1,061 matches
-
elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în Rondeluri (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică. SCRIERI: Argintatul pește și alte poezii, BUCUREȘTI, 1970; 41 de sonete, București, 1975; Rondeluri, București, 1980; Un gând, un chip știut, un vis, un timp..., București, 2002. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, „Argintatul pește și alte poezii”, CRC, 1971, 20; Gh. Bulgăr, „41 de sonete”, RL, 1976, 3; Petru M. Moș, „41 de sonete”, AST
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
București, 2002. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, „Argintatul pește și alte poezii”, CRC, 1971, 20; Gh. Bulgăr, „41 de sonete”, RL, 1976, 3; Petru M. Moș, „41 de sonete”, AST, 1976, 10; Lit. rom. cont., I, 490-492; Gheorghe Pituț, Din liniștea rondelurilor, LCF, 1981, 15; Dan Ciachir, Un poet al datinei, SPM, 1981, 526-527; Dicț. scriit. rom., II, 554-555; Popa, Ist. lit., II, 467; Barbu Cioculescu, Pe urmele lui Charles d’Orléans, RL, 2003, 7. M.Dț.
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
parte a fiecărui număr note biografice și fotografii ale unor eroi ai primului război mondial, între care Eremia Grigorescu, Ecaterina Teodoroiu, Ion Dragalina, David Praporgescu, iar în partea a doua, versuri semnate de G. Stratulat, C.A.I. Ghica, Al. Macedonski (Rondelul înecaților, Sonetul nestematelor, Sonetul puterii), Cridim (Christea N. Dimitrescu), A. Mândru, V. Voiculescu (Stema țării, Cântecul lebedei), G. Tutoveanu, C. Râuleț, precum și proză de Al. Cazaban, Al. Macedonski, Artur Gorovei, teatru de N.G. Rădulescu-Niger, traduceri din Byron și Tolstoi. Alți
ILUSTRAŢIA NEAMULUI NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287530_a_288859]
-
pecetea pe care o poartă, în toate etapele devenirii sale de câteva zeci de ani, poezia lui C. La care se adaugă o înzestrare naturală pentru organizarea muzicală a poemului și pentru disciplinarea magmei sentimentale în forme poetice tradiționale - sonet, rondel, strofe cu ritm regulat și rimă încrucișată sau îmbrățișată. Între forța care presează din interior și tiparul formei impuse cu voință se naște o tensiune ce se poate regăsi în toate poemele, într-o vreme în care poezia s-a
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
Biberi, Mihail Celarianu, „Noaptea de fericire”, „Democrația”, 1945, 16; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 322-337; Mihail Diaconescu, Un simbolist întârziat, ARG, 1967, 2; Manolescu, Metamorfozele, 46-47; Negoițescu, Însemnări, 157-164; Boris Buzilă, Acel Macedonski perpetuu. Cu Mihail Celarianu despre autorul „Nopților” și „Rondelurilor”..., „Magazin”, 1970, 684; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 48-50; Alexandrescu, Confesiuni, I, 92-101; Philippide, Considerații, II, 240-248; Crohmălniceanu, Literatura, II, 354-358, 622-623; Firan, Macedonski-Arghezi, 103-105; Corbea-Florescu, Biografii, II, 38-48; Fanache, Întâlniri, 60-67; Geo Bogza, Poetul aproape centenar, RL, 1977
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Poeți neoromantici, Craiova, 1985; Proza românească și vocația originalității, Craiova,1988; Hermeneutica literară românească, Craiova, 1994; Moștenirea prozei eminesciene, Craiova, 1996; Studii de literatură română modernă și contemporană, Craiova, 2002. Ediții: Fănuș Neagu, Fântâna, pref. edit., Craiova, 1974; Al. Macedonski, Rondeluri. Psalmi. Nopțile, postfața edit., Craiova, 1975; Florin Dumitrana, Întâile viori, pref. edit., Craiova, 1979; Titu Maiorescu, Critice, introd. edit., Craiova, 1995. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Comentarii despre Camil Petrescu, RL, 1975, 22; Alexandru George, Exclamativ și sumar, VR, 1975, 9
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
de aur!”). În cărțile următoare (Curent continuu, 1968, Ținută de seară, 1970, Sonete, 1975) se încearcă o recuperare a formulei poetice definitorii pentru operele de tinerețe, capabilă să pună în funcțiune dinamica formelor fixe, de unde și predilecția pentru sonet și rondel. Însă distanța în timp, schimbarea tonului și a atitudinii auctoriale, de la ironia tinereții față de provocările vieții la tristețea bătrâneții copleșitoare, duc la pierderea inefabilului poetic, a exuberanței jocului metaforic și, în același timp, la tentația de a simula contemplația. Cu
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
