1,654 matches
-
Credința a abolit Legea 47, astfel Încît botezul creștin șterge toate deosebirile de rasă și de sex și face să se prăbușească barierele sociale, căci orice individ botezat este Înălțat fără discriminare la rangul de fiu al lui Dumnezeu 48. Robia Legii este robia Ierusalimului terestru (aflat sub ocupația romană); libertatea Credinței este libertatea Ierusalimului ceresc 49. Mesajul lui Pavel este lipsit de echivoc. Dacă cineva ar fundamenta creștinismul pe Epistola lui Pavel către Galateni, susține Harnack, atunci creștinismul ar semăna
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Legea 47, astfel Încît botezul creștin șterge toate deosebirile de rasă și de sex și face să se prăbușească barierele sociale, căci orice individ botezat este Înălțat fără discriminare la rangul de fiu al lui Dumnezeu 48. Robia Legii este robia Ierusalimului terestru (aflat sub ocupația romană); libertatea Credinței este libertatea Ierusalimului ceresc 49. Mesajul lui Pavel este lipsit de echivoc. Dacă cineva ar fundamenta creștinismul pe Epistola lui Pavel către Galateni, susține Harnack, atunci creștinismul ar semăna În mod inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tragediei cosmice nu este În viziunea lui Marcion creația lumii, ci creația omului, plăsmuit de Demiurg după chipul său, din materiale de proastă calitate - acea „carne plină de excremente” care Îl face pe om sclavul procreației. În măsura În care Înmulțirea oamenilor perpetuează robia lor față de Demiurg, procreația nu-și poate găsi nici o scuză, fie ea practicată În afara sau În cadrul acestui „comerț nerușinat” (negotium impudicitiae) care este căsătoria. Tragedia neamului omenesc, ale cărei condiții au fost stabilite de Demiurgul neîndemînatic și Înrăutățite de către Materie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
căsătoria. Tragedia neamului omenesc, ale cărei condiții au fost stabilite de Demiurgul neîndemînatic și Înrăutățite de către Materie, ajunge la o agravare neașteptată o dată cu căderea Diavolului, Îngerul Demiurgului care, alungat din ceruri, Își face loc În Materie și ademenește oamenii În robia lui. Ironia este că atunci cînd se Împlinește acest lucru, Demiurgul inferior se Înfurie pe oameni și astfel toate cele trei principii ale acestei lumi - Diavolul, Materia și Dumnezeul creator - se Întrec În a-i tortura pe oameni, fiecare În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
țara noastră epave jalnice ale vechilor clase exploatatoare, rămășițe ale fostelor grupări reacționare și fasciste, care se leagănă și acum În speranța că mersul istoriei ar putea fi Întors și că România ar putea să fie readusă În starea de robie și Înapoiere pe care a cunoscut-o În vremea regimului burghezo-moșieresc. Să fie siguri toți acești strigoi jalnici ai trecutului, toți cei pe care poporul nostru i-a aruncat În lada de gunoi a istoriei, că visurile lor vor rămâne
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
I, 1/1993. Russo, H., Un passé qui ne passe pas, Fayard, Paris, 1994. Silveanu, I., Cărările speranței. Destine ale rezistenței anticomuniste din Banat, Marineasa, Timișoara, 1998. Sima, Horia, „Pentru ce-am pierdut războiul din răsărit și am căzut În robia comunistă”, Buletinul Comitetului Național Româno-American, XV, 20 aprilie 1972. Sitariu, M., Oaza de libertate. Timișoara, 30 octombrie 1956, Polirom, Iași, 2004. șandru, Dumitru, „Decretul 83/1949”, Arhivele Totalitarismului, I, 1/1993, pp. 133-145. Van Gennep, Arnold, Formarea legendelor, Polirom, Iași
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lipsa luminii; luminiță; mare; mereu; minte; neclarități; necunoscător; nedumerire; nefericire; neflexibil; neînțelegere; neinteresant; nelămurit; neliniște; neluminat; neștire; neștiutor; nevăzător; nocturn; oboseală; obraz; ochi; ochi închiși; odihnă; odihnitor; omul; orb; păcat; pericol; pierdere; pivniță; plăcere; profund; pustiu; puternic; răscoală; reculegere; regret; robie; romantism; sec; secrete; sex; sfîrșit; singur; smoală; sobru; solidaritate; stinge lumina; strașnic; străin; suflet; sufocare; sumbru; sumerki; super; tare; teama; trist; tunel; ud; umbre; nu vede; vis; vodafone; zbor; ziua (1); 808/159/52/107/0 înțelege: pricepe (70); deștept
