2,802 matches
-
de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe o medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mânăstirii Voroneț, cum ne comunică imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativă din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin aceasta să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legenda circulară se rezumă la esențe: 1457
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
personalităților de pe acestea sau cu al artiștilor medalieri. Obiceiul a fost practicat inițial de unele persoane care au susținut material realizarea de medalii. În ultimul timp însă a apărut ideea realizării de „medalii personalizate”, care constă în preluarea aversului și reversului de pe medalii dedicate unor personalități, pe care este gravat și numele respectivului colecționar cât mai vizibil, obținându-se astfel, crede respectivul, „un valoros unicat medalistic”. Este inutil să mai spunem că se obține de fapt un kitsch, că misiunea medaliei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și nu 2004, cum greșit am făcut trimitere în prima ediție, reflectării medalistice a personalităților orașului Iași (paginile 116-117), apreciam că responsabilitatea pentru actul creației medalistice românești revine deopotrivă Monetăriei Naționale și Societății Numismatice Române. Lipsa de originalitate în conceperea reversului medaliilor actuale, la care ne-am referit în capitolul dedicat unor personalități din această lucrare, credem că revine și inițiatorilor. Aceștia, deși au făcut un act de cultură de o noblețe aparte, s-au limitat la preluări și adaptări în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
actuale, la care ne-am referit în capitolul dedicat unor personalități din această lucrare, credem că revine și inițiatorilor. Aceștia, deși au făcut un act de cultură de o noblețe aparte, s-au limitat la preluări și adaptări în realizarea reversului medaliilor respective. Această practica ne duce cu gândul la una dintre ideile marelui om de cultură Mihail Kogălniceanu în raport cu creația originală, exprimată încă din 1840, în cunoscuta „Introducție” cu care se deschide revista „Dacia literară”: IMITAȚIILE, ADAPTĂRILE ORICÂT DE VALOROASE
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sub care se află atât existența umană, cât și intervenția recuperatorie a medicului neurolog. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă mărginită de cercuri liniare cu legenda CLINICA DE NEUROLOGIE ȘI RECUPERARE NEUROLOGICĂ (sub forma nimbului) / 1979 2009 (între două steluțe) Reversul (fig. 35rv) prezintă imaginea impozantului edificiu văzut, de această dată, din Nord, nimbată de inscripția SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, care continuă în exergă cu numele localității, IAȘI, așezat pe două ramuri de laur, ușor arcuite și dispuse simetric. Realizând acest
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Medalia este realizată la împlinirea, în anul 1838, a trei ani de la înființare și consemnează pe avers (fig. 34av) prin legenda cu alfabet de tranziție, dispusă pe cinci rânduri și între două stele, ACADEMIEI / MIHĂILENE / ANIVERSALĂ / A / INAGURĂREI, continuată pe revers (fig. 34rv), în coroană de lauri, pe patru rânduri SERBATĂ / ÎN / IULIE / 1838. Zidurile încărcate de istorie ale clădirii Academiei Mihăilene cu vestitul arc peste stradă, care le unea cu internatul acesteia, aflat lângă actualul local al Colegiului Național „Mihail
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a fost rostit de Spiru Haret, ministrul instrucțiunii publice și al cultelor, în acea memorabilă zi de 21 octombrie 1897. În anul inaugurării edificiului sunt realizate două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și aramă), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculară CAROL I REGE AL ROMANIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897. O a doua medalie care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul asemănător cu cel al medaliei precedente (fig. 40rv), iar aversul (fig. 40av) prezintă palatul Universității și inscripția UNIVERSITATEA DIN IAȘI (sus, circular) INAUGURATĂ / ÎN / LUNA / OCTOMBRE / 1897 (jos, pe patru rânduri). Mai ilustrativă ni se pare medalia realizată de românul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
înființarea Universității și 75 de ani de la înființarea Academiei Mihăilene. Pentru evenimentul care urma să se consume, cum era și normal, în anul 1910, Fany Șaraga comandă la un atelier din străinătate un modest medalion cu toartă, pe aversul și reversul căruia sunt doar inscripții - UNIVERSITATEA DIN IAȘI 1860 1910, respectiv, SERBĂRILE JUBILIARE 1910 (fig 41av și 41rv). Un an mai târziu, așa cum ne informează publicații ale vremii, în perioada 2530 septembrie 1911, în prezența familiei regale și a unor înalți
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității și trei sferturi de veac de la înființarea Academiei Mihăilene și alta, în memoria lui Al.I.Cuza și M.Kogălniceanu, cu ocazia ridicării statuilor lor din Iași. Medalia jubileului Academiei Mihăilene și al Universității din anul 1911 are pe revers (fig.42rv) busturile lui Mihail Sturdza, Cuza Vodă și Carol I, orientate spre stânga și inscripția semicirculară MIHAI STURDZA VODĂ, CUZA VODĂ, CAROL I REGE. Pe avers (fig. 42av) este imaginea palatului universității, având în partea de sus inscripția arcuită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ani de la înființarea Universității, nu s-au realizat medalii, iar în 1960, la Centenarul Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistică nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după macheta gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldică (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedenta ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de reprezentări simbolice: efigiile și edificiile. Procedeul a debutat în anul 1897 pe medaliile inaugurării Palatului Universității din Dealul Copoului ieșean. După cum sa putut observa, medalia realizată de Carniol are pe avers prima imagine medalistică a noului edificiu, iar pe revers efigia regelui Carol I, de numele căruia se leagă construcția acestuia. Din nefericire, așa cum am mai apreciat și cu alte ocazii, prin inscripția din exerga aversului, această medalie poate stârni confuzii (fig. 40av și 40rv). În 1911, când, cu întârziere