inefabilului poetic, a exuberanței jocului metaforic și, în același timp, la tentația de a simula contemplația. Cu doar câteva zile înaintea morții, după cum își amintește criticul Valeriu Râpeanu în prefața antologiei Poezii. 1928-1977 (1986), autorul predase Editurii Eminescu manuscrisul Cartea rondelurilor, ce venea să împlinească o „operă alcătuită cu o discreție exemplară”, în care limbajul rafinat al poeziei și al muzicii interferează, atingând adesea armonia sferelor înalte. Cartea nu a mai apărut, doar câteva poezii fiind incluse în volumul antologic din
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții, București, 1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni și evenimente craiovene, Craiova, 2001; Despre Craiova cu dragoste, Craiova, 2001; Rondeluri, Craiova, 2001; Din însemnările unui ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002; Întâlniri cu scriitori și alți oameni de cultură, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Lumini de amurg - Dusk Fires, ed. bilingvă, tr. Axel H. Lenn, Craiova
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
fel în care de pildă Macedonski are un ciclu intitulat Rondele sau Pillat un ciclu de Sonete. Nu în sensul în care figurează constrângeri care constituie un gen de poezie (și care ne permit să recunoaștem un sonet sau un rondel), ci dimpotrivă, în sensul diversității extreme, care admite un număr nelimitat de codificări. Ceea ce indică mărgăritărelele e posibilitatea varierii "formelor și proporțiilor", cum spunea Hasdeu. Referentul acestei diversități de coduri e universul formelor naționale, infinite ca și popoarele care le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care nu mai respectă tabulatura limitată a formelor clasice, care se pot alătura fără să se înserieze și fără să implice apartenența la aceeași clasă. Altfel spus, ele evocă nu atât stabilitatea și reproductibilitatea unor prescripții formale ca sonetul sau rondelul, cât emergența neîntreruptă a noi coduri: posibilitatea unei formalizări en puissance, care operează nu ca o normă, ci mai degrabă ca figură a unei inventivități neîncetat productive, a generării nesfârșite de noi cristalizări. Dacă privim mai îndeaproape investiția lui Alecsandri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XVI și XVII, gravuri și picturi (povestea fiind pusă uneori în paralel cu vizita lui Jahve la Abraham, sau cu scena lui Hristos cu discipolii săi la Emmaus, alte exemple de scene de ospitalitate). Povestea, adesea rezumată, sau transformată în rondeluri ca în cazul lui Benserade pentru gravurile lui Sébastien Le Clerc și ale lui François Chauveau, este deosebit de îndrăgită de către ilustratorii edițiilor și traducerilor lui Ovidiu ca și de pictori (Bramantino, Bronzino, Zuccari, Rubens, Gyselaer, Elsheimer etc.). Numeroși comentatori medievali
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu mai formează miza Tot vei fi prins de copoiul hazard Care a dublat miza Pentru a te scoate la mezat Recunosc mâinile însângerate ale cățărătorului Gata să înhațe de guler inefabilul Simți în jur muza făcând rondul La un rondel depărtare Asemenea uliului cuvintele zburătoare Vor smulge îndoiala De care încă te mai bucuri III O dată pe an văd țâșnind în haită în avalanșă Idei în călduri care se zbenguie roiesc în noaptea albă Ah șoc diafan siderat al oreadelor
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
2003, 40 p. Evocare a personalității savantului de origine aromână, fondator al zootehniei științifice românești. Victor Macarevici Pe urmele unui... surâs, București, Editura ProTransilvania, 64 p. Convingătoare selecție de epigrame, precum și de piese "trecând de patru versuri", între care consistente rondeluri, precum și o nostalgică imagine a "salcâmului din Bugeac". Adina Enăchescu Iubire neterminată, București, Editura Societății Scriitorilor Români, 2004, 68 p. Versificații autobiografice. Elena Călugăru Baciu Aripă frântă. Roman..., București, Editura Amurg Sentimental, 2004, 248 p. Text cu percepții turistice. Ioan
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
Laurențiu și cu mine ne amuzam să-i speriem pe colegii care se uitau la ce beam; mai ales el strigă, cu voce de judecător coleric: aȘa nu te uiți cu ochi de gheață!a. E primul vers dintr-un rondel de Cicerone Theodorescu (de prin 1953-54) : aȘa nu te uiți cu ochi de gheață/ La om, la munca lui, la totă. Noi doi reluăm micul refren, arătând ce aveam la rece, lângă masă: Să nu te uiți cu ochi de