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Lord Stannis; mamă; manager; master; mașină; mărinimos; mereu; minte; mîndrie; monarhie; moșie; mulți; munca; nebun; necunoscut; negri; neimportant; neplăcere; Nicu Gheară; ochi; oi; om cu bici; părere; părinte; păzitor; pericol; a porunci; pretențios; prielnic; priză; Puss in boots; puteri; responsabil; robie; sat; sclavism; secret; servitor; severitate; sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior; supremație; sus; nu știu; tataia; tată; teamă; pe tine; tiranie; tortură; a tot avut; totul; tren; trist; tu; tutore; țigan; ură; de urmat; urs; vechi; vecin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deprimă neîncetat, spulberându-mi totodată puținele iluzii privind șansa mea de a fi liber, privind libertatea în general. La ce bun să te umfli în pene când ești la cheremul câtorva grade de Umiditate ori Uscăciune? ți-ai dori o robie mai puțin jalnică, și zei de altă anvergură” (I, 93-94). Aceeași frustrare peste ani. E 15 ianuarie 1971: „Eu și meteorologia. Doar Maine de Biran a mai trăit cu o asemenea intensitate tragedia de a trebui să îndure în spiritul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mă gândesc ce frenezie trăiam, în tinerețe, din cauza neamului meu! Ce nebunie, Doamne! Trebuie să te rupi de origini, sau cel puțin să le uiți. Eu am tendința să mă agăț de ele Ă probabil din masochism, din gust pentru robie, pentru «lanțuri», pentru umilință” (III, 62). Anterior, se dezbrăcase de ideea națională, pentru care militase, considerând că singura comunitate adevărată e aceea a „familiei spirituale”. „Restul e minciună” (idem), își spune el. Poate tocmai de aceea nu-și poate explica
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
șase ani de pușcărie, Noica nu face în opera sa nici o trimitere la acest fapt, îl face pe Cioran să se întrebe dacă e vorba de „o psyche debilă, sau pur și simplu de acea pasivitate Ă urmare a unei robii seculare” (III, 244). Continuă Cioran: „Cred mai degrabă că trebuie incriminat frivolul scepticism național, care refuză să aprofundeze, să interiorizeze senzația” (idem). Până și evreii ar deveni, în mediul românesc, sterili, crede Cioran. „S-au molipsit de superficialitatea ambiantă”, spune
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
iau rămas bun de la cei mai apropiați prieteni. Fă tu așa fel încât să vină pe rând la mine, în liniște.”. A doua zi, pe 18 februarie, în jurul orelor 14-15, Valeriu Gafencu rostește ultimele sale cuvinte: “Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul”, după care a trecut la cele veșnice . Valeriu Gafencu a cerut să i se pună o cruciuliță în gură ca să poată fi identificat după moarte, din groapa comună. Trupul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
trăi o vrajă, a crea arhipelaguri de insule magice, tragice sau grotești, oglinzi ale lumii, așa cum o cunoaștem, sau ale unor lumi diferite de real, ca un delir fantastic." Teatrul îl cucerește pe acela pe care și-l face rob. Robia e cerută de sclav, nu de stăpân. Între artist și arta sa se însăilează o complicitate și o dependență pe care nimic și nimeni n-o poate desface. Regizorul Alexa Visarion ne spune tuturor, la repetiții, că spectacolul după ce distrează
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Filozofia urma să renunțe la orice creație deschizătoare de noi orizonturi și să se mulțumească cu organizarea sistematică a științelor, în calitate de administratoare a acestor domenii, dar nu de stăpână", ceea ce pentru gândirea filozofică echivalează în viziunea autorului cu "o nouă robie, asemenea celei medievale, când ea se complăcea în rolul cenușiu de slujnică a teologiei"95. De fapt, nu este vorba despre altceva decât despre încercarea firească de a construi un nou Weltbild, pornind de la rezultatele cercetării științifice moderne misiune pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
