521,664 matches
-
de minute filmate din vechi montări Caragiale, și o "galerie audio" cu fragmente din Mofturi și Amici. La realizarea sa au colaborat, ca parteneri, Academia, Ministerul Culturii și Cultelor, Comisia Națională pentru UNESCO, Muzeul Literaturii, Arhiva Națională de Filme, Societatea Română de Radiodifuziune și Teatrul Național. O bună parte din cuprinsul cd-romului poate fi, de altfel, consultată gratuit pe internet, la adresa www.caragiale.net, site care a fost nominalizat pentru premiile Internetics 2002 (secția "Artă și Cultură"). Nu-i puțin lucru
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
decât să spui că, în fond, nici de capul lui Shakespeare nu e mare lucru, și că cine știe ce rapsod din jungla amazoniană ar putea foarte bine să-l înlocuiască în programele școlare. Dar problema românilor nu sunt academicii occidentali. Problema românilor sunt ungurii. O fi rostit George W. Bush vorbele solemne că România nu mai are a se teme de vreun dușman dinafară și că oricine va îndrăzni să atace militar România va avea de-a face cu forța N.A.T.O.
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
fandacsia-i gata. Ce nevoie avea, de pildă, un binecunoscut ziar bucureștean să pună pe pagina întâi, la nici două săptămâni de la trecerea lui Bush prin București, următorul titlu incendiar: "De 1 Decembrie, "Magyar Nemzet" nu-și poate stăpâni ura față de români". Subtitlul conține și el o informație-bombă: Autorul comentariului recurge la cele mai odioase mistificări de tip extremist". Sincer vorbind, nu știu cu ce se ocupă ziarul budapestan invocat și nu cunosc impactul său în societatea maghiară. Știu doar, din traducere
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
prin comparație cu litera și spiritul originalului. Și mai știu că în fotografia anexată articolului, dnii Năstase, Medgessy, Kovács și Horn discută zâmbitori, cu câte un pahar de băutură în mână. La lectură, constat un singur lucru: că, involuntar, jurnaliștii români sunt cei mai buni avocați ai premierului maghiar Peter Medgessy, adevărata țintă a "denigratorilor" de la "Magyar Nemzet". Din primul rând, ni se reamintește că respectivul domn a colaborat cu securitatea maghiară ("numele conspirativ") și ar fi vândut românilor și slovacilor
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
și slovacilor, al căror "gest de apreciere" este pentru el "mai important decât existența și viitorul maghiarilor de peste hotare". Dacă mai luăm în considerare și românizarea numelui Medgessy (Petre Mediaseanu), cam la atât se oprește "comentariul denigrator" și "ura față de români". Restul informațiilor sunt fapte istorice, mai mult sau mai puțin discutabile, mai mult sau mai puțin demne de luat în serios. Dacă pentru dl. Năstase prezența la Budapesta a fost o lovitură de imagine, e la fel de adevărat că alegerea lui
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
atât mai mult cu cât în calendarul zilelor glorioase ale neamului există suficiente date înălțătoare. Cu toate acestea, cei mai importanți oameni din statul maghiar au găsit de cuviință să facă un gest de eleganță și să răspundă invitației premierului român, aflat într-o vizită de lucru la ei în țară. în loc ca presa dâmbovițeană să comenteze acest gest, întru totul remarcabil și semnificativ pentru politica oficială a Ungariei, s-a preferat turnarea gazului pe foc și oferirea de gloanțe nou-nouțe
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
semnificativ ar fi fost dacă Președintele țării, Primul-Ministru, Ministrul Culturii ar fi discutat probleme ale comunismului și ale ieșirii din comunism cu una din personalitățile cele mai autorizate și mai profunde ale epocii. Ce important ar fi fost dacă televiziunea română ar fi organizat o dezbatere la care să participe Bukovski. Gestul ar fi avut o importanță morală și politică majoră mai ales acum când România a fost invitată să devină membru NATO.
