5,274 matches
-
mesajelor se deosebesc, pe aceeași axa care duce de la formele simple ale obișnuințelor la formule complexe specifice riturilor. O altă axă de diferențiere trebuie trasată Între riturile sociale complexe și așa-numitele rituri de interacțiune. E. Goffman a localizat aceste rituri În zona interacțiunilor cotidiene dintre oameni: viața socială se bazează pe numeroase sisteme formalizate de comunicare Între indivizi, adică pe convențiile legate de Întâlnirile față În față din diferite contexte. Individul este preocupat să mențină o anumită imagine despre sine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru identitatea socială a omului. Totodată, a te face de râs, a nu fi la Înălțime reprezintă eșecuri majore În interacțiunile sociale. Goffman a considerat că orice interacțiune socială este una Încadrată (frame) de un sistem ritual. Ceea ce Înseamnă că ritul reprezintă un sistem generic de modelare a comportamentului, este omniprezent, difuz, neasociat unor momente, locuri, situații excepționale. Astfel, eticheta, protocolul, „bunele maniere”, formele de „etalare” a persoanei nu ar fi altceva, pentru cercetătorii fideli modelului lui Goffman, decât o subclasă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coordonarea membrilor pentru atingerea unui scop sau unei acțiuni sociale (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 29). Specialiștii În etologie (J. Huxley, 1966, 1971; K. Lorenz, 1966, 1971; Ch. Laughlin Jr, 1979; J.W. Smith, 1979) consideră că aceste „rituri” instinctive au apărut În urma unor procese de adaptare și de transformare comportamentale lente, care au condus la: a) deplasarea (displacement) unei acțiuni din contextul practic inițial și replasarea ei În alt context, de semnalizare. Prin acest mecanism se produce schimbarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
partenerilor, agonistice (de semnalare a teritoriului) sau de luptă (inhibarea adversarului prin etalarea unor elemente corporale amplificate); d) dezvoltarea unor părți ale corpului cu valoare „expresivă”: coada cocoșului sau coarnele unor ierbivore au devenit elementele corporale insistent etalate În aceste rituri animale; e) accentuarea funcției de semnalizare și transformarea comportamentului Într-unul de comunicare: aceste posturi transmit mesaje care, la origine, nu aveau legătură cu mișcările inițiale (spre exemplu, etalarea elementelor agresive servește la atragerea femelelor). Procesul prin care s-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ritualizările animale au funcții biologice (comunicarea și coordonarea activităților Într-un grup, atragerea partenerilor pentru Împerechere, controlarea agresiunii etc.). Între acestea, funcția de comunicare este aceea care pare a crea o punte Între ritualizările din lumea animalelor și comportamentele umane: „Riturile, formate filogenetic sau cultural, Îndeplinesc aceleași funcții de comunicare, de canalizare a agresivității și de menținere a coeziunii În interiorul perechilor sau al grupului” (K. Lorenz, 1966, p. 282; vezi și J.W. Smith, 1979, p. 53). Firește, etologii nu pretind
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu pretind că animalele fabrică ceremonii; ei susțin Însă că: a) animalele au dezvoltat prin reacții adaptative și au perpetuat genetic o seamă de comportamente cu caracter repetitiv și cu funcție de comunicare; b) aceste comportamente nu sunt funcțional diferite de riturile umane. Ei propun, În consecință, utilizarea termenului ritual pentru comportamentele animale și a sintagmei „ceremonie rituală” pentru manifestările umane (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 27). Unii antropologi au Îmbrățișat și dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Laughlin Jr et alii, 1979, p. 27). Unii antropologi au Îmbrățișat și dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările animale, nu pot fi considerate identice cu acestea: primele sunt transmise genetic, celelalte prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
27). Unii antropologi au Îmbrățișat și dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările animale, nu pot fi considerate identice cu acestea: primele sunt transmise genetic, celelalte prin mecanisme culturale. Primele sunt inconștiente, celelalte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările animale, nu pot fi considerate identice cu acestea: primele sunt transmise genetic, celelalte prin mecanisme culturale. Primele sunt inconștiente, celelalte sunt practicate În mod conștient. Primele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările animale, nu pot fi considerate identice cu acestea: primele sunt transmise genetic, celelalte prin mecanisme culturale. Primele sunt inconștiente, celelalte sunt practicate În mod conștient. Primele rămân neschimbate, celelalte sunt supuse modelării culturale. Primele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru discuția noastră este dacă formele de etichetă, de la formulele de salut până la modurile de utilizare a tacâmurilor la un dineu oficial, de la rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea operație conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de utilizare a tacâmurilor la un dineu oficial, de la rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea operație conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea atribute devine, automat, ritual. În acest sens, două observații mi se par pertinente. Referindu-se la dimensiunea comunicațională
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pertinente. Referindu-se la dimensiunea comunicațională, R. Rappaport (1999, pp. 52-53) atrage atenția asupra faptului că, deși orice manifestare socială are o funcție generică de comunicare, mesajele transmise de aceste manifestări nu sunt Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul ansamblu cultural, prin mesaje care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