-i regulat. -Acum pe timpul lui Carol Se mănîncă om pe om. -La minister ei s-au dus Și cu toții că s-au plîns : -Vă rugăm domn minister Ne dați și nouă ce cerem. -Nu vă cerem bogăție Scăpați-ne de robie Pămîntul ce-l muncim noi Să nu-l mai dăm la ciocoi. -Grîu, porumb și din fasui De casă cîte doi pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe Aghiuță, un diavol "mititel" pe pământ. Acesta, luând asupra lui o sută de mii de galbeni, trebuia să se căsătorească și să trăiască zece ani cu nevasta, travestit în muritor; va fi supus la necazuri, slăbiciuni, ticăloșii, neștiință, sărăcie, robie, prostie, mânie. Ajuns în București, Aghiuță își ia numele de Kir Ianulea și își inventează o biografie aventuroasă, pe care o răspândește în târg "o cotoroanță zugrăvită și smălțuită", Kera Marghioala. Și-a cumpărat o casă frumoasă ca orice negustor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tainele bărbăției. El îl salvează pe Alexăndrel din mâinile dușmanilor și participă la prinderea fiului hanului tătar. Altădată, Ionuț pleacă să-și elibereze iubita din mâinile tătarilor, pe jupânița Nasta, dar aceasta se aruncase de pe corabia care o ducea în robie. Al doilea volum tratează tema iubirii. Marușca, iubita lui Simion Jder este răpită, dusă în Țara leșească, eliberată de Simion. Cei cinci Jderi (Simion, Nicoară, Cristea, Damian, Ionuț) sunt credincioși domnitorului care, între altele, participă la vânătoarea bourului. Voievodul voia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a scăpa de umilința de a fi nevoit să-și expună vederii organele sexuale, de a fi nevoit să se acupleze cu parteneri de același sânge, de a fi nevoit să doarmă cu straiele, instrumentele și armele sale. Scăpat din robia instinctului, putea dispune plenar de inteligența sa pentru a se lansa în cucerirea universului. Într-un roman de ficțiune apărut recent o fabulă, în multe privințe la fel de credibilă, la fel de edificatoare ca Istoria un autor care este, în mod nedrept, necunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nu ar fi constituit decît un accident. Intangibil prin forța sa interioară, prin forța sa esențial motivantă, poporul ar fi fost capabil chiar și în nenorocire sau mai curînd din cauza ei de un nou elan, așa cum a fost cazul în timpul robiei din Egipt. (Dumnezeu ar fi dat la modul simbolic poporul pe mînile romanilor, dar nu pe mîinile lui Satan, banalizatorul). Trebuie să înțelegem în acest context că imanența justiției nu exclude cruzimea imanentă a existenței temporale, unde totul este limitat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al II lea, când într-un cuvânt vedem patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre suverane”48. Ca ministru, Alexandru Lapedatu a întreprins sau patronat, singur sau în colaborare, numeroase instalări de monumente publice. Astfel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a devenit "o groapă de gunoi în putrefacție"; a supraviețuit doar un singur mit, unul dintre cele mai feroce, cel al lui Iason și Medeea, simulacre ale amăgirii, violenței și cruzimii veacului al XX-lea. Acum cartea de aventuri consemnează robie, colonialism, sânge, mult sânge, vocea naratoare nu uită de Gulaguri și Lagăre, de trădarea idealismului militant sub stindardul revoluției (în primul rând ca angajament etic și civic), persecuția, detenția, suprimarea chiar a militanților, așa cum "lâna de aur" arătase chipul degradat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre suverane”48. Ca ministru, Alexandru Lapedatu a întreprins sau patronat, singur sau în colaborare, numeroase instalări de monumente publice. Astfel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al II lea, când într-un cuvânt vedem patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
pământit/ nu îți las țiia, nu îți las țiia/ decât calvarul nesfârșit,/ Hristos prin sine-adeverit/ ești tu, Maria!". Deși fixată într-un cadru ideal [Baadul, legiferat drept o "desăvârșită transcendență a Morții / Argos al crimei/ Thebă a incestului,/ Egipt al robiei/ Canaan al făgăduinței/ mizeră drojdie a visului", în sfârșit, drept spațiul perfect de textualizare a morții ("așteptând să vină moartea/ treaz lucrez pentru gloria ei" La Baaad)], mitologia aceasta lirică este puternic ancorată în mai multe culturi. S-au și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]