7,490 matches
-
ce reușise omul acela? Pur și simplu mi-a schimbat radical convingerile privitoare la disciplină. În timp ce curățam podeaua, mă gîndeam pentru prima dată la faptul că disciplina ar putea fi un mod de a mă constrînge să nu îmi mai risipesc talentele. Disciplina este energie pură și dă formă concretă potențialului nostru intern. Orice talent se risipește fără disciplină. CE SĂ FACI CÎND DATORIILE PAR IMPOSIBIL DE PLĂTIT? Alege cu mare atenție momentul în care să declari falimentul sau în care
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
curățam podeaua, mă gîndeam pentru prima dată la faptul că disciplina ar putea fi un mod de a mă constrînge să nu îmi mai risipesc talentele. Disciplina este energie pură și dă formă concretă potențialului nostru intern. Orice talent se risipește fără disciplină. CE SĂ FACI CÎND DATORIILE PAR IMPOSIBIL DE PLĂTIT? Alege cu mare atenție momentul în care să declari falimentul sau în care să dai o declarație de bunuri, dacă acest lucru devine inevitabil. Ține minte: dacă ai suficient
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
tuturor celor cinci componente, vei obține o creștere a veniturilor cu cel puțin 20 % în următorul an, dar nici posibilitatea unei dublări a acestora nu trebuie exclusă. CAUTĂ SURSE SUPLIMENTARE DE VENIT Pe de o parte, nu trebuie să te risipești în prea multe direcții, deoarece focalizarea energiilor într-o direcție unică este cea mai bună garanție a obținerii puterii. Pe de altă parte însă, există și în alte domenii modalități de a face bani frumoși. Cum am putea rezolva această
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
ordine a lucrurilor este cea care ne-a transformat din simpli culegători în fermieri. Orice persoană trece prin aceeași experiență în cadrul evoluției sale. El are de ales între a consuma totul și a economisi. Poate să cheltuiască totul pentru sine, risipind astfel semințele, sau poate să rețină o parte din bani, pe care să o "cultive". În oricare dintre aceste situații te-ai afla, ești oricum un om bogat, dacă ținem cont de faptul că două treimi din populația globului ar
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
un nivel al veniturilor bugetare proprii de circa 34-35% din PIB, care s... ne permit... o convergent... real... cu Uniunea European.... Politică public... autohton... trebuie s... demonteze cât mai mult din rețelele de rente ce distorsioneaz... alocarea resurselor și le risipesc. Trebuie s... absorbim cât mai mult din fondurile europene structurale și de coeziune, dar, pentru această, avem nevoie de proiecte concrete solide, care s... arate viziune atât în sectorul public, cât și în cel privat. Drepturile de proprietate clare, legile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
cont de sl...biciuni (unele structurale) ale economiei românești și s... valorifice unele atuuri - de exemplu, nu puțini lucr...tori bine calificați, având salarii competitive. Politică public... național... trebuie s... demonteze rețelele de rente, care distorsioneaz... alocarea resurselor și le risipesc totodat.... O tar... care își propune s... aib... o creștere durabil... medie de 5-6% anual, de-a lungul unei perioade lungi (pentru a reduce decalajele), are nevoie de o economisire și o investiție productiv... intern... considerabile (în jur de 30
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
două categorii de versuri. Unele naive și școlărești, altele de o căutată originalitate, aproape ininteligibile. Iată două strofe din poemul An Nou, care ilustrează prima categorie: „Am mai pierdut un an din viață / De parcă n-ar fi existat, / S-a risipit totul în ceață / Și totul pare-a fi uitat... Când chipul mi-l privesc apoi, / Mă-ntreb de ce să mai trăiesc, / Căci clipele ce trec prin noi, / Un rid pe față ne sădesc.“ În mod evident aici este vorba de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o lirică de notație la viziuni ale sentimentelor.“ Este inexplicabilă insistența cu care Octavian Soviany face din alb negru și din negru alb. Versurile îl contrazic prompt. Imediat după ce citim un poem, întreaga construcție critică se prăbușește: „Culege-mi trupul / Risipit în ochii mării, / Fă din el, / Castelul adevărului / În care să respire / Doar iubirea. // Adună-mi pașii. Rătăciți pe nisip, / Cu fiecare urmă / Scrisă de trecerea / Zilelor grăbite / S-ajungă la tine“ etc. etc. Ce curaj? Ce știință a surdinelor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
