7,801 matches
-
modeste, astfel încât sumele rulate prin card sunt nerelevante. Se adaugă apoi o relativă lipsă de informare și de obișnuință a utilizării cardului ca instrument de plată propriu-zis, cei mai mulți deținători folosind cardul doar pentru retragerea bancnotelor de la automate, cu disconforul de rigoare (bani numera, cozi la bancomate, comisioane de retragere). Costurile logistice ridicate și performanțele modeste ale operațiunilor la ATM (din punct de vedere al profitabilității) au împiedicat dezvoltarea unei rețele suficente de bancomate, de unde posibilitățile limitate de utilizare a cardurilor în
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
mi-l înmânează, rugându-mă să văd „ce se poate face cu el”. Mă angajez ferm să-l citesc și să găsesc o soluție în vederea publicării. Îmi fac chiar în prezența ei un „calendar de lucru”, îmi impun niște minime rigori. „Vai! dar nu o luați chiar așa! Aș vrea ca lectura caietului să fie un prilej de relaxare!” Doamna Bacinski nuvrea să mi impună termen, adică să-mi „perturbe” programul personal. O asigur că tocmai am introdus în program noua
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
încheie mesajul astfel: "Nu-ți pune istețimea să înțelegi ce-am spus,/ Căci pana-mi are-o taină și scrie cu nespus." Petrarca, cel care a instituit una din formele prozodice cele mai prestigioase ale liricii, sonetul, cu strictele sale rigori, ajunge și el la acea culminativă "deschidere" intercauzală către nimicnicie, definitorie pentru destinul uman: "dragostea învinge omul, virtutea învinge dragostea, moartea învinge virtutea, gloria învinge moartea, timpul învinge gloria; iar timpul aruncă totul în uitare". Și iată deschiderea, ieșirea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
slavă domnului! („vorba marxistului!”, - ar adăuga el repede - nota autorului) face destule! Mai întâi, de cum s-a întors în R., a pus tare problema fotbalului. „Nu avem echipă în Ce, necum în Be, deși există o largă pepinieră!”. Aprobările de rigoare fiind obținute destul de repede, a fost o nimica toată să se constituie echipa de fotbal Secerișul roșu, titulari și rezerve. Numele acesta frumos l-a găsit chiar el... Era o urmare a vecinătății sediului „ucefeseului” cu Librăria noastră (adică nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
în „pelior” și scrise cu aur pe cotor, în fapt niște banale cutii goale pe dinăuntru: comandă specială la tipografia Theodor Neculuță, pentru... impresie! În efortul de „înfrumusețare a locului de muncă” nu uită nici „elementul-om”, impune peste tot rigori „estetice”. Dactilografei îi recomandă culoarea pentru păr, parfumul care îi priește lui ( că de când la Radio, la secția agrară, a rămas cu o supărătoare rinită alergică de la fân), culoarea pantofilor și a genții, lungimea părului și a unghiilor etc. Într-
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
bilet. Atunci înalță capul, își rotește ochii larg, fără a privi pe cineva anume, și spune cu un zâmbet de circumstanță: „Măi, oameni buni! Cine are un bilet pentru mine?”. Deci, comentează Lulu Chiracu, nu obișnuita interpelare, cu scuza de rigoare, a pasagerului de alături, ci aroganța „tribunului” care se adresează întregii mulțimi. „Precis” îl cunoaște (de la Radio, de pe scena Casei de cultură a sindicatelor, de la Televiziune, de la defilările din 1 mai, 23 august...), așa că acum îi oferă, generos, satisfacția de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
guvernării, căci orice acțiune diplomatică se încheie printr-o negociere. Cine zice negociere zice, de fapt, "tranzacție". Prin aceasta se poate înțelege cât de mult diferă spiritul diplomatic de cel juridic. Aplicarea legilor și interpretarea lor comportă, teoretic, o anume rigoare care nu se potrivește cu empirismul politicii. A ține cont de fapte, a fi preocupat de reacția opiniei publice, supunându-te rațiunilor "practice", a fi preocupat de repercursiunile ultime ale unei decizii, a suferi o nedreptate doar pentru a evita
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
speciale. Din acest motiv, preambulul tuturor tratatelor conține, după enumerarea semnatarilor, indicația conform căreia plenipotențiarii au făcut cunoscută investirea lor cu puteri depline și că faptul a fost găsit în perfectă regulă, în formă adecvată. Uneori, forța împrejurărilor prevalează asupra rigorii protocolului. Pot cita un exemplu personal. Eram ambasador la Washington, în 1898, în timpul războiului dintre S.U.A. și Spania*. Guvernul francez, la cererea celui de la Madrid, m-a întrebat dacă credeam că s-ar fi putut ajunge la o înțelegere care
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
