1,334 matches
-
Trebuie însă să precizăm ce înseamnă participare într-o democrație liberală și într-un regim socialist de stat. În principal, se disting trei moduri de participare politică într-un regim de tip sovietic 4: participarea-angajament, cu caracter formal, ba chiar ritualic, a membrilor de partid, dar și a cetățenilor (cu ocazia alegerilor care erau mai degrabă niște celebrări triumfale ale partidului); participarea-petiție a cetățenilor care întrețin un contact cu funcționarii și instituțiile despre care se consideră că le reprezintă instituțiile, despre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre Prut și Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta că poporul nostru despre
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acord cu dl. Iosif Selejan că între cultura populară laică și cea religioasă există legături foarte strînse, biserica avînd un rol foarte important în coordonarea vieții colectivităților sociale. De aceea credem că, o dată cu frecventarea bisericilor ortodoxe din Bucovina, în practicile ritualice ale ucrainenilor au trecut numeroase elemente românești. În anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că în această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nori”, ci se afla și plutea la o Înălțime aparent umană, vizibilă, mai ales sub forma unui portret pe o foaie de carton sau o imagine tremurată de sticlă de televizor. O figură care nu era surprinsă decât În momente ritualice, grave, rigide, plutind peste gesticulația noastră de zi cu zi, ordinare și previzibile, și dacă ani În șir și În mii și mii de momente, În situații diferite, dar În aceleași poziții grav-ritualice și deasupra oricăror „mărunte” impulsuri sau reacții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mașina, încât cartea capătă, ca și precedentul roman al lui Theodor Codreanu, simetrie compozițională, amintind, sub acest aspect, de romanele lui Liviu Rebreanu. Pe lângă relatarea experiențelor de excepție, prin coborârea într-o lume cu trăsături onirice, intraterestră, după proba înghițirii ritualice a unui ceai, crospec, cu efecte presupus halucinogene, din frunzele unei plante rarisime, Dimitrie Cristea relatează, cu un lux de amănunte neașteptat după manifestările refractare de la început față de ziarist, tot ce a trăit, tribulațiile lui sentimentale, căsătoria din rațiuni sociale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acest itinerar de la Grama la "câțiva agramați". Theodor Codreanu n-are nici o îndoială: "Fără s-o știe, detractorii lui Eminescu, chiar din punctul nașterii "Galaxiei Grama", constituie garanția trăiniciei și vitalității Mitului Eminescu. Orice act demolator seamănă fatalmente, cu unul ritualic, sacrificial, menit să reîmprospăteze și să revigoreze memoria colectivă". Parcă pentru a convinge și pe cei mai îndărătnici, Theodor Codreanu aduce o puzderie de probe în acest uimitor dosar, cu o energie și o logică detectivistice rar întâlnite, încât cartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Istoria... manolesciană, reflex al postmodernei culturi de consum. O mână oferă "valori", "lista lui Manolescu", pe când cealaltă, (...) "înșfacă spre îngurgitare neantizantă autorii indezirabili. Așa ne explicăm nuanțarea "importanței" celor care lipsesc din scrierea manolesciană: lista negativă, făcută invizibilă, ca ucidere ritualică" (p. 19). Marea noutate însă pe care o propune în Istoria... sa N. Manolescu este canonul, un concept mai mult din domeniul teologic, dar implementat în cultură cu pretenții de revoluționarizare a ei. Există la intelectualii români (ca și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
luminează pe ele, luminozitatea maximă ar da-o stinse, cf. Arghezi adunarea lămpilor în Țara de Kuty, dar ce orbenie, exagerați poeții! acum prin somn tresar fete mari conform legilor bacoviene, una trecînd pe culoar, nu era fată mare, gluma ritualică masculină, vii înapoi frămîntîndu-ți cu o mînă părul, de la bărbatul care te urmează în voie și de la privirea reținută dinainte, cum esteticul aparține hieraticului, este trăire religioasă, de parcă ar fi și altă trăire decît religioasă! grija de frumos ca mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și în spațiu și în alte ipoteze de călătorie, viață, nu suflet, unde să fie suflet, cînd s-a dat întîmplarea pe propriile ei împrejurări! în vraja în care se menește saltimbanc, Omul sau Despre înșelare! polițiștii în rond secvența ritualică, cetățeanul doarme peste banchete, un vîrf de bocanc din trecere, sari, forța publică parazitată de limbajul intimidării, fumez cu copilul în brațe, mamă la 16-17 ani, jalnic al meu cuvînt, la ora unu din noapte îl învăț să pășească, înțelegerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ocna, trup de tîrg moldovenesc, cocoșate rămîn în 300, în 500 de ani, biserica din cultura mahala, aici ne-am adăugat prunii, florile le-am pus botanice, lespezi iudaice cad așa pe spate spre cîmp, țugui, clopotniță mesajele patetice sau ritualice, Rezervația naturală Perchiu scursura de betoane, scoarță la podul refăcut, km 40, distrugem ireversibil, pe cît de fără întoarcere relația cu răspunderea noastră, care este trecutul nostru, griva apoftegmelor, prea aproape iepurele mort! BV 43 VAS omul, Dacie biserica din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de lucire în geam, aicea dacă s-a văzut biletul dumneavoastră sau încă nu? s-a văzut biletul dumneavoastră, bine! ajută-ne, Doamne, în drumurile noastre, Ție Îți mulțumim, Ție ne rugăm să ne dai pace și multă milă! glas ritualicul, Bulz mișcarea călătorului nu era nimic, nici aceea a deplinei păduri om, Vad Borod tot femeie, tot despre cîrnați polonezi, mai ieftini, salamul, tăticule, Ioji vinde mai scump! aș putea s-o fac și mîine, dar nu mai am nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de praznice împărătești, altarul cu cartea " Intră în muzeu și liniștea și sobele și iluzia de trecut pe care o dă ordinea exponatelor, mai ales logica de circuit. Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri, 27 decembrie 2006, de Sfîntul Ștefan." Ora 11,49, la macaz, cu frunze de stejar pe jos, macazul îl schimb pe șinele celelalte anticipativ, ficțiune aderentă ficțiunii, lucrarea cea bună din facere de lucrări, erai la capătul vieții și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