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
Gheorghe Grigurcu Rondelurile lui Dimov sînt resimțite nu doar la modul unei muzicalități onirice, dar și prin dezvoltare, ca reflex al unei figuri dansante, în aerul unei galanterii, al unei incantații cu mesaj medieval: "În formă gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
Gheorghe Grigurcu Rondelurile lui Dimov sînt resimțite nu doar la modul unei muzicalități onirice, dar și prin dezvoltare, ca reflex al unei figuri dansante, în aerul unei galanterii, al unei incantații cu mesaj medieval: "În formă gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele de litere se îmbrățișează pe pagină, în bine strunite dansuri medievale (la rondel
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele de litere se îmbrățișează pe pagină, în bine strunite dansuri medievale (la rondel), cu inclinări grațioase și reluări de pași". Acelorași creații, care "amintesc izbitor aglomerațiile onirice din filmele lui Fellini (din Opt și jumătate ori Giulietta degli spiriti)" li se atribuie o orientare subiectivă în plină narațiune, un soi - am putea socoti
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
39 Str. Reșița - nr. 16 - 20 Str. Reșița - nr. 7 - 13 Str. Reșița - nr. 4 - 14 Str. Reșița - nr. 2 Str. Reșița - nr. 1 - 5 Ale. Reșița A Ale. Reșița B Ale. Reșița C Ale. Reșița D Int. Rolei Str. Rondelului Int. Roșiori Str. Roșiori Str. Sabarului Str. Salinei Str. Săcășel Str. Sălcetului Int. Scropoasa Str. Scumpiei Str. Semenic Str. Sg. Avram Petcu Str. Sg. Ilie David Str. Sg. Marin Sandu Int. Sisești Ale. Slătioara - nr. 1 - 13 Ale. Slătioara - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și creșterea animalelor. S-au dezvoltat în ultimii ani și alte activități, între care serviciile și comerțul. În această comună a copilărit Alexandru Macedonski (n. 14 martie 1854, d. 24 noiembrie 1920) poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Comuna este evocată de Alexandru Macedonski în poezia „Rondelul trecutului”: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Goiești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
Alexandru Macedonski (n. 14 martie 1854, d. 24 noiembrie 1920) poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Comuna este evocată de Alexandru Macedonski în poezia „Rondelul trecutului”: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Goiești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46%). Pentru 1,9% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
Denise, Roze, Katherine de Vauzelles. <poem> "Et se j’ay prins en ma faveur" "Ces doulx regars et beaux semblans" "De tre decevante saveur" "Me tresperans jusque aux flans" ("Le Lais", 26-30) </poem> Răzbunarea poetului a fost nemiloasă, în câteva rondeluri și balade picante, răutăciose, virulente, adesea pe fond religios, fapt de care s-a folosit respectiva pentru a se plânge forurilor religioase care l-au condamnat pe Villon la biciuire. Datorită sărăciei, în disperare de cauză, a încercat să-l
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
în ) apărută - probabil - postum, în 1480 sau, conform cercetărilor publicate de Pierre Champion în 1913, prima ediție ar fi apărut în 1495 și care-l prezintă pe Villon ca pe un ulițar chefliu. Colecția de versuri - mai ales, balade și rondeluri - „Semincerul” ("Le Lais") scrisă în anul 1456 cu titlul inițial „Micul testament al maestrului François Villon făcut în 1456” (în ), sub semnătura François de Montcorbier, deși poetul se recomandă din capul locului: „În o mie patru sute cinci zeci și șase
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
cca. 1300 nume de persoane (rude, profesori, colegi etc.), fiind enunțate toate creațiile sale poetice/matematice/de altă natură, extrase din manuscrise, tipărituri, informații orale, aflate în arhive, muzee, colecții de stat/private. Cartea cuprinde trei cicluri: "Catrene" (p.9-33), "Rondeluri" (p.35-46) și "Sonete" (p.4-65); După "Cuvânt înainte" (p. 7-8) și "Cronologie" (p. 9-18), cartea este secționată în două părți: "Opera" (p. 19-129) și "Contribuții critice" (p. 131-218), formate din 1155 de titluri. Astfel, "Opera" poetului este divizată în
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]