4,011 matches
-
a conceptului de margine de rezecție și inexistenței unui protocol standard de examinare a pieselor de rezecție [57]. Astfel, în manualul AJCC ediția a VII-a nu este definită o anumită distanță până la care să se considere pozitivă marginea de rezecție. Astfel, R1 este definită rezecția care lasă țesut microscopic. ESPAC (European Study Group for Pancreatic Cancer) definește rezecția R0 ca absența invaziei sub 1 mm (marginea de rezecție) preluând sugestia British Royal College of Pathology [56]. Există însă, autori care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
rezecție și inexistenței unui protocol standard de examinare a pieselor de rezecție [57]. Astfel, în manualul AJCC ediția a VII-a nu este definită o anumită distanță până la care să se considere pozitivă marginea de rezecție. Astfel, R1 este definită rezecția care lasă țesut microscopic. ESPAC (European Study Group for Pancreatic Cancer) definește rezecția R0 ca absența invaziei sub 1 mm (marginea de rezecție) preluând sugestia British Royal College of Pathology [56]. Există însă, autori care utilizează o margine de rezecție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
Astfel, în manualul AJCC ediția a VII-a nu este definită o anumită distanță până la care să se considere pozitivă marginea de rezecție. Astfel, R1 este definită rezecția care lasă țesut microscopic. ESPAC (European Study Group for Pancreatic Cancer) definește rezecția R0 ca absența invaziei sub 1 mm (marginea de rezecție) preluând sugestia British Royal College of Pathology [56]. Există însă, autori care utilizează o margine de rezecție de 1,5 mm sau 2 mm demonstrând o diferență în supraviețuire [58
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
definită o anumită distanță până la care să se considere pozitivă marginea de rezecție. Astfel, R1 este definită rezecția care lasă țesut microscopic. ESPAC (European Study Group for Pancreatic Cancer) definește rezecția R0 ca absența invaziei sub 1 mm (marginea de rezecție) preluând sugestia British Royal College of Pathology [56]. Există însă, autori care utilizează o margine de rezecție de 1,5 mm sau 2 mm demonstrând o diferență în supraviețuire [58,59]. Din acest punct de vedere există chiar un studiu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
rezecția care lasă țesut microscopic. ESPAC (European Study Group for Pancreatic Cancer) definește rezecția R0 ca absența invaziei sub 1 mm (marginea de rezecție) preluând sugestia British Royal College of Pathology [56]. Există însă, autori care utilizează o margine de rezecție de 1,5 mm sau 2 mm demonstrând o diferență în supraviețuire [58,59]. Din acest punct de vedere există chiar un studiu japonez care demonstrează îmbunătățirea semnificativă a supraviețuirii (65%) dacă se adoptă 5 mm pentru marginea de rezecție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
rezecție de 1,5 mm sau 2 mm demonstrând o diferență în supraviețuire [58,59]. Din acest punct de vedere există chiar un studiu japonez care demonstrează îmbunătățirea semnificativă a supraviețuirii (65%) dacă se adoptă 5 mm pentru marginea de rezecție [60]. Este probabil că standardizarea marginii de rezecție circumferențială la limita de 1 mm va permite o mai bună evaluare prognostică. Este de menționat că, și atunci când examenul histopatologic arată o rezecție de tip R1 prognosticul este ceva mai bun
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
demonstrând o diferență în supraviețuire [58,59]. Din acest punct de vedere există chiar un studiu japonez care demonstrează îmbunătățirea semnificativă a supraviețuirii (65%) dacă se adoptă 5 mm pentru marginea de rezecție [60]. Este probabil că standardizarea marginii de rezecție circumferențială la limita de 1 mm va permite o mai bună evaluare prognostică. Este de menționat că, și atunci când examenul histopatologic arată o rezecție de tip R1 prognosticul este ceva mai bun decât în cazurile la care se recurge la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
dacă se adoptă 5 mm pentru marginea de rezecție [60]. Este probabil că standardizarea marginii de rezecție circumferențială la limita de 1 mm va permite o mai bună evaluare prognostică. Este de menționat că, și atunci când examenul histopatologic arată o rezecție de tip R1 prognosticul este ceva mai bun decât în cazurile la care se recurge la paliație [61]. INVAZIA PERINEURALĂ ȘI LIMFOVASCULARĂ Invazia perineurală și limfovasculară sunt, de asemenea, factori importanți de prognostic în cancerul pancreatic. După unii autori, pe lângă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