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
ale lui Nietzsche și Marx, evaluarea critică a celui din urmă, precum și a marxismelor și a antimarxismelor, opera și destinul lui Dostoievski și ale lui Thomas Mann ș.a.m.d. Rezistent la tentațiile centrifuge apărute după 1989 în calea intelectualului român, autor chiar al unor teorii în acest sens, Ion Ianoși păstrează, și cu acest volum, o necesară (și foarte productivă, de altfel) distanță față de diferitele servituți și oferte publice ori economice, pentru a se consacra, în schimb, studiului, observației de pe
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
Tudor Vianu, care, ca tipologie culturală, s-a dovedit "dornic să sedimenteze cunoștințe și o implicită moralitate, nu să mântuie" (p. 457); ne putem da seama foarte bine că în disputa istorică dintre modelul maiorescian și cel naeionescian al intelectualului român simpatiile lui Ianoși se îndreaptă cu fermitate către primul. Parafrazând o sintagmă devenită celebră, Ion Ianoși procedează, cu acest volum, la o "dezintoxicare prin cultură" a cititorului, propunându-i însă, nu așa cum s-ar putea crede, evadarea din realitate, cât
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
Dar speranțele i s-au văzut curînd puse la încercare de unele "nedumeriri", construcția visată "dădea semne de șubrezenie" ce se aglomerau. Mai cu seamă din pricină că nu era cu putință identificarea indiciilor unei rezistențe reale pe care scriitorii și cărturarii români s-o fi opus instaurării comunismului, ca o garanție a unei organicități de conștiință și atitudine. "Simțeam ca pe o traumă personală, mărturisește dl Igna, faptul că, spre deosebire de vecinii noștri, cărturarii români au acceptat dictatura fără să se opună sau
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
unei rezistențe reale pe care scriitorii și cărturarii români s-o fi opus instaurării comunismului, ca o garanție a unei organicități de conștiință și atitudine. "Simțeam ca pe o traumă personală, mărturisește dl Igna, faptul că, spre deosebire de vecinii noștri, cărturarii români au acceptat dictatura fără să se opună sau să se revolte". Pentru a pune punctul pe i, astfel: "Acesta era durerosul, imensul gol care se interpunea între noi, cei de la mijlocul anilor '70, și cei ce - la ieșirea din al
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
în cultură aparține drumului dintre esență și existență, în timp ce retragerea noastră strategică dincolo de miezul valabil de care pomeneam, nu înseamnă decît refuzul de a crea, de a exista prin cultură. Invitația la maturitate e singura modalitate de salvare a culturii române în plină și reală criză". Dacă Virgil Ierunca n-a pus atunci, fățiș, accentele politice ale crizei semnalate, probabil din dialectice rațiuni, ele apar pe deplin în textele lui Ion Caraion, publicate, ca și mai multe alte intervenții ferme ale
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
un Paul Valéry: "unul din cele mai detestabile cuvinte care au mai multă valoare decît sens, care cîntă mai mult decît vorbesc - care întreabă mai mult decît răspund, unul din acele cuvinte cu care se pot face toate meseriile"). Intelectualii români, în schimb, amenințați cu decimarea nu doar spirituală, nu se puteau exprima decît categoric, cu un ton al urgenței care s-a dovedit pe de-a-ntregul justificat de robia istorică ce se inaugura. Iată-l pe autorul Cîntecelor negre rostindu
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Dumitru Hurubă Acest interviu a fost realizat cu puțină vreme înainte de trecerea în neființă a celui care a fost unul dintre cei mai importanți scriitori umoriști români. Este, cred, ultimul interviu acordat de Vlad Mușatescu. Discuția a avut loc la Găgeni în 1998. Dumitru Hurubă: Stimate maestre Vlad Mușatescu, vreau să începem discuția noastră cu o întrebare care mă frământă de mai multă vreme: de ce locuiți la
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
tenta și viața parlamentară. Care-i mai plină de chestii oculte, decât găsești în Misterele Londrei. - Cum (re)simțiți statutul de scriitor umorist? - Nici nu-l simt și nici nu-l resimt!... Sunt la fel de prost plătit ca orice mare scriitor român! - Ce șansă acordați cărților scrise/apărute cu ajutorul computerelor? - Aceleași șanse ca și până acum. Nu uitați că Shogun a fost scris direct pe calculator IBM. Și a ieșit bine... - Dintre cărțile pe care le-ați publicat până acum, care v-
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
bună credință, iar spre toamna lui '98 Istorii literare mai puțin cunoscute, puneți o pilă la editori și cunoscuți, să mi se reediteze sus-pomenitele tomuri. Căci ar fi păcat să se piardă în uitarea timpului. Mai ales pentru istoria literaturii române a anilor 1938-2000 (minimum). - Probabil, adică sigur știți că se tot discută despre "reconsiderări în literatura română"... Cât de mult credeți că folosește la ceva acest lucru având în vedere că timpul rămâne, totuși, cel care va hotărî soarta în
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