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu întârziere de un an, s-au sărbătorit 75 de ani de la fundarea Academiei Mihăilene și 50 de ani de la fundarea Universității, alături de a doua imagine medalistică a Palatului din Dealul Copoului ieșean, reprezentată pe avers (fig. 42av), apăreau pe revers (fig. 42rv) și efigiile acolate ale lui Mihail Sturza, Cuza Vodă și Carol I. În acest fel se evidenția rolul fiecărei personalități în parte în trei etape ale dezvoltării învățământului academic ieșean: fundarea Academiei Mihăilene în clădirea de pe actuala stradă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se comunica un subtil mesaj legat de rolul pe care clădirea l-a avut ca sediu în care s-au plămădit mai toate instituțiile de învățământ superior ca secții ale Vechii Universități. Tot subtil, prin efigia lui Kogălniceanu, acolată pe revers cu cea a lui Cuza (fig. 43rv), se făcea trimitere și la Academia Mihăileană, unde marele om de cultură în calitate de profesor susținuse Cuvântul de deschidere a cursului de istorie națională. Ideea de adaptare a medaliei centenarului ca medalie de protocol
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași debutează cu o primă realizare la împlinirea a 75 de ani de învățământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la Brad, pe revers (fig. 49rv), prin care proiectantul medaliei susține ideea că învățământul superior agricol a început, prin cursurile de agricultură susținute de marele savant la Academia Mihăileană, în perioada 1842 1848). Pe aversul medaliei (fig. 49av) apar alte tipuri de reprezentări simbol
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
universitar ieșean. Acesta nu mai este legat de cursurile de agricultură susținute de Ion Ionescu de la Brad la Academia Mihăileană, ci de personalitatea lui Haralamb Vasiliu și de activitatea acestuia în Secția Agricolă de la Universitatea ieșeană. Medalia subliniază prin efigiile reversului și rolul de excepție pe care l-au avut în viața instituției academice respective, Agricola Cardaș și Neculai Zamfirescu (fig. 50rv). În același timp pe aversul medaliei este valorificată și imaginea simbol a impozantului edificiu din capătul de sus al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
edificiu din capătul de sus al Copoului (fig. 50 av). Nu ne scapă medalia realizată în 1996, la împlinirea a 45 de ani de către Facultatea de Zootehnie. Din nefericire aceasta etalează pe avers doar o legendă (fig.51av ), iar pe revers, faclă și carte (fig. 51rv), imagini simbol banalizate de o prea deasă uzitare și care nu comunică nimic în legătură cu specificul instituției respective. Avem informații că semicentenarul din 2001 nu a fost imortalizat pe o altă medalie. După cum suntem informați de pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Politehnic a căpătat rang de Universitate, păstrându-și numele marelui om de cultură Gh. Asachi. Pe aversul acesteia, deasupra unui ornament din frunze de laur dispuse simetric, este inscripția pe patru rânduri UNIVERSITATEA / TEHNICA / GH. ASACHI / IAȘI (fig. 52av). Pe revers (fig 52rv), în zona centrală, este plasat chipul lui Asachi, așezat pe un ornament semicircular din frunze de laur dispuse simetric, având deasupra inscripția arcuită PER ASPERA AD ASTRA (Cu greutate până la stele). Inspirat ales ni se pare acest dicton
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un ornament semicircular din frunze de laur dispuse simetric, având deasupra inscripția arcuită PER ASPERA AD ASTRA (Cu greutate până la stele). Inspirat ales ni se pare acest dicton latin, care face o interesantă legătură dintre mesajul aversului și cel al reversului. Așa după cum era de așteptat, între reprezentările de pe o altă medalie a Universității Tehnice „Gh. Asachi”, realizată în anul 2009, a fost valorificată și emblema acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
observă, opera cioplită din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusă pe medalie fără soclu și implicit fără placa cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la cele două momente marcante din istoria învățământului tehnic universitar ieșean, promoția de ingineri hotarnici pregătită de Asachi între anii 1814-1818 și 1937, anul când facultățile cu profil tehnic se desprind din structura Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sine stătătoare. Înalta ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știința însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliară, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuală. Medalistica Universității Tehnice „Gh. Asachi” este completată în mod fericit cu o realizare (fig. 54 unifață), prilejuită de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
oficiale, comunică prin compoziții și alte reprezentări, interesante mesaje legate de istoria Universității Tehnice ieșene. Medalistica Universității de Medicină și Farmacie a debutat în anul 1979 cu o medalie de expoziție filatelică și numismatică (fig. 56av și 56rv) al cărei revers nu comunică mai nimic în legătură cu centenarul Institutului de Medicină și Farmacie, cum se numea instituția academică medicală în vremea respectivă. Este compensată această scădere a medaliei în discuție cu imaginea aversului, care, acentrat și stilizat, prezintă fațada clădirii Institutului de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
vechea capitală a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliară și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistică vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore T. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelică și numismatică, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]