480). Cu toate formalitățile petiționare ce trebuiau respectate, absența țărănimii românești de pe lista categoriilor de semnatari simbolizează totuși revenirea la o formă anterioară, elitară dacă nu elitistă, a națiunii. La această constatare concură și formularistica adresatorie pe care o arborează, ritualic și sfielnic, petiționarii față de mai marii lor imperiali pe care îi recunosc ca atare nu doar din capul locului, ci chiar pe vecie. În ciuda unei retrageri într-o formă anterioară, reprezentativă, a națiunii, Supplex-ul păstrează unele elemente de modernitate, pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clericii români în schimbul elevării statutului lor social, este înlocuit cu un eșafodaj de tip nou care să preia sarcina de structură ideologică de rezistență a conștiinței de sine românești ieșită, doctrinar, de sub zodia ortodoxiei, dar îmbrăcându-i, în continuare, caftanul ritualic (Blaga, 1995, p. 69). Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității istorice a acestuia pe teritoriul dacic. Ideile originii nobile, a priorității istorice și permanenței temporale a românilor în spațiul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică a regelui) școlile primare (inclusiv cele românești) trebuiau să își manifeste ritualic loialitatea față de simbolurile statalității maghiare, arborând steagul unguresc pe care figura emblema națională pe toate fațadele unităților școlare (ibidem, p. 111). Sub raport cantitativ, în anul 1914, pe întreg teritoriul Ungariei funcționau 16.635 de școli primare, din care 2
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului de clasă al acesteia. Astfel, "au părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în faza naționalistă a comunismului românesc, a fost elaborată pentru a atesta vechimea și pentru a epata continuitatea nefrântă a stalității pe teritoriul carpato-danubiano-pontic. Anii '70 au dat startul maniei comemorative a național-comunismului, în care s-au celebrat cu febrilitate ritualică o lungă serie de evenimente care atestau toate vechimea și măreția civilizației românești. Celebrarea a 1600 de ani de la atestarea documentară a orașului Buzău (1976), calificată de V. Georgescu (2008, p. 68) drept "fantezistă", comemorarea a celor 1800 de ani
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unei regresii economice, care avea să sfârșească într-o tot mai acut percepută decepție economică. Apărut ca erzaț simbolic al succesului economic, cultul personalității exprimă, printre altele, strădania de a aresta trecerea timpului (i.e., deprecierea condițiilor de viață) prin mijloace ritualice. "Ritualul cortegiilor și al comemorărilor oprește timpul într-o perfecțiune prezumtiv atinsă" (Durandin, 1998, p. 338). Iar cultul personalității ceaușiste este instituit în miezul cultului națiunii, pe măsură ce biografia liderului devine indisociabilă de biografia colectivă a națiunii socialiste române. Elogiul personalității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne în istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială" etc. De exemplu, ceea ce în ediția 1987 este formulat "Epoca străveche: trăsăturile generale ale orânduirii comunei primitive" (1987, p. 12), în ediția din 1991 devine "Epoca străveche: trăsăturile generale ale epocii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a memoriei, care cuprinde totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ordinea materială a memoriei, care cuprinde totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în două ramificații: i) sub-dimensiunea toponimiei stradale, exprimată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
9.2. care surprinde caracteristicile regimurilor autoritare, totalitare, post-totalitare și sultanice. Tab. 9.2. Caracteristicile fundamentale ale regimurilor nedemocratice Regimuri autoritare totalitare post-totalitare sultanice Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership limitat mentalitate minimală fondator inexistent rigidă puternică răspîndită carismatic partinic energent consumată ritualică birocratic colegial dispărut arbitraritate manipulată personalizat Sursă: Adaptare după Linz și Stepan [1996, 44-45]. Referitor la regimurile post-totalitare, contribuția lui Linz și Stepan este foarte originală. În mod indirect, prezentarea și analiza lor constituie o ripostă la adresa definițiilor statice ale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și de mare interes, este prezentată cu aproape o jumătate de secol în urmă de Deutsch [1954]). Tabelul 9.3 surprinde aceste schimbări. Tab. 9.3. Caracteristicile regimurilor post-totalitare Post-totalitarism inițial înghețat matur Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership inexistent osificată sporadică, ritualică birocratic-colegial emergent golită abandonată birocratic-colegial tolerat cu elemente tehnocratice terminată de partid Reactivarea pluralismului În concepția lui Linz și Stepan, este extrem de important să nu se confunde procesul reactivării pluralismului în regimurile care din autoritare încep tranziția către democrație, cu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]