un elev model. Adolescentă fiind
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
la 17:20. Sorrento, un oraș al lămâiului. Printre case, se strecoară zeci de livezi micuțe, bine îngrijite, care asigură necesarul de fructe pentru stațiune și export. Lămâia e-n toate... Peisajul, pe înserat, este tulburător și te îndeamnă la reverie. Un bun loc pentru liniștirea sinapselor și neuronilor stresați. Nu e cazul nostru, așa că părăsim micuța localitate cu ceva amintiri vizuale precum și materiale, luate de la micuțele magazine de pe aleea comercială. Circumvezuviana ne așteaptă cuminte, în prag de noapte, să ne
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
sugerând, prin aceasta, și o atitudine superioară față de retorica genului. Faptele sunt relatate dintr-o perspectivă omniscientă, acărei premeditare nu poate fi pusă la îndoială.Alternanța aceasta produce și aerul realității romanului, la limita dintre relatarea concretă a faptelor și reverie colorată.Textul se construiește pe măsură ce se naște, însoțindu-se de comentariu precum melcul în cochilie, romanul fiind o realitate în oglindă. De la început până la sfârștul fericit al narațiunii, prozatoarea ține ștacheta ridicată, fără nici un tremur al mâinii. Spiritul analitic funcționează
CELULA VIEŢII CA ILUMINAREA DESTINULUI ÎN ROMANUL DISTANŢE DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343795_a_345124]