va reforma pururi veci“ etc. Cum adică „merțanul Rus“? Ce glumă-i asta „puteți să-l încercați“? Citind asemenea grosolănii îți vine să roșești nu pentru Ioan Rus sau Ion Iliescu, ci pentru autor. Zecile de articole de acest fel, risipite în presa locală, au fost adunate cu pietate de Daniel Săuca și publicate sub formă de volum (Homo silagenssis, vol. I, editoriale, articole, pamflete, eseuri, Caiete silvane, Zalău, 2006). Autorul dorește, după cum se vede, să le salveze de la uitare, deși
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Te ia la pușcărie? se sperie nevasta. Nu, nici vorbă. Ai SIDA! Nu, Doamne ferește! Ai lăsat-o pe una însărcinată... Cam pe aici ai nimerit-o. Lasă, zice nevasta calm, o scoatem noi la capăt. Numai că generozitatea a fost risipită de valurile vieții, de răutățile oamenilor apropiați. Un amic, văduv de cinci ani, l-a scos din sărite: Ionele, dacă o lămurești, eu sînt gata să mă însor cu ea. Ionel îl analizează. Omul acesta este o brută. Chel, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
În țărână, se vegetează ca în rai. Copou. Frunzele sfioase își mureau moartea strâns lipite. Moartea sub ochii copiilor, priveghere. Așa se întâmplă și între oameni când Dumnezeu nu îngăduie lumânarea: Le-a venit timpul... ,,Nedrept ești, Dumnezeul plantelor, te risipești până și-n rădăcina de brusture, în spinii salcâmului, în puful păpădiei; Dumnezeul meu din plafar, nu ești bun nici măcar în siropul de tuse. În jurul unei tulpini, doi copii și-au împreunat mâinile mai mult decât o răstignire. Iubirea ispitirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
spuneau ursitoarele. Până nu naște una, Dumnezeu nu trage obloanele." Focul în vatră își înghițea fumul precum bolnavul de astm tusea; funinginea pe coșuri sfârâia ca o tigaie încinsă, cenușa era precum o plămadă nedospită. De atâta ploaie, s-a risipit cuptorul mătușii Maria peste colacii de pomană; mama lui Petru a dat de sufletul moartei biscuiți pătrați și lumânări stinse. Drumul către cimitir își ieșise din albie, fântânile erau pline până la ghizdea de tristeți. Sub clopotniță, moș Ion săpă groapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
peste pervazul bisericii, lumina curgea spre cimitir, cimitirul creștea văzând cu ochii până în vârful muntelui. Din bărbile sfinților, râuri de mir. Două sunete ca de clopot. Pendulul ceasului de lângă scaunul judecății bătea ora 2. Petru, speriat, încerca să culeagă timpul risipit pe covor timpul fugea în Evanghelie; coperta, un capac de sicriu. 63. Ești robul propriilor simțiri, Petre. Nu de lume fugi, nu de tine: decorul întregește iluzia, forma definește percepția, concretul delimitează, obsesia. Nu lumea îți toarnă plumb în brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
facem scrum! Ne facem cenușă! Doamne, îndură-te de noi! Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila ta și nu după mulțimea păcatelor noastre! Săriți, oameni buni! Săriți să salvăm de la prăpăd casa Domnului! Muncușoara noastră de 20 de ani se risipește! Doamne, îndură-te de noi, păcătoșii, nevrednicii și ticăloșii robii tăi! Economul Visarion privea neputincios cum focul se strângea cerc în jurul stăreției, în jurul bisericii, în jurul hambarului. Focul, precum o ceată de copii, se juca de-a va-ți ascunselea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ei." Trăia, deci, într-o maximă concentrare creatoare, convingerea de adoptat al lumii regilor, o lume proprie, pentru care era născut. Eliberarea de lestul noroiului cotidian e simbolică. Scrisul e pentru el stare de grație, ritual sacru în care se risipesc toate spaimele omenești, iar antichitatea un drog. Mărturia, și patetică și poetică, nici nu era poate meritată de Vettori care, în replică, îi scria în ce lux trăiește el la Roma. Risipa de inteligență și acest patos al ideii, motivează
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bisericii, ori s-a substituit zeului, cînd nu era decît un simplu muritor. De s-ar fi rezemat pe biserică și cler, comunismul ar fi fost primejdios de rezistent. Or, el n-a făcut decît să valorizeze sărăcia și egalitarismul, risipind esențialul: frica de Dumnezeu. Frica de tiran e temporară, ca și cel ce o împrăștie. În problemele spinoase ale religiei, Machiavelli s-a rezumat la considerațiile din Discorsi, despre utilitatea ei. Crezînd, ca și Dante, în idealul unității patriei, el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se poate cunoaște conotația complicată și nu reducționist negativă a sintagmei "machiavelismul puterii", decît după o lectură care să pătrundă, fără prejudecăți, substanța doctrinei. Odată citit și înțeles acest cod, exoterizat deci, ar fi posibil ca magia puterii să se risipească. Necunoscutul stîrnește cele mai mari spaime. Principele a făcut din Machiavelli un nemuritor, răsplătindu-l pentru ideea de a fi dat cea mai concentrată și realistă carte de antropologie politică. Pretutindeni unde a domnit libertatea de spirit, el a fost
