3,827 matches
-
vii și nevătămați pentru a fi fericiți până la adânci bătrâneți. De această dată alarma nu va fi nici reală, nici de exercițiu ci una falsă. Din cei ce au purces spre parcul auto unul a rămas pe dinafară. eM-urile revoltate de starea de ebrietate a șoferilor au refuzat să-și pornească motoarele. Singura obișnuită să facă față oricăror împrejurări a fost Dacia comandantului. A pornit la prima cheie. S-au înghesuit în ea câți au putut. Cel care nu a
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
ceresc. Răndurile dojenitoare ale Ericăi l-au făcut fericit. Dorise să-i scrie încă de când el îi dăduse primul semn din armată dar nu avusese adresa. Rândurile în care îi relata munca de la „ Avicola ” l-au întristat și l-au revoltat. Ca și el, absolvise un liceu la care, la admitere li se spusese că îl vor absolvi ca tehnicieni în domeniu pentru ca la absolvire să afle că vor fi încadrați în producție ca muncitori cu înaltă calificare. Erica prestase doar
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
-și merită, cu prisos, hrana primită. De fel, își completau necesarul de calorii cu alimente cumpărate cu bani aduși de acasă fără să se plângă tovarășului Patron, sau oricăruia, de insuficiența hranei. Tot Albert a fost cel care s-a revoltat atunci când s-a întrecut măsura. Prânzul le era adus pe șantier, în marmite, și le era servit de două lucrătoare la cantina din tabără. În acea zi lucrătoarele se străduiau să-și arate măiestria în a acoperi suprafața farfuriei cu
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
opus. Au fost împreună într-o lume abstractă, a cifrelor, prezența fiecăruia având, pentru celălalt, o semnificație unică, nemaitrăită până acum și nici de acum încolo vreodată. - Spune-mi, te rog, cât mă costă ? Întrebarea l-a luat prin surprindere, revoltându-l. Satisfăcuse, intelectual, o femeie și urma să-și primească binemeritata plată. Și-a revenit fără să-și dea palme. Vera nu avea nicio vină ; gândurile lui deraiaseră ! - Ei bine... te achiți de datorie... dacă-mi împrumuți acest mic dicționar
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
Erica, iubindu-l orbește, necondiționat, devenind, față de el, o leoaică ce își apără puii. * Iubind, știind prea bine că chipul Ericăi, ființa ei și tot ce putea să simtă vibrând, datorită ei, îi este mai mult decât icoană, s-a revoltat împotriva lui Ion, unchiul ei, atunci când acesta și-a manifestat neîncrederea, în ce-l privește, în fața iubitei lui. Nu a făcut decât să provoace mânia acestuia și să devină persoană inezirabilă. * Șoapta, acea șoaptă a Ericăi, „mă tem de tatăl
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
pentru confidențe : „ori de câte ori aș fi glumit sau doar să fi stat de vorbă cu un bărbat lumea ar fi zis că sunt curvă”. Marianna are cu totul o altă mentalitate. Nu se lasă biruită de prejudecățile celorlalți. Spusele ei denotă revolta dar și drama personală: „Eu curvă?! Crezi că astea, care mă judecă astfel, sunt normale la cap?! Ochii ei verzi capătă sclipiri străfulgerătoare. Bărbia îi mustește a supărare. Colțurile gurii par nehotărâte; dau să coboare a nemulțumire ca mai apoi
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
vor fi, cel mai probabil, nepoatele celor de acum. * Maistrul ilegalist pornit, cel puțin în ultima vreme, să discearnă faptele și consecințele lor și-a făcut un adevărat proces de conștiință. Cu numai câțiva ani în urmă s-a simțit revoltat de o incipientă mișcare studențească anticomunistă dată la spate, cu dibăcie, de organele de partid și de stat. O mișcare al cărei ecou a fost împiedicat să ajungă la cunoștința opiniei publice el manifestându-se cel mult la nivel de
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
spiritul revoltei, gândind că s-ar putea să-l împingă spre aceeași soartă cu aceia pe care nu i-a înțeles la vremea cuvenită. A hotărât că el și foștii lui tovarăși, foști și actuali ilegaliști, au datoria să se revolte fățiș, să-l demaște pe Ceaușescu. Pentru Albert a rămas doar omul cu chipul blând și senin aflat în permanentă bunădispoziție. * O parte din cele spuse de bătrânul maistru l-a afectat în bună măsură alertându-l. O anume temere l-
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
