11,877 matches
-
evenimentele de la Timișoara, cifrând la mii de morți victimele represiunii. «Măcelul» de la Timișoara, astfel cum era prezentat de radiourile și televiziunile străine, receptate în România, a jucat un rol hotărâtor în «demonizarea» imaginii lui Ceaușescu și în crearea curentului de revoltă în rândurile populației din întreaga țară. Merită subliniat de asemenea că „replica lui Ceaușescu a fost total inadecvată”. La întoarcerea din vizita efectuată în Iran (fără să fie conștient de amploarea revoltei și contextul acesteia) „Ceaușescu a făcut trei greșeli
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
imaginii lui Ceaușescu și în crearea curentului de revoltă în rândurile populației din întreaga țară. Merită subliniat de asemenea că „replica lui Ceaușescu a fost total inadecvată”. La întoarcerea din vizita efectuată în Iran (fără să fie conștient de amploarea revoltei și contextul acesteia) „Ceaușescu a făcut trei greșeli considerate fatale pentru regimul pe care-l reprezenta: în ziua de 20 decembrie s-a adresat populației la radio și televiziune, aruncând vina pentru evenimentele de la Timișoara asupra unor «huligani» și «fasciști
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de la Biblioteca Centrală Universitară și Palatul regal) a unui adevărat război. Acțiunile diversioniștilor nu pot fi explicate - evident, ipotetic, în absența probelor decisive - decât ca având funcția să împiedice crearea altor centre de putere, în afara nucleului instalat la conducerea FSN. Revoltei populare împotriva regimului Ceaușescu i-a urmat o lovitură de stat, în pregătirea căreia URSS a avut un rol de seamă - aceasta este imaginea ipotetică desprinsă din stadiul actual al cercetării. [...] Majoritatea morților și răniților (944 și respectiv 2214) provine
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de români, care s-au demoralizat. Aceștia nu se mai așteaptă la nimic bun pe viitor. Lipsurile materiale, grija zilei de mâine au amplificat sentimentul descurajării și a lipsei de perspectivă. Au apărut frustrări, resentimente și chiar ură. O anumită revoltă este justificată deoarece nu putem tolera la nesfârșit imoralitatea și corupția. Ceva trebuie făcut și cât mai repede. S-a constatat chiar o creștere a analfabetismului și o scădere a consumului spiritual (cărți, ziare, reviste, teatru, cinema etc). Statistica spune
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fi fost nevoit să fugă din fața mulțimii. Prin urmare, înalți factori de decizie au hotărât «să fraternizeze» cu populația din stradă. Două rațiuni stau la baza acestei decizii. Dacă ar fi înăbușit în sânge revoluția, se puteau aștepta la alte revolte și mai mari (riscul fiind sporit și pentru integritatea lor). Pe de altă parte, schimbarea părea iminentă (regimurile comuniste din țările vecine se prăbușiseră deja). Situația generală actuală din România poate fi sintetizată chiar și în câteva cuvinte, prin expresia
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aproape un miliard de oameni se duc la culcare flămânzi în fiecare noapte. [...] Date fiind tensiunile ecologice și sociale create de nivelurile actuale ale populației, este posibil că dacă nu ne vom limita în mod voluntar numărul, foametea, maladiile și revoltele sociale o vor face pentru noi cu mult înainte de a ne dubla numărul de locuitori. Luate laolaltă, aceste manifestări ale eșecului sistemelor instituționale constituie o criză umană întreită a adâncirii sărăciei, dezintegrării sociale și distrugerii mediului înconjurător. Cele mai multe dintre elementele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
corporatiste. Acțiunile întreprinse de legislatorii statelor pentru a modifica, revoca sau, pur și simplu, a nu mai reînnoi cartele corporatiste erau destul de obișnuite în prima parte a secolului. [...] Războiul civil american (1861-1865) a reprezentat un moment crucial pentru drepturile corporațiilor. Revolte violente împotriva recrutărilor zguduiau orașele și lăsau sistemul politic în derută. Cu profiturile uriașe care le intrau în buzunare din contractele de livrare pentru armată, cercurile industriale au putut profita de pe urma tulburărilor și a corupției înfloritoare, pentru a mitui efectiv
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