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
are nevoie să se arate darnic, altfel soldații nu l-ar urma. Într-adevăr, poți să dăruiești cu generozitate din ceea ce nu este al tău și nici al supușilor tăi, așa cum au făcut Cirus, Cezar și Alexandru. Faptul de a risipi bunurile altora nu-ți micșorează faima, ci dimpotrivă, îți aduce mai multă glorie; singurul lucru care îți dăunează este acela de a cheltui din banii tăi. Nu există altceva care să se consume singur atît de mult ca dărnicia; în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să mă omor mai iute! Împrăștiați vă, dracului, odată! Glasul lui a fost urmat de altele mai lătrătoare și de cîteva mutre necunoscute, cu șepci de oraș, ieșite din dosul morii. Înainte de a strînge din dinți de indignare, ne-am risipit și ne-am ascuns pe unde-am nimerit ca să nu ni se audă suspinul. Ne-am pierdut pe rîturi, pe sub răchițile Văii Măriei. Așa i se spunea platoului ierbos din dreapta podurilor și de pe stînga Măriei - „rît“, ungurește „rét“, Întins generos
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cărei claie de păr blond și creț ochii mei imperfecți șovăiau de fiecare dată să se dezlipească. Mai Înaltă ca noi, părea o păpădie zveltă, cu pălăriuța ei de aur, gata să se preschimbe În nou raș și să se risipească În aer. Lacrima de cerneală Tot uitîndu-mă la ghipsul lui Zoli, mă temeam că, În locul lui, se va ivi Într-o bună zi un picior de lemn ca al lui Weisz bácsi. O fi căzut și tatăl lui din vreo
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
trecut mînia, tata m-a Întrebat ce ne Învățase de fapt preotul maghiar. — Despre niște roșii... — Cum?! — Paradicsom, am devenit eu mai explicit. Răspunsul meu a stîrnit un hohot uriaș de rîs. Supărarea alor mei, chiar Îngrijorarea lor s-a risipit cît ai bate din palme. — Ai să vezi, mi-a zis tata, că popii ăștia ai ungurilor vor să te ducă-n Rai și să-ți dea să mănînci numai roșii verzi... M-am minunat eu atunci pînă am amețit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și al școlirii: pe singura lui fată ținuse s-o vadă absolvind liceul comercial În 1940, eveniment rar pe atunci pentru o domnișoară. Pe tata visase să-l facă Învățător, cît despre avere, mare parte din ea, ca să nu se risipească, se gîndise s-o lase pe mîna lui Silviu, cel mai mare și mai de Încredere dintre fii. Nutrea o foarte ciudată mistică a orașelor... Am să mor și n-am să-i descifrez cauzele. Trata cu răceală Viena, cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai judece o dată, a fost refuzat și, cînd s-a Întors de la lege, Înțelegînd că a pierdut totul și că nu va mai trăi niciodată În casa lui, de cum i-a pășit pragul, a plesnit inima-n el. Totul se risipise Într-o singură zi ca printr-o vrajă. Primăreasa stătea să-și piardă mințile, zicea că lasă lumea asta, merge să se călugărească și, cum mănăstiri de maici nu se găseau pe o rază de cîteva comitate În jur, plîngea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
gîndit că n-ar fi rău să aleagă o bucată potri vită de lemn În care să sape un jgheab pentru un izvoraș din deal, În așa fel Încît să-l călăuzească la vale, să nu-l lase să se risipească prin ierburi. Zis și făcut, s-a așezat pe o piatră, apucîndu-se de lucru. Numai că, mînuind tesla, cotul mîinii drepte se lovea mereu de obiectul oval din buzunar. Uitase de el, dar iată că oul cenușiu, nebăgat În seamă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
apa mării de la Carmen Sylva. O cățea albă Dar de ce s-a arătat Maica Domnului tocmai la Pișcari?... Era un sat mic, trudit și sărac, unul dintre puținele din ținut fără amestecuri etnice și confesionale. Amestecul, atîta cît fusese, se risipise, căci Horthy secerase zdravăn cu Auschwitz-ul prin cele două familii de evrei, iar supraviețuitorii lor se topi seră În toate vînturile. De ce nu pogorîse Ea la Cluj, la Oradea ori la vreo mină de aur din Maramureș? Se Înțelesese că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]