o greșeală, dar nu îți iese din memorie, răul pe care ți l-a făcut. Uiți greu, pentru că nu te așteptai, să fii ”înjungheat” în spate, tocmai de acela cu care ai împărțit bucata de pâine în casa părintească. Era revoltat, simțea că Violeta se resemnase, să-i fie slugă pe viață cumnatei. Se comporta și se îmbrăca ca o femeie bătrână. Nu vedea nici o soluție pentru salvarea ei, nici nu știa, dacă se voia salvată. La ora nouă Violeta i-
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
al ministrului Culturii sau un dezastru nu vine niciodată singur! După vizita la Cluj-Napoca, pigmentată cu tomate și binemeritate huiduieli, declanșată de perspectivele cianurizării cadrilaterului aurifer al țării, ministrul liberal al Culturii, Daniel Barbu, pregătește un nou dezastru, siderând și revoltând mapamondul cu o altă tâmpenie de proporții, determinându-ne să ne întrebăm căror calități oculte ale personajului se datorează ascensiunea sa politică, uluitor de rapidă - postdecembristă! - și, mai ales, penetrarea lui în lumea bună a savanților de renume internațional. Cine
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
dar în sălbăticia asta cred că este mai bine să fii singur. Consider că astfel ești mai puțin vulnerabil. - Albert, am crezut că poate ai nevoie de o vorbă bună! - Te înțeleg...numai că...- și gândul îl purtă către Sabina, revoltându-se oarecum. De ce această vorbă bună nu a venit de la ea?! - Numai că...- încercă el să reia conversația - nu-ți pot urma sfatul. De câte ori sunt în fața unui director îmi amintesc un fapt. - Ceva grav ? - Acum nu mai contează! - Despre ce
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
vătămări corporale, cu excepția feței..... * A fost nedumerit văzând fața excesiv de fardată a Arinei. Nu a lăsat să se întrevadă acest fapt; mă rog, chestie care ține de gustul fiecăruia. Să fi știut ce se ascunde dincolo de fard s-ar fi revoltat, ar fi întrecut măsura prin nesăbuință. Nimic din comportamentul Arinei nu trăda încercarea prin care trecuse. Bărbatul care o lovise, o umilise, care o determinase să-și urască chiar și propria ființă, trecuse la un registru comportamental diferit, diametral opus
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
te rog să te întorci în bancă și să-ți scrii teza; sunt convinsă că vei face o teză bună. Din păcate nu a putut rezista unei asemeni rugăminți. Și-a reluat locul în bancă. În acel moment s-a revoltat împotriva propriei slăbiciuni. Cu o repezeală de nedescris a început să scrie: “ Mihail Sebastian este un mare dramaturg. Atât de mare încât nu îmi pot aduce aminte măcar ce a scris. Parcă “Mușcata din fereastră”... A! Ba nu, asta a
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
de mai bine intenționat. * * * A fost nedumerit văzând fața excesiv de fardată a Arinei. Nu a lăsat să se întrevadă acest fapt; mă rog, chestie care ține de gustul fiecăruia. Să fi știut ce se ascunde dincolo de fard s-ar fi revoltat, ar fi întrecut măsura prin nesăbuință. Nimic din comportamentul Arinei nu trăda încercarea prin care trecuse. Bărbatul care o lovise, o umilise, care o determinase să-și urască chiar și propria ființă, trecuse la un registru comportamental diferit, diametral opus
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
spre Casa Domnului, unde ne adunăm la mai toate evenimentele mai importante din viața noastră. Drumul e greu, pentru că boala tinerei poete îi încetinește pasul. Nemernica! Nu ține cont de nimeni și de nimic! Nu mai am puterea să mă revolt, fiindcă am mult prea destule motivele care să mă oblige să-mi păstrez energia, de care se vede treaba că am mare nevoie. Manuela îmi primește sprijinul brațului, hotărâtă să ajungă la ultima întâlnire pământeană cu mentorul său. Drumul e
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
meu vă place? Cunosc bine pe ce drum Vă conduc; cădem la pace? Iar românul, bun cum este... Ce își zice: „Fraților, ar fi păcat!... Cine dracu’ mai găsește, Om mai bun ca el în stat?” Pân’ și dracu-i revoltat... Fiindcă pe el aruncau Tot ce-n țară s-a-ntâmplat, Iar românii nu-l credeau Că ar fi jucat cinstit... - Cu politica n-a mers; Pungașul m-a păcălit... Și în bot una mi-a șters. Păi, dacă românul
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
chiar și de mine, așa cum aveam să constat mai târziu, după cincizeci de ani, când, întâlnindu-mă cu prieteni și cunoștințe - foști colegi de școală și de liceu, ba și de facultate -, eram „acuzat” că-mi vopsesc părul, ceea ce mă revolta peste măsură. Mama moașa, în schimb, la cincizeci de ani, avea deja părul „sein”, de, semăna cu mama ei, bunica Floarea, o femeie tare aprigă, cică era „din neam” așa, „neamu’ cornesc”, adică de-a lui Cornea, un neam dat