formă de organizare a afacerilor, tocmai pentru că natura juridică și structura acesteia tind să o scutească atât pe ea, cât și pe cei de la conducerea ei de răspunderea pentru multe dintre costurile activităților lor.” La fel se întâmplă în cazul revoltelor sau revoluțiilor, când individul acționează în cadrul unei mulțimi fiind absolvit de vinovăția lui: Rareori adevărații acționari au vreun cuvânt de spus în desfășurarea afacerilor corporației și nu au obligații personale dincolo de valoarea investițiilor lor. Directorii și funcționarii sunt protejați de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și pe cei străini. Dacă domnul Ion Iliescu a pedalat în campania electorală pe situația dramatică a românilor (de care se face vinovată, în opinia lui fosta guvernare Constantinescu), d-l Corneliu Vadim Tudor a reușit să exploateze sentimentele de revoltă și setea de dreptate a multor cetățeni. Pe viitor însă trebuie să învingă cunoașterea și rațiunea. Cum au fost posibile aceste cuvinte ale președintelui Partidului România Mare: «A devenit limpede faptul că dezastrul în care se află țara este atât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
călătorie. Toți se înghesuiau pe pod, târâți parcă de vântul umed și înghețat, care părea să sufle din hărțile geografice, din breșele ce sfârtecau fronturi și frontiere. În acele zile, mulți căutau refugiu în oraș: unii se temeau de extinderea revoltelor și jafurilor, alții aveau motive serioase să nu se afle în calea armatelor ce urmăreau restaurarea; unii căutau protecție sub egida legalității fragile a Consiliului Provizoriu, alții voiau să se ascundă în mijlocul confuziei, pentru a acționa nederanjați împotriva legii, vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nou... Ermes Marana îți apare ca un șarpe vărsându-și veninul în paradisul lecturii... În locul clarvăzătorului amerindian, care povestește toate romanele din lume, iată un roman-capcană, născocit de traducătorul infidel, cu începuturi de roman ce rămân suspendate... Așa cum rămâne suspendată revolta, în timp ce complotiștii așteaptă zadarnic să comunice cu ilustra lor complice, iar timpul imobil apasă asupra întinderilor netede ale Arabiei... Citești sau născocești toate astea? Atâta influență au asupra ta invențiile unui grafoman? Vizezi și tu la sultana petroliferă? Invidiezi soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
speria, ci că trăia așteptînd-o, la fel cum aștepta cu nerăbdare maltratările și umilințele la care acesta o supunea și că, dacă la un moment dat se revoltase Împotriva lui, acest lucru se Întîmplase pentru că nutrea convingerea absolută că acea revoltă avea să provoace o nouă reacție de violență, și mai virulentă. Așa se Întîmplase de fapt, și revenindu-și după agresiunea brutală, se trezise atît de aberant pedepsită, Încît fusese cum nu se poate mai fericită, cu toate că penisul acela uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
despre asta vă propovăduiesc toată ziua apostolii, slugile și robii lui). L‑a alungat ca pe un criminal, fără milă, cu o sabie de foc. Și oare de ce? Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți‑a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică? Și‑atunci, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a doi ulani croați care‑i stăteau În părți, Începu să citească sentința. Avea o voce spartă, care răsuna a gol În celulă. Sentința era crâncenă și neîndurătoare, moarte prin spânzurare. Tânărul nobil participase cu arma În mână la o revoltă, la unul din acele puciuri care din când În când mai zguduia imperiul, țâșnind pe neașteptate cu Înverșunare, cu deznădejde, cu multă vărsare de sânge, ca apoi, tot pe neașteptate, cu Înverșunare și deznădejde, să fie Înăbușit. Originea sa ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lume fără Dumnezeu, Conspirația va deveni un breviar care te Învață că, În spatele tuturor Înfrângerilor istoriei, se află o „misterioasă“, o sumbră și periculoasă forță, ce ține În mâinile sale soarta lumii, ce dispune de resurse tainice, declanșează războaie și revolte, revoluții și tiranii; ea era „sursa tuturor relelor“. Revoluția Franceză, Canalul Panamez, Liga Națiunilor, Tratatul de la Versailles, Republica de la Weimar, metroul parizian - erau operele ei. (À propos: acest metrou nu era nimic altceva decât o lagună sub zidurile orașului prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
înainte ca învățătoarea să facă asta cu bățul ori cu mâna ei greoaie. Deși băiatul devenise mai îngrijit și începuse să învețe mai bine, tovarășa continua să-l bată. Luana strângea din pumni la fiecare lovitură și aduna în suflet revoltă. Într-o zi nu mai rezistă. De dimineață, femeia se enervase teribil. Într-un moment anume, fără un motiv deosebit, îl înhăță pe Vându de-o mânecă și-l târî în fața clasei. Acolo, lipsită de jenă, îi dădu pantalonii jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
