1,753 matches
-
unei armate de tineri Împușcați cînd Încercau să zboare spre aeroporturile lor de acasă, din Japonia. Jim păși peste o porțiune prăbușită din gardul Împrejmuitor și se plimbă printre avioanele distruse care zăceau Între copaci. Fuselajele lor plînseseră rîuri de rugină În timpul ploii de vară. Muștele se răsteau la lumina dimineții, cuprinse de o furie fără sens. Părăsindu-le, Jim o porni spre Întinderea de iarba a aeroportului. Într-unul dintre hangarele ruinate, un grup de japonezi aștepta În umbră, ascultînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tu te gândești la ea. Cum este blondă și frumoasă. Undeva departe scafandrii mișcându-se În apa murdară a porturilor. Pe lângă burțile vapoarelor pline. Cu bunătăți. Sudează fisuri. Înăuntru, În costum, mirosul trupului amestecat cu mirosul de cauciuc și de rugină și peste ele răsuflarea de ceapă a scafandrului. Ninge și peste ape. Afară este o noapte grea de smoală. Albul se stinge În negru. Dimineața În pomul tău de iarnă strălucesc sărace globurile. Au cumpărat până la urmă un brad pricăjit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pe vârful picioarelor. Abia acum dacă te-ar vedea cineva, pari a te zgâi cu adevărat, la acoperișul marchizei de lemne din fața ta. Când te ridici vezi mereu o cratiță cu smoală Întărită și un colac de sârmă plină de rugină. Încăpățânat te „ridici” o dimineață Întreagă. Și nu zbori. Desprinderea, În plutire, nu se produce. O imensă neputință și ciudă dau năvală peste tine. Te biruie plânsul și plângi. Bărbați și femei ținându-se de braț ies de la fabrică. Pocnesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ușa larg deschisă, era neatinsă, lăsând să se vadă un interior sordid În care se Învălmășeau claie peste grămadă, mobile vechi, cărți, lustre, polonice, sifoane, sticle de ulei și oțet, borcane cu murături, paltoane, plăpumi, nimicuri cimentate de praf, murdărie, rugină și cocleală, iar peste toate, două colivii pluteau goale și părăsite de păsări, deasupra unui acvariu fără apă din care se cască, crăpată, carapacea unei broaște țestoase. Inertă, Între două tablouri Înfățișând chipuri spânzurate definitiv Într-o tinerețe permanentă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
izbucni În plâns. Plânse o vreme și spuse pardon, apoi Începu să morfolească măruntaiele motocicletei, privind din când În când la casa strâmbă de sub crengile oțetarilor, care stăteau gata să-i apuce cu cioturile lor acoperișul de tablă, Îmbolnăvită de rugină. Ce să-i faci bietului om? Izbuti doar să-i spună tăios: „Știu că te cheamă Sachelarie și lumea Îți spune Mișu. Am locuit În casa asta acum treizeci de ani! L-am cunoscut pe Sandu, am cunoscut-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și în același timp fugea mirosul zăpușelii și al mării care era deja aproape. Am lăsat volanul și mi-am apropiat mâinile de față ca să le miros. Căutam o urmă a cruzimii mele, Angela. Am găsit doar un miros de rugină, poate cel al scării. Am scuipat pe el. Am scuipat pe cutele vieții mele, ale bunăstării mele, ale inimii mele. Apoi mi-am frecat mâinile una de alta până ce am simțit că iau foc. Casa de la mare era o construcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ud. Strângându-l, îmi dădeam seama că dorisem să o fac și alte ori, dar că numai acum o descoperisem. Poate s-a sinucis, de aceea nu mi-a răspuns la telefon. Mâna gri îi atârnă în afara vanei, acolo unde rugina a mâncat smalțul... perdeaua de plastic sfâșiată de ultimul rest de respirație. Murise gândindu-se la mine, încercând să mă îmbrățișeze sau să mă alunge pentru ultima oară. E noapte, apa s-o fi răcit de-acum. Apa care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vânzătoarea fioroasă din apropiere și să mă identifice ca fiind unul dintre acei filistini ai stilului, cum știam foarte bine că sunt. Maria mă ignora în timp ce trăgea de niște pantaloni largi de culoarea vinetelor și o bluză mulată de culoarea ruginei, cu nasturi multicolori. —Du-te și probează astea, îmi ordonă ea. Mi-am târșâit picioarele până la cabina de probă ca o adolescentă bosumflată că mama ei ajunsă la disperare o pune să probeze o rochie drăguță. Odată îmbăcată, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
arămie. - Eros cheamă, îmi zise Egon, măsurându-mă disprețuitor, cu mâna întinsă, arătându-mi astfel pe pânza șevaletului, frumusețea, tinerețea și iubirea, încremenite, pentru mulți ani înaintea uitării. Prin ușa clopotniței, care nu se închidea niciodată din pricina balamalelor mâncate de rugină, coborâsem câte două trepte, scara putredă de lemn. - Ramses, vreau să mor! interveni frățiorul dinlăuntrul meu, cuprins de un acces sentimental, dulceag și răsuflat. - Călușul! Unde e călușul? Făcui eu, disperat, alunecându-mi degetele în buzunarul vestei. Fiindcă nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Propriul său genunchi sângerând pe metalul trapei, Împrăștiind picături de sânge. Mâinile tremurânde ale lui Beth Încercând să-și deblocheze casca. Mâini tremurânde. Apa din trapă. Apa din trapă, bolborosind. Lumini care-i băteau În ochi. Undeva, o durere teribilă. Rugină, foarte aproape de fața sa, o muchie metalică ascuțită. Metalul rece. Aerul rece. Luminile din ochii săi, scăzând În intensitate. Stingându-se. Întuneric. Senzația de căldură era plăcută. Auzi un șuierat aproape de urechi. Privi În sus și o văzu pe Beth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
oarbe de chin și mâna-mi dusă peste spume, mai adună-ntr-un târziu, privirile măcinate în despărțirea de umbre. Pe brațul tău alungit, îți sărutam sute de