bancă în parc, îmbrăcat în straie jalnice de văcar, dormea la soare un mare scriitor.... Mergem uneori pe mai multe cărări pentru a rezolva o problemă. Când, la un moment dat, „cărările” se încurcă renunțăm și căutăm cu mai multă rigoare „cărarea” cea dreaptă! Când câte un individ cu chef umblă pe mai multe cărări, problema pe care el vrea s-o rezolve e menținerea echilibrului... E normal să fim atenți la pașii copiilor noștri, întrucât urmele lor sunt și urmele
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Când ai luat tot greul pe umerii tăi, ți se pare și mai greu! Aidoma bucuriilor și „greutăților” trebuie împărțite între mai mulți! Prea multă singurătate strică... În umbra „puterii supreme” (a oricărei „puteri”, de fapt!) se ascunde trădătorul de rigoare... Unii doresc să uite tot ceea ce au învățat, alții nu doresc lucrul acesta! Fiecare cu motivația lui bine întemeiată... Viața - un chin? (Nicidecum) E o poveste plină de surprize pe care trebuie să învățăm să o scriem cum se cuvine
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
espre noul Adam al teatrului românesc voi face în cele ce urmează, probabil, mai multe afirmații iresponsabile decît constatări, și asta pentru că încă nu se știe dacă, în drumul spre Indii, Horia Gârbea va descoperi America. Pe corabia nebunilor, la rigoare, și într-un caz și în altul, precedentele sînt, vorba aia, gîrlă. Nu degeaba ciupește diavolul, ziua și noaptea, sforile marionetelor ca pe niște corzi de harfă (citat). Și nu degeaba ne alfabetizăm (perpetuu!), la urma urmei, șușotind gureș pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sa de a lua decizii care se dovedesc ulterior eficiente. În principiu, se consideră că un proces decizional este rațional. Cu toate acestea, sintagma a lua decizii din limba română sugerează prin verbul „a lua” mai degrabă o lipsă de rigoare, de raționalitate; sugerează mai degrabă întâmplare, fiind foarte diferite de expresia anglo-saxonă to make a decission care, prin „a face, a elabora”, trimite în mult mai mare măsură la un proces rațional, riguros. Cătălin Zamfir consideră în Incertitudinea (1990, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
multe în comun și, deși ca personalitate și preocupări par să fie mai degrabă diferiți, se completează foarte bine. Deși Diaconu este mai degrabă creativ, extrovertit și mai înclinat spre decizii rapide și spre schimbare, Ifrim îl completează excelent prin rigoare, prudență și seriozitatea analitică a unui introvertit care despică firul în patru înainte de a lua o decizie. Împreună sunt o combinație reușită, nucleul unei echipe, dar reușita lor se datorează nu doar calităților complementare și diferențelor, ci și multor elemente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pe care le refuzi odată cu fiecare alegere fundamentală; altfel spus, dorința de universalitate (dar care să nu izvorască dintr-o indecizie). Să luăm în considerare și posibilitatea ca limba română, în creuzetul căreia ni se formează conștiința, să nu suporte rigoarea nemțească. Poate că avem prea multe cuvinte care ne atrag mintea către lene, către relativism. Peste cuvintele șansă și risc încă nu s-a așezat umbra axiologiei, ele fiind folosite într-o totală devălmășie axiologică; spre exemplu, auzi deseori spunându
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
împacă cu generațiile viitoare? De la o anumită vârstă începe să se ivească o fisură între propriul corp și imaginea de sine; e primul semn al unei prăpastii ce se va căsca din ce în ce mai mult. Evident, parcurgem, sub varii forme, treptele de rigoare: negare, furie, tânguire, depresie și acceptare. Undeva, în momentul furie poate (deși aș tinde să cred că în toate momentele), intervine dorința, conștientizată sau nu, de a ne părăsi corpul. Poate că în această tendință este înrădăcinat ceva din credința
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Portul popular este sugestiv prin culoare și rafinament, măiestrie și eleganță, având ceva din frumusețea meleagurilor noastre. Raportat la aceste trăiri, evenimente, costumele însele au însemnat fie bucuria de a trăi, de a împleti luminozitatea stelelor, gingășia florilor, fie sobrietatea, rigoarea, simțul măsurii, credința și cultul pentru tot ceea ce marchează existența noastră ca oameni. Portul bărbătesc este sobru și cuprinde cămașa bărbătească dintr-o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pașcani. E.S. NECULAI POPOVICI - LESPEZI - profesor și pictor. A fost profesor de desen și caligrafie în perioada interbelică la Iași, dar a simțit nevoia să facă și pictură. Nu a ajuns însă profesor la Academia de Arte Frumoase, din cauza unor rigori formale. Neculai Popovici, profesor la Liceul Național din Iași, a reușit totuși să-și depășească generația de profesori și pictori. Ca profesor de desen, a descoperit și încurajat talente ca I. Marșic, Grigore Popovici, Călin Alupi, Eugen Ștefan Boușcă, Ștefan
