3,927 matches
-
ca și Nae Ionescu;i Mihail Sebastian, viitorii colegi de la Cuvîntul anilor ’20, Dumitru Panaitescu a „intrat în literatură” alături de scriitorii grupărilor simboliste, novatoare; susținuse în 1910, la bacalaureat, o disertație despre poezia lui Ion Minulescu; audiase prelegerile despre literaturile romanice moderne ale lui Ovid Densusianu (despre influența lor formativă va mărturisi în reptate rînduri mai tîrziu); debutase ca poet în nr. 7-8 din aprilie 1913 al revistei ieșene Versuri și proză a lui I.M. Rașcu și A. Hefter-Hidalgo; debutase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
arheologice, s-a recurs la paralela între progresul comunităților umane din Bazinul Bârladului și cele din restul Moldovei, integrând astfel vestigiile arealului respectiv în cuprinsul teritoriului est-carpatic românesc. În cazul tematicii alese, o parte dintre descoperirile arheologice corespund primei culturi romanice, din secolele V-VII, iar conform datării acesteia a trebuit să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din punct de vedere cronologic, sunt din a doua jumătate a secolului V. Inedite sunt obiectele ceramice și din metal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ferenț-Iași; Botoșana-Suceava, Suceava-Șipot, Botoșani-Dealul Cărămidăriei, Dodești (jud. Vaslui) etc. Descoperirile din 1962 de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au demonstrat că, pe fondul unitar al culturii Sântana de Mureș, au apărut, încă din prima jumătate a secolului V, primele elemente specifice culturii romanice. Inițial s-a vorbit doar de cultura Costișa, însă asemănările și contemporaneitatea cu materialele găsite la Botoșana-Suceava (1962-1974) au permis conturarea unui nou concept cultural, autohton, denumit convențional Costișa-Botoșana (după numele stațiunilor eponime), ale cărui începuturi au fost legate mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anii 1990, prin corelarea acestor rezultate cu cele din spațiul pruto-nistrean, s-au completat datele anterioare, iar arheologii au acceptat uzitarea termenului de cultura Costișa-Botoșana-Hansca. În cazul temei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, am fost nevoiți, întrucât datarea culturii romanice include și a doua jumătate a secolului V, să luăm în calcul și o parte a vestigiilor bazinului bârlădean, corespunzătoare cronologic intervalului menționat. Încadrarea corectă a culturii amintite a eliminat acel aparent hiatus, datorat prin aproximarea greșită a finalului culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolului V, să luăm în calcul și o parte a vestigiilor bazinului bârlădean, corespunzătoare cronologic intervalului menționat. Încadrarea corectă a culturii amintite a eliminat acel aparent hiatus, datorat prin aproximarea greșită a finalului culturii Sântana de Mureș și începutul culturii romanice; momentul istoric distinctiv este marcat de evenimentul politico-militar din anul 454, de la Nedao, care consemnează înfrângerea definitivă a hunilor. Elementele de legătură și de continuitate dintre cele două culturi sunt date de permanența factorului autohton daco-romanic și respectiv romanic, precum și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
culturii romanice; momentul istoric distinctiv este marcat de evenimentul politico-militar din anul 454, de la Nedao, care consemnează înfrângerea definitivă a hunilor. Elementele de legătură și de continuitate dintre cele două culturi sunt date de permanența factorului autohton daco-romanic și respectiv romanic, precum și de strânsele relații cu lumea și civilizația romano-bizantină. Ulterior culturii Costișa-Botoșana-Hansca, pentru intervalul de timp VIII-IX, a fost identificat, tot pe baza ceramicii, un alt orizont cultural local, regional, observat în situl de la Hlincea-Iași (1952-1954), din care rezultă coabitarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
marilor migrații. Contribuția specialiștilor români a permis să avem astăzi, nu doar o bază de discuții, ci și o certitudine a unui orizont cultural autohton, cultura Costișa-Botoșana-Hansca , format fără îndoială pe seama unității și continuității etno-culturale și teritoriale. Celelalte două culturi romanice, contemporane celei de la răsărit de Carpați, s-au identificat în Muntenia și Transilvania, cunoscute sub numele de Ipotești-Cândești și Bratei-Biharea. Cele trei culturi regionale, cu numeroase elemente de unitate, au format, potrivit unei sintagme, o adevărată „provincie culturală romano-bizantină”, cadru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sub numele de Ipotești-Cândești și Bratei-Biharea. Cele trei culturi regionale, cu numeroase elemente de unitate, au format, potrivit unei sintagme, o adevărată „provincie culturală romano-bizantină”, cadru ideal pentru definitivarea etnogenezei românești. Ca o retrospecție istorică, toate elementele culturale daco-romane, apoi romanice, au contribuit decisiv la accelerarea procesului formării poporului român, al cărui apogeu cultural, în perioada secolelor VI-XI, a fost cultura Dridu. CAPITOLUL III SITUAȚIA ETNO - DEMOGRAFICĂ ȘI CULTURALĂ DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN SECOLELE VI-VII Cercetarea arheologică a teritoriului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