cazurile la care se recurge la paliație [61]. INVAZIA PERINEURALĂ ȘI LIMFOVASCULARĂ Invazia perineurală și limfovasculară sunt, de asemenea, factori importanți de prognostic în cancerul pancreatic. După unii autori, pe lângă factorii menționați anterior (dimensiunea tumorii, invazia ganglionară, statusul marginii de rezecție etc.) invazia perineurală, ale cărei mecanisme sunt parțial cunoscute, este un factor prognostic extrem de important [62]. Supraviețuirea la 5 ani a pacienților cu cancer pancreatic rezecați, fără invazie perineurală și limfovasculară, a fost de 71%, prin comparație cu o supraviețuire
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
par să aibă un prognostic mai sever decât cele ale capului pancreatic [4,65-67]. Aceasta se datorează evoluției mult mai silențioase a acestora prin comparație cu cele cefalopancreatice. Din acest motiv tumorile de corp/coadă sunt depistate mai tardiv când rezecția nu se mai poate realiza tumora fiind avansată local și/sau cu metastaze [68]. Pe de altă parte, se pare că bolnavii cu cancer pancreatic al corpului/cozii sunt în general mai în vârstă aceasta putând contribui la aspectul prognostic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
vârsta înaintată, sexul, factorul rasial, statusul marital și un indice de masă corporală ridicat [30,40,79-83]. Volumul operator este, de asemenea, considerat un factor de prognostic extrem de important pentru supraviețuirea la distanță. În centrele cu un volum înalt de rezecții pancreatice prognosticul la distanță al bolnavilor este mai bun probabil prin obținerea unei rezecții tip R0 mult mai frecvent [72,84].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
30,40,79-83]. Volumul operator este, de asemenea, considerat un factor de prognostic extrem de important pentru supraviețuirea la distanță. În centrele cu un volum înalt de rezecții pancreatice prognosticul la distanță al bolnavilor este mai bun probabil prin obținerea unei rezecții tip R0 mult mai frecvent [72,84].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
ale CTC, bazate pe proprietățile lor fizice sau alte caracteristici, deschide un domeniu inovator în oncologie [43]. Celulele tumorale pot fi prezente prin detașarea spontană de la nivelul tumorii primare sau în cursului actului chirurgical, care impune diferite manopere intraoperatorii, inclusiv rezecție, favorizând desprinderea celulelor tumorale din patul tumoral și favorizând prezența de CTC libere în sânge, favorizând metestazele hematogene [44]. Incidența metastazelor hematogene a fost evident mai înaltă (37,5%) la pacienții pozitivi pentru mARN-CEA în cursul operației, față de cei negativi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
metaloproteinaza 9 (MMP-9), macrofagele tisulare exprimă MMP-9, fiind astfel implicate în degradarea matricei extracelulare și favorizarea metastazării. Creșterea procentului subpopulatiei periferice a monocitelor CD14+CD16+ la pacienții cu CC se asociază cu un prognostic rezervat, cu progresiune tumorală rapidă, iar rezecția tumorii restabilește un nivel normal al acestei populații celulare. Este posibil, ca prin dezvoltarea de terapii țintite față de acest subset celular să se obțină noi mijloace de control ale colangiocarcinomului [51]. ACIZII NUCLEICI LIBERI ADN LIBER CIRCULANT ADN-ul liber
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
o linie celulară SiSo în cancerul uterin uman. Nivelul seric al RCAS crește în diferite localizări ale cancerului, dar pentru CC se estimează o sensibilitate diagnostică de 74%, o asociere cu dimensiunea tumorală și o valoare predictivă pentru recurențe după rezecție [111, 112]. Periostina Este o proteină cu originea în matricea extracelulară. În diagnosticul CC ar avea o sensibilitate de 88% și o specificitate de 89% [113]. Anticorpi anti p53 Gena supresoare p53, localizată pe cromozomul 17p13 prezintă frecvente mutații în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
26-98% [84,117]. Proteina C reactivă (CRP) Este o proteină de fază acută, a cărei sinteză este indusă de IL-6. Într-o analiză multivariată privind factorii de prognostic ai supravețuirii la pacienții cu CC, numai nivelul seric al CRP și rezecția chirurgicală se corelează independent cu durata supravețuirii. Pacienții cu o valoare serică <12mg/l în momentul diagnosticului au o durată de supravețuire mai mare, față de subiecții cu valori mai ridicate [118]. ENZIMELE Fosfataza alcalină Este prezentă în ser sub mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
Analiza a inclus 732 articole publicate în care a fost utilizat un tratament neoadjuvant: fototerapie dinamică, chimioterapie, radioterapie sau combinații ale acestora. Rezultatele obținute sugerează faptul că tratamentul neoadjuvant se poate administra în siguranță doar la acei pacienți la care rezecția R0 poate fi efectuată. Rezultate contrare a obținut un studiu retrospectiv [11] condus pe 157 de pacienți diagnosticați cu carcinom de veziculă biliară sau colangiocarcinom care au efectuat tratament neoadjuvant chimioterapic sau radiochimioterapic, intervenție chirurgicală și apoi chimioterapie adjuvantă la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