după-amiaza, când se întorceau de la facultate era noapte. În lipsa curentului, erau nevoiți ori să învețe la lumânare, ori să se ascundă la căldura înșelătoare a păturilor și să viseze la vremuri mai bune. La cantină, mâncarea devenise și mai străvezie. Revolta se stârni pe neașteptate. Familiștii, cei mai afectați de situația mizerabilă, ieșiră în stradă. Li se alăturară studenți din toate căminele campusului. Profesorul care asigura continuitatea în marele cămin al Facultății de mecanică dădu ordin să se încuie ușile. Studenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
familii care pleacă definitiv În Olanda. Mulți sunt fericiți că părăsesc Indonezia, după cum și noi suntem fericiți că se duc. Foto: Mamă și copil așteaptă să se urce În avion. Nu-i așa că ursulețul e drăguț? Nu mai plânge, ursulețule! Revoltă În Ambon AMBON, 16 ianuarie 1951 - La desființarea armatei coloniale În iulie anul trecut, câțiva foști soldați au refuzat să intre În noile Forțe Armate ale Indoneziei. Se estimează că nu mai mult de patruzeci de trădători au pierdut ocazia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dintre băieți erau cu pieptul gol. Câțiva Începuseră să scandeze ceva. Se ridicaseră În picioare și fluturau niște bețe lungi și subțiri, Încercând să-i stârnească și pe ceilalți, dar era prea cald și erau prea obosiți, așa Încât, abia Începută, revolta s-a potolit rapid. Tare plicticoasă mai e și prostia asta cu Malaysia, a exclamat Margaret când treceau de poartă cu mașina. Nu-i cu putință să o mai țină mult așa. Îl subestimezi pe Sukarno, i-a replicat Mick
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Indonezianul stă de vorbă cu niște amici de-ai lui de pe-aici și, ce să vezi, aflăm imediat că sovieticii țin discursuri despre cum ne Însușim noi moștenirea străveche a lauțienilor. Ba chiar și pe insulița aceea se stârnesc revolte din pricina asta, băștinașii Îi prind pe toți occidentalii și-i Împușcă pentru că sunt niște imperialiști care profită de Indonezia. De bună seamă, mulți lauțieni spun că-i o nebunie, mai terminați cu idioțenia asta, nu-i treaba noastră, suntem trași
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
arhicunoscută de Carmina. Cu obrajii pali, cu sângele scurs plumb în picioare Carmina asculta înmărmurită. Începea din nou să semene cu marioneta care fusese cândva. Intra din nou în mâinile atât de puțin dibace să mânuiască o păpușă. Își simțea revolta și împotrivirea surdă clocotindu-i în creier, și, ca să se încurajeze, își spuse că cel puțin nu era singură. Ovidiu însă părea a fi cu gândurile aiurea, total dezinteresat, așa cum ședea așezat comod pe scaun, picior peste picior, cu pantalonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Tarrant - bineînțeles, fără știrea ei. Eleanor se holba în continuare la Adrian, în timp ce Șam bâiguia, frecându-și palmele: — Cu cat stau să mă gândesc mai bine, cu-atât mai mult îmi place. Ar putea reprezenta nașterea unui nou gen publicistic. Revoltă docililor. Riposta oamenilor de artă. Zău, a sosit momentul să trecem la fapte. Prea și-au făcut de cap toate hahalerele astea tinerele. De ce să scrâșnim mereu din dinți și să-nghițim gălușca? De ce să nu punem la cale o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
a cuceri în numele omului pământuri necunoscute. A citi înseamnă pentru mine a trăi, iar a scrie înseamnă a arăta că trăiesc, iar a trăi înseamnă a descoperi sensul suprem al existenței. Dar tinerețea, ca vârstă a lumii e făcută din ,,revoltă și reverie”. Mai târziu, când vine o clipă de tăcere, ca un gând între două valuri ce se apropie 174 grăbit de țărm, atunci constați că a citi înseamnă de fapt a fi om, a vorbi înseamnă de fapt a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În ceea ce izbuti se dovedi mai degrabă mediocru, Își reluă resemnat locul sub tei. Numai noi trebuie să rămânem la ai noștri, scăpă el printre dinți Într-un târziu, când bătăile inimii i se mai domoliră și când mica sa revoltă Împotriva ordinii nedrepte a lumii nu-i mai primejduia În nici un fel viața. De ce, domnilor? De ce? Întrebarea, simplă și enigmatică În chiar simplitatea ei ca un glob de săpun, pluti o vreme peste capetele lor Îngândurate apoi, din creangă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
propria sa glumă și revenea din nou la Marea Ratare. Urma să dezvolte ideea complicității maghiare În stabilirea Învingătorului precum și pe cea a simbolisticii primei mari victorii germane de după Capitulare... Înfrângerea Ungariei În finala de la Berna fusese de fapt o revoltă care o anunța pe cea din '56. Cum de nu se gândise nimeni la așa ceva? Noroc cu domnul Majdik! Lui nu-i scapă nimic. Merita și el 50 de Martell, coniacul oamenilor subțiri. Subțiri cât se mai poate, domnule Arpi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]