și cunoscuți, să mi se reediteze sus-pomenitele tomuri. Căci ar fi păcat să se piardă în uitarea timpului. Mai ales pentru istoria literaturii române a anilor 1938-2000 (minimum). - Probabil, adică sigur știți că se tot discută despre "reconsiderări în literatura română"... Cât de mult credeți că folosește la ceva acest lucru având în vedere că timpul rămâne, totuși, cel care va hotărî soarta în domeniu... - Mai este timp pentru reconsiderări, de vreme ce nici să citim nu mai există vreme? Chestia cu reconsiderările
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
ani, pe care încă-i mai am de trăit. Deși, la ora actuală, merg foarte rapid spre 77!... (Din păcate, foarte puțin după acordarea acestui interviu, la 4 martie 1999 Vlad Mușatescu s-a stins din viață.) - Credeți că scriitorul român mai are vreun anume rost în societatea de azi? - Cum să n-aibă?... Nu este acum implementat și în politică! Numai așa se va procopsi cu documente umane din cele mai vii și autentice. Fără de care un scriitor nu-și
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
timp, însă, n-am stat de pomană, ci mi-am adunat material documentar pentru următoarele patru decenii. Ceea ce nu-i de ici de colo! - Ați scris și ați tradus mult și, totuși, numele dumneavoastră este pomenit puțin în istoria literaturii române. Îi datorați cuiva anume acest - să-i zicem - complot al tăcerii? - Niciodată n-am fost "contemporan" cu vreun critic literar. Decât, rareori, în dicționare. Sau, caz de excepție, Gabriel Dimisianu consacrându-mi un capitol într-una din cărțile sale. Nenorocirea
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
conduce întreaga comunitate după 1989, și la fel s-a întîmplat la Scornicești, deși aici n-au existat partizani. Cele două comune, de la experiența cărora pornește analiza Alinei Mungiu-Pippidi și a lui Gérard Althabe asupra mecanismelor de aservire a țăranului român, n-au fost alese la întîmplare: Scornicești și Nucșoara sînt cele mai cunoscute localități rurale ale României postbelice, prima - ca loc de naștere a lui Nicolae Ceaușescu, ultima - ca centru al celei mai puternice și rezistente grupări de partizani, Arsenescu-Arnăuțoiu
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
luptîndu-se acum să intre în modernitate, cea de-a doua - sat de munte, necolectivizat, în prezent aproape depopulat prin migrarea tinerilor la oraș. Oricît de multe ar fi deosebirile dintre Nucșoara și Scornicești, asemănările sînt încă și mai numeroase; țăranul român e dependent de stat și la mîna puterii personalizate - a secretarei de la Primărie, aceeași de 25 de ani, a agentului agricol, pădurarului, fostului om de casă a Bărbuleștilor (sora lui Ceaușescu și soțul ei, care-a construit în Scornicești un
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
Gabriela Ursachi Încîntătoare sînt orhideele! Nimeni nu contestă. Dar nu rezistă la roua și bruma tufănelelor noastre", scria Cezar Petrescu prin anii '30, cu înverșunare metaforică împotriva "transplanturilor" artificiale ce ar fi pus literatura română în imposibilitatea de "a lega vreun rod". Fără rădăcini în pămîntul natal, răsucit după cum bate moda occidentului, autenticul românesc ar fi supus, fatalmente, desfigurării. Vizibilă cu ochiul liber, poziția "antimodernistă" a lui Cezar Petrescu (născut la 1 decembrie 1892) nu
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
Petrescu intenționa a-i concura pe Balzac. Capitolul Război și pace include romanul Întunecare (1921), alături de alte trei compoziții mai modeste, mărturisind un alt model de anvergură: Lev Tolstoi. Este un lucru cert că răul tratament critic aplicat prolificului scriitor român încă de la debut este cauzat și de uriașa disproporție dintre ambiția creatoare, permanent biciuită de lecturi grandioase insuficient digerate, și modestul produs artistic, parazitat și paralizat de un verbalism excesiv. Scrierile lui, ivite din vălurelele siajului semănătorist, demonstrează o dată în
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
a aceleiași lupte. Cruciadei estetice conduse de mentorul Sburătorului i-a succedat cruciada estetică a celebrei protagoniste, în tandem cu Virgil Ierunca, a emisiunilor "Teze și antiteze la Paris" și "Actualitatea culturală românească" ce au alcătuit coloana vertebrală a secției române a postului de radio Europa liberă, fără nici o șovăire, fără nici o abatere de la principiile lovinesciene. Se ridică în ultima vreme voci înclinate a distorsiona realitatea, incriminînd așa-numita estetică de... eticism, ergo de tendenționism. Dar ce tendință decît cea estetică
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
-l fi găsit în acest număr, de a ști că niciodată nu ar fi putut semna așa ceva". Concluzia nu poate fi decît impregnată de-o amărăciune generalizatoare: "Profund deprimată de această tradiție de lingăi. Să mai speri ceva de la intelectualul român? Pe atunci nici nu erau forțați: o simplă vocație de a se gudura la picioarele stăpînului. Oricare ar fi. Evident că "stăpînul" fiind azi cel care e, asistăm la o caricatură a caricaturii". Nu încape îndoială că era comunistă asigură
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]