un efect benefic de ameliorare a supraviețuirii la pacienții rezecați R0. Mai mult, tratamentul neoadjuvant întârzie chirurgia curativă cu 6,8 luni în medie, în timp ce analiza statistică din același studiu, a pus în evidență un efect pozitiv pentru supraviețuire al rezecției imediate chirurgicale (creștere de la 42,3 la 53,5 luni). Cu alte cuvinte, pacienții care pot fi rezecați chirurgical trebuie operați cât mai rapid, tratamentul neoadjuvant nu le oferă niciun avantaj. În concluzie, la un pacient care este inoperabil de la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
practic doza care poate fi administrată, o dificultate în plus este reprezentată de radiosensibilitatea tumorii care nu este mare. Tratamentul asociat este recomandat în special la acei pacienți la care tratamentul chirurgical curativ este încă posibil - tratament care presupune efectuarea rezecției chirurgicale sau a transplantului hepatic (pentru forma perihilară de exemplu). Experiența în acest domeniu este destul de limitată, trialurile publicate fiind de faza II, cu un număr mic de pacienți înrolați. Eficacitatea locală, dacă ea într-adevăr există, este contrabalansată de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
grupul de control, dar acestea sunt de obicei tardive astfel că nu pun probleme reale procesului de transplant [18]. Există un studiu publicat [19] care a demonstrat că, pentru pacienții cu colangiocarcinom hilar, radiochimioterapia neoadjuvantă față de transplant este superioară unei rezecții imediate simple, în termeni de supraviețuire la 1, 3 și respectiv 5 ani: 92%, 82%, și 82% posttransplant respectiv 82%, 48%, și 21% postrezecție (diferențe semnificative statistic pe 71 de pacienți luați în analiză). Analizând rezultatele obținute la 65 de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
este necunoscut. Într-un studiu s-a administrat tratamentul neoadjuvant la un stadiu mai incipient al neoplaziei (stadiu II), rezultatele obținute pe 75 pacienți fiind foarte bune comparativ cu datele raportate de alte centre experimentate în această patologie, 63% dintre rezecții fiind cu margini negative [21]. CHIMIOTERAPIA NEOADJUVANTĂ ÎN COLANGIOCARCINOM Administrarea chimioterapiei ca și tratament neoadjuvant nu este lipsită de controverse legate, la fel ca și pentru radiochimioterapie, de eficiența ei în micșorarea volumului tumoral pentru a converti la operabilitate un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
versus 9,4% fără ameliorarea însă a supraviețuirii, eficacitate crescută pentru polichimioterapie cu prețul unei creșteri a toxicității [25]. Utilizând gemcitabina în monoterapie ca și chimioterapie neoadjuvantă s-a obținut o scădere a volumului tumoral la 36,4% dintre pacienți, rezecția R0 fiind reușită la 25% din totalul pacienților incluși în trial [26]. Rolul pozitiv al gemcitabinei în neoplaziile căii biliare, este justificat și de faptul deja cunoscut al eficienței acestei molecule în cancerul pancreatic, care are aceeași origine embriologică cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
asocierea lor. Rezultatele obținute au arătat pentru pacienții care au avut ca tratament adjuvant chimioterapia sau radiochimioterapia, un beneficiu mai mare decât radioterapia singură. Din analiza statistică efectuată, indicația de tratament adjuvant este la pacienții la care chirurgia nu asigură rezecție R0 (margini microscopic invadate - R1), precum și cei la care sunt ganglioni interesați tumoral. SELECȚIA PACIENȚILOR - FACTORI PROGNOSTICI POSTOPERATORI Ganglionii locoregionali Așa cum a fost deja menționat invazia ganglionară pare a fi un factor de prognostic negativ [32]. Într-o analiză epidemiologică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
ganglioni, care au fost indemni la analiza histopatologică [36]. Totuși, limfadenectomia nu este de dorit să fie efectuată fără discernământ la toți pacienții, mai ales că în studiile publicate nu s-a materializat în avantaj de supraviețuire [37]. Margini de rezecție - rezecția R0 O chirurgie curativă se poate face doar dacă marginile de rezecție sunt neinvadate tumoral (rezecție R0), acest fapt fiind factor de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
care au fost indemni la analiza histopatologică [36]. Totuși, limfadenectomia nu este de dorit să fie efectuată fără discernământ la toți pacienții, mai ales că în studiile publicate nu s-a materializat în avantaj de supraviețuire [37]. Margini de rezecție - rezecția R0 O chirurgie curativă se poate face doar dacă marginile de rezecție sunt neinvadate tumoral (rezecție R0), acest fapt fiind factor de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de rezecție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]