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Hosoda. — Zău? Atunci unde? — Mamă, nu demult mi-am dat seama prin ce se deosebește ființa umană de animale. Știu că omul vorbește o limbă, are cunoștințe, principii, rang social... Nu posedă oare și animalele aceleași însușiri? Cu deosebirile de rigoare. Poate că animalele au și credință. Omul se laudă că este stăpânul a tot ceea ce există, dar se pare că, în esență, nu se deosebește cu nimic de animale. Mamă, mă gândeam la ceva. N-ai să înțelegi, probabil. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cu mare plăcere prima carte autohtonă dedicată subiectului brandingului de angajator, care a devenit între timp atât de hot. Și mă bucur că această carte este scrisă de un profesor (deși autoarea face și multă practică în acest domeniu), pentru că rigoarea academică, pe de o parte, și detașarea de mecanismele corporatiste, pe de alta, îi permit să așeze lucrurile într-un context teoretic și să aducă ordine în aparența haotică a experimentelor practice. Există o tentație comună, în special pentru jurnaliști
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
foarte îndepărtate cultural de țara de origine a companiei. Un alt factor de influență este cel al categoriilor pro-fesionale. Acestea au anumite reprezentări de status și rol, anumite valori și convingeri foarte puternice. De exemplu, inginerii împărtășesc valori precum precizia, rigoarea matematică, limbajul formalizat etc. Clienții și competitorii sunt un factor relevant. Reprezentarea companiilor despre felul în care se fac afacerile le determină să reacționeze într-un anume fel în raport cu competitorii, care la rândul lor au propria filosofie cu efect de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lejer decât sudul, compensând, parcă, în acest fel, precaritatea, respectiv bogăția limbajului practicat în organizațiile din țările respective. În țările latine, managerii se îmbracă foarte formal, cu atenție la detalii, spre deosebire de cei englezi, de exemplu, care nu pun preț pe rigoarea vestimentației. Schneider și Barsoux 167 arată că în birourile americane se evită purtarea hainelor de culoare roșie, iar în Olanda nu se poartă culori brune. Diferențe marcante se înregistrează în țări și în domenii diferite de activitate (bănci, comerț, afaceri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care devine un alienat în propriul său mediu de viață? În vâltoarea creșterii alarmante a ratei schimbărilor, autorii identifică numeroase amenințări: imposibilitatea predicției privind evoluția job-urilor, a cerințelor profesionale din toate domeniile; scăderea toleranței față de semeni, ca urmare a rigorii pe care puterea noilor tehnologii o impune; dominarea indivizilor de către mass-media; "încarcerarea" unor segmente largi ale populației active în domenii foarte constrângătoare de activitate (constructori, arhitecți, juriști, polițiști, lucrători sociali, psihologi, gardieni etc.); creșterea gradului privării de libertate prin sistemele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
se vor regăsi, mai apoi, în culoare și în tridimensional. Iar aici dubla perspectivă a lui Paul Neagu se manifestă în deplinătatea sa. Voluptățile artistului, vibrațiile sale în fața spectacolului firii, sînt contrapunctate și chiar cenzurate pînă la un punct, de rigoarea geometrului și de aspirațiile unei inginerii suficientă sieși. Dar a-l privi pe Paul Neagu doar în ipostazele sale de sculptor, pictor sau grafician nu înseamnă mare lucru. Pentru că, așa cum am sugerat deja, el nu este un artist al secvențelor
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
a relației dintre literatură și realitate? De ce să apelezi întâi la studiile lui Antoine Compagnon și Nothrop Frye pentru a vorbi detensionat apoi despre Mircea Ivănescu, Sorescu și Cărtărescu? Un răspuns malițios și polemic ar fi acela care ar viza rigorile academice. Așa e indicat, în fond, să se înceapă orice demonstrație - neincriminabilă - a unui fapt teoretic. Cu infinite trimiteri bibliografice, cu un limbaj nu întotdeauna accesibil, cu o seriozitate impersonală și lipsită de grimasele spiritului ludic. Iată un posibil motiv
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
tocmai în consonanță cu dominantele mișcării lirice din momentul său de afirmare". Aflată la întretăierea de drumuri dintre aforism și haiku, poezia lui Gheorghe Grigurcu este, așa cum sugerează Ion Pop în excelentul său comentariu, expresia unei biografii încremenite "la vârsta rigorii contemplative, la care ochiul se îndreaptă spre lucruri mai curând pentru a le citi înțelesul decât pentru a le surprinde reliefurile palpabile". Există în versurile lui Gheorghe Grigurcu o tristețe bacoviană născută dintr-un joc al perspectivelor interioritate/exterioritate, reflecție
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]