transmise de aceste manifestări nu sunt Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul ansamblu cultural, prin mesaje care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu sunt Întotdeauna și În mod necesar identice. Astfel, riturile complexe transmit informații despre Întregul ansamblu cultural, prin mesaje care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral În alt mediu). Mesajele transmise de aceste rituri sunt unele autoreferențiale, care permit comunicarea la nivelul unor microculturi, nu al culturii În ansamblul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral În alt mediu). Mesajele transmise de aceste rituri sunt unele autoreferențiale, care permit comunicarea la nivelul unor microculturi, nu al culturii În ansamblul ei (vezi și A.M. Hocart, 1934, vol. V, pp. 615-624; E. Sapir, 1934, vol. XV, p. 495). Din altă perspectivă, E. Rothenbuhler (1998, pp. 27
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la nivelul unor microculturi, nu al culturii În ansamblul ei (vezi și A.M. Hocart, 1934, vol. V, pp. 615-624; E. Sapir, 1934, vol. XV, p. 495). Din altă perspectivă, E. Rothenbuhler (1998, pp. 27, 53-54) subliniază faptul că diferența dintre riturile complexe și riturile de interacțiune vine din anvergura manifestării (numărul de persoane implicate, amploarea mijloacelor materiale și spirituale puse În mișcare) și din scopurile sociale: riturile complexe vizează obiective sociale și culturale legate de problemele majore ale unei comunități (ceea ce
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
microculturi, nu al culturii În ansamblul ei (vezi și A.M. Hocart, 1934, vol. V, pp. 615-624; E. Sapir, 1934, vol. XV, p. 495). Din altă perspectivă, E. Rothenbuhler (1998, pp. 27, 53-54) subliniază faptul că diferența dintre riturile complexe și riturile de interacțiune vine din anvergura manifestării (numărul de persoane implicate, amploarea mijloacelor materiale și spirituale puse În mișcare) și din scopurile sociale: riturile complexe vizează obiective sociale și culturale legate de problemele majore ale unei comunități (ceea ce autorul citat numește
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Din altă perspectivă, E. Rothenbuhler (1998, pp. 27, 53-54) subliniază faptul că diferența dintre riturile complexe și riturile de interacțiune vine din anvergura manifestării (numărul de persoane implicate, amploarea mijloacelor materiale și spirituale puse În mișcare) și din scopurile sociale: riturile complexe vizează obiective sociale și culturale legate de problemele majore ale unei comunități (ceea ce autorul citat numește serious life): nașterea și moartea, ciclurile naturii, salvarea spirituală etc. Mult mai interesantă poate fi, din perspectiva teoriilor ritului, dezvoltarea, pe alte baze
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și din scopurile sociale: riturile complexe vizează obiective sociale și culturale legate de problemele majore ale unei comunități (ceea ce autorul citat numește serious life): nașterea și moartea, ciclurile naturii, salvarea spirituală etc. Mult mai interesantă poate fi, din perspectiva teoriilor ritului, dezvoltarea, pe alte baze decât cele ale științelor naturii, a conceptului de ritualizare. Dacă esența ritului nu mai stă În respectarea și perpetuarea În timp a unui model rigid și de neschimbat, ci În reactivarea, construirea, negocierea și resemnificarea lui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei comunități (ceea ce autorul citat numește serious life): nașterea și moartea, ciclurile naturii, salvarea spirituală etc. Mult mai interesantă poate fi, din perspectiva teoriilor ritului, dezvoltarea, pe alte baze decât cele ale științelor naturii, a conceptului de ritualizare. Dacă esența ritului nu mai stă În respectarea și perpetuarea În timp a unui model rigid și de neschimbat, ci În reactivarea, construirea, negocierea și resemnificarea lui continuă, atunci Înseamnă că există diverse forme de acțiune prin care se creează cadrul ritual - altfel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a spațiului și a temporalității, a obiectelor și a simbolurilor din vocabularul cultural. Pentru R. Grimes „ritualizarea este o punere În scenă În fața unei audiențe imaginare, concret socială sau construită mitologic” (1995, p. 69). R. Rappaport, În monumentala sinteză asupra riturilor, afirmă: „Formalizarea acțiunilor și exprimărilor verbale, deja semnificative prin ele Însele, și organizarea acestor acțiuni și exprimări formalizate În secvențe mai mult sau mai puțin invariabile, impun forma rituală asupra substanței acestor acțiuni și exprimări” (1999, p. 29). Iar C.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
actele care o compun sunt constituite nu de intențiile actorului care le performează, ci de o stipulare care le precedă”. C. Bell, care a realizat cea mai subtilă analiză a acestui concept, se delimitează de studiile acelor cercetători care „identifică ritul cu funcțiile de comunicare și găsesc astfel rituri În toate sau aproape toate activitățile” (1992, p. 73). Bell folosește termenul ritualizare pentru „a atrage atenția asupra modurilor În care anumite acțiuni sociale se disting, strategic, În raport cu alte acțiuni” (p. 74
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
intențiile actorului care le performează, ci de o stipulare care le precedă”. C. Bell, care a realizat cea mai subtilă analiză a acestui concept, se delimitează de studiile acelor cercetători care „identifică ritul cu funcțiile de comunicare și găsesc astfel rituri În toate sau aproape toate activitățile” (1992, p. 73). Bell folosește termenul ritualizare pentru „a atrage atenția asupra modurilor În care anumite acțiuni sociale se disting, strategic, În raport cu alte acțiuni” (p. 74). Ea consideră ritualizarea ca o parte a unei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]