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
București, a scris articolul „Salvați Agapia” pe care l-a dat spre publicare la România Liberă. După două săptămâni văzând că nu are nici o veste de la ziar s-a dus la redacție și a aflat că Patriarhia! cere modificarea articolului. Revoltat de cenzura impusă, a retras textul și l-a publicat la Cotidianul unde a apărut în luna martie 1992 în trei numere consecutive. Curând după apariția articolului a fost înștiințat de redacție că s-a primit o scrisoare de la Patriarhie
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Acum, după atâția ani pot mărturisi, poate îmi mai reduc puțin din ceea ce poate îmi va fi dat să îndur în cazanul cu smoală unde s-ar putea să ajung, mărturisesc iată, că ani în șir, tacit, fără să mă revolt, fără să spun (ar fi fost strigător la cer!) dar eu, recunosc, am fost supărată pe Dumnezeu. În sinea mea. M-am schimbat însă. Nu neapărat pentru o ispășire, ci așa a fost să fie. Simt altfel relația cu puterea
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
Ce vrei domnule, s-a învârtit, a fost deștept!” Deci adânc în concepția românului Șmecheria este pusă la egalitate cu Deșteptăciunea/Inteligența și omul imoral care folosește tot felul de trucuri murdare ca să parvină, este deștept!!! Mai la început, mă revoltam și acești oameni „normali” mă întrebau foarte serios: „Lasă-mă domnule în pace, parcă D-ta dacă aveai posibilitățile alea, nu făceai la fel?” Ei, bine, eu nu făceam la fel, pentru ca „sa fac la fel”, însemna să mint, să
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
în această privință, dar cel mai important factor este abnegația și perseverența românilor „autohtoni”, a acelora care, acolo, zi de zi, se luptă cu demonii trecutului. Știu că nu este ușor și știu că nu este de ajuns să te revolți numai în cercul tău restrâns, în care de obicei sunt oameni care împart aceleași idei și principii, ci lupta pentru adevărata democrație trebuie dusă de toți cei care se consideră „responsabili” față de țară și popor. Există exemple în acest sens
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
Pol au înflorit magnolii și în Sahara plouă acum, rimelul nu-mi mai stă pe gene cuminte cum stătea, îmi pieptăn o pădure, îmbrățișez o ploaie și vântului m-aș dărui oricând, sânii mei treziți în pumnu-ți strâns mi se revoltă și în protest spontan aproape zilnic cer dreptul lor la libertate, nici ochii nu-mi mai sunt căprui, ce-oi fi făcut cu ei ? nici versuri nu mai scriu, cuvinte nu mai am, le-am irosit pe tine toate. Din
MĂ VREAU,IUBITE,ÎNAPOI,AŞA CUM ERAM ÎNAINTE DE TINE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366607_a_367936]
-
să-mi spui că nu știu cine a fost Cicero?” și i-a tras o palmă zdravănă, ca să-l țină minte. Fata l-a dat in judecată și la proces, judecătorul i s-a adresat: „Domnule Tomescu, am înțeles că v-ați revoltat că v-a spus domnișoara că nu știți cine este Cicero. Vă rog să ne spuneți ce știți dumneavoastră despre Cicero?”. Nichita Tomescu a vorbit mai mult de o oră despre marele filozof. Judecătorul a fost impresionat și a afirmat
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
plângem pentru ființă, suntem oameni și secul ce ne suflă în păr atunci când ne ridicăm ne apasă pe umeri. Așezăm cu grijă rădăcini pe frunze uscate, pentru că ne rupem chiar de noi. Ce experiență oceanică ne este viața! Să ne revoltăm asupra durerii? Dumnezeu spune că e păcat. Adorm la gândul că poate mâine...unde sunt? O lume normală într-un borcan cu tărâțe. Mi-e frig. Poate că doar e o poveste și poate că o scriu chiar acum trăind
SUFLET CĂLĂTOR, ÎNGROAPĂ-MĂ ÎN CER de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366711_a_368040]
-
Pol au înflorit magnolii și în Sahara plouă acum, rimelul nu-mi mai stă pe gene cuminte cum stătea, îmi pieptăn o pădure, îmbrățișez o ploaie și vântului m-aș dărui oricând, sânii mei treziți în pumnu-ți strâns mi se revoltă și în protest spontan aproape zilnic cer dreptul lor la libertate, nici ochii nu-mi mai sunt căprui, ce-oi fi făcut cu ei ? nici versuri nu mai scriu, cuvinte nu mai am, le-am irosit pe tine toate. Din
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]