celor două niveluri de locuire. Descoperirile respective au fost corect încadrate cronologic și atribuite din punct de vedere etno-cultural de către Ion Nestor care, în demersul său, s-a bazat pe trăsăturile ceramicii, noua cultură fiind considerată un produs al populației romanice și datată atunci între sfârșitul secolului IV și prima jumătate a secolului V. Ulterior, descoperirile respective s-au dovedit a fi contemporane cu cele din primul nivel de locuire de la Botoșana-Suceava, respectiv secolele V-VI, fapt ce a determinat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a fost relevant pentru înțelegerea genezei și evoluției culturii materiale locale din Moldova din intervalul secolelor V-VII. Coroborarea datelor arheologice din cele două stațiuni, Costișa și Botoșana, au oferit posibilitatea definirii concrete a culturii populației autohtone, adică a civilizației romanice târzii, denumită acum de tip Costișa-Botoșana. Aceste informații au elucidat atât problema continuității, cât și a unității culturii materiale și spirituale din Moldova, inclusiv a teritoriului de peste Prut (trăsături similare fiind surprinse în situl de la Hansca - Basarabia), împreună cu teritoriile românești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de zonele împădurite, de deal, piemontane, și în depresiunile intracarpatice, unde populația romanică, ulterior românească, și-a continuat traiul liniștit. Asemănător perioadelor anterioare, și pentru secolele V-VII ceramica a fost materialul cel mai răspândit în inventarele siturilor și poate fi împărțită (potrivit tehnicii, formei și decorurilor) în două categorii: ceramica modelată cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a reflectat și în situația demografică a bazinului bârlădean, care fie își menține un număr modic, fie înregistrează scăderi temporare, datorate plecărilor succesive din fața pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor comunităților romanice cu centrele ecleziastice bizantine, inițial prin căderea limesului de nord al Imperiului, sub presiunea slavilor, iar ulterior, prin deplasarea protobulgarilor și formarea primului Țarat Bulgar. Efectele acestor evenimente nu au întârziat să apară, în decursul vieții normale a comunităților autohtone
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care au preluat unele obiecte de port (fibule, catarame, mărgele), iar prin schimburilor comerciale s-au folosit de moneda măruntă, din bronz, care nu poate fi atribuită venirii slavilor, un fenomen economic necunoscut lumii slave, la acea vreme. Ulterior perioadei romanice, în intervalul secolelor VIII-IX, deplasarea unor grupuri slave la sudul Dunării a implicat un climat de pace și siguranță militară, politică, fapt ce a permis o creștere demografică perceptibilă, dublată de o evoluție social-economică autohtonă, pentru întreg teritoriul Moldovei, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din cele mai vechi timpuri până în prezent. Pentru cea de-a doua jumătate a primului mileniu, vestigiile au fost mai puține, comparativ cu prima parte a acestuia, însă acum se produc transformări decisive de ordin politic, economic, cultural și etno-lingvistic. Romanicii, iar ulterior populația veche românească, au fost nevoiți să adopte un mod de viață care să implice relații bilaterale de conviețuire umană, mai întâi cu slavii, iar mai târziu cu turanicii. Dacă perioada anterioară a fost marcată de invaziile triburilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind asimilate, datorită însușirii modului de viață sedentar și a ocupațiilor de bază (agricultura, creșterea animalelor, olăritul la roată). Totodată, relațiile cu lumea bizantină a înlesnit transformarea populației romanizate într-o civilizație înfloritoare, care și-a păstrat în ciuda vicisitudinilor, caracterul romanic și a evoluat spiritual și material, pe parcursul veacurilor VIII-IX, iar ulterior, în timpul culturii Dridu, a atins apogeul etno-cultural, dinaintea formării statelor medievale românești. 1.7. Cronologia așezărilor Ceramica rămâne și pentru această perioadă elementul dominant și definitoriu în stabilirea cronologiei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
net superioară cantitativ. Dacă în secolul VI, migratorii slavi au adus o ceramică lucrată la mână, grosieră, de culoare brună, executată slab și inexact, fără a cunoaște ceramica obținută la roată, ulterior, datorită coabitării, triburile slave au preluat formele culturii romanice, iar prin însușirea lor s-a ajuns la o „uniformizare” a ceramicii, înlesnită și de asimilarea acestor enclave în masa autohtonilor. În sprijinul ideii menționate, s-a remarcat, în cadrul vaselor autohtone, din secolele VIII-IX, găsite la Oncești și Lichitișeni - Bacău
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ea pornește de la preponderența elementelor autohtone în cadrul culturii materiale de la nordul Dunării, chiar dacă o parte din elementele respective au fost acceptate și regăsite în spațiul românesc la unele grupuri slave. Dezvoltată în aria romanității răsăritene, cultura amintită are un caracter romanic și este, în mare, produsul populației autohtone (conform unei majorități de opinii), din secolele X-XI, de pe teritoriul românesc. Tocmai geneza și evoluția locală a culturii amintite a determinat un aspect unitar, reflectat în tot spațiul carpato-dunărean. CONSIDERAȚII FINALE Interesul pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în teritoriul est-carpatic, se produce un intens proces de ruralizare, favorizat prin decăderea și dispariția orașului antic. Ca urmare, satul devine singurul cadru de organizare al comunităților umane, mediul în care acestea își desfășoară activitățile cotidiene. În acest context, romanicii, iar mai târziu populația veche românească, și-au păstrat prin intermediul propriilor structuri interne, vechi forme de organizare social-economice, precum obștea sătească. Termenul de așezare medievală timpurie are la bază noțiunea mai veche, cu înțeles arhaic de sat, cunoscută încă din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-XI. Stăruința acestor băștinași, de a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în primul rând, de rațiuni de ordin economic. Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a grupurilor alogene, dar și un statornic grup creștin, aflat în strânsă legătură cu centrele religioase de la sudul Dunării. Autohtonismul obștii sătești impunea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în deosebire de madona în arta sudică, a cărei transcendență este un amestec de interioritate și de Eros transfigurat. Unii teologi protestanți au vrut să scoată din acest fapt un argument pentru autenticitatea creștinismului nordic față de creștinismul sudic, de esență romanică. Ce e drept, nordul a înțeles mai adânc suferința, a avut un sentiment mai persistent al morții și o experiență mai interioară a tragediei. Dar nordul (în speță Germania) n-a avut niciodată umilința, caritatea și pietatea reținută, intimă și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
suflet și destin, le îndrumă spre spirit și inteligență. Nu se poate concepe comunitate fără prospețime biologică. De aceea, ethosul comunitar se compromite în maturitatea biologică a unui popor. Perioada gotică a lumii moderne, caracteristică țărilor germanice, iar dintre cele romanice, în special Franței, a fost aceea care, reprezentând o primăvară de cultură, s-a realizat natural și incomparabil în comunitate. A trebuit să se consume un întreg proces de viață istorică, pentru ca formele să devină labile, valorile să se disocieze
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pe de o parte, prin aceea că există deja numeroase studii de referință consacrate fenomenului 294, pe de alta, prin convingerea că o mai amănunțită investigare a poeziei metatranzitive din Franța și Italia va conduce la înlăturarea prejudecății că literaturilor romanice le-ar lipsi apetența pentru directitate și prozaism. E drept că, exceptându-l poate doar pe Francis Ponge, mai toate experimentele poetice de acest gen din literaturile europene ale secolului XX au fost influențate în mod evident de modelul anglo-saxon
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poezie se exprimă, după opinia sa, impulsiunile, puterile Marelui Verb. Ca și acesta, verbul scriitorului poate naște obiectul dîndu-i un nume. Deocamdată, preocuparea lui Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile. Limba este, după Heliade, fundamentul spiritualității naționale: „Ocupați-vă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ușilor, cu crenele la nivelul acoperișului și în loc de piatră - o suprafață țepoasă, realizată dintr-un calcio vecchio foarte proeminent. Aceste case aveau un aer de provizorat, ca niște decoruri de teatru. Ioanide nu voia să construiască în stil gotic, stil romanic etc., ci în stilul său, și după ce obținea G. Călinescu toate dezideratele de ordin practic își rezerva să inventeze singur complexul arhitectonic, refuzîndu-se în special hibridului. "Nu fac barăci, domnule! declara el, făcând aluzie la prăvăliile și la expozițiile în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
desprind greu din paradisul de la Bocca-del-Rio. Plecăm spre Cisnădie și Cisnădioara, unde Noica vrea să ne arate "un model de descălecare". În Cisnădie ne oprim la mânăstirea din centru , ridicată în secolul XIII. Zidurile de bază sânt încă ale variantei romanice, timpurii; restul e gotic. Cisnădioara, sat pe de-a-ntregul săsesc, este punctul zero al descălecării teutonice. "Îmi place să văd aici devenirea în spațiu", ne spune Noica, și ne cere să ne imaginăm cum vor fi arătat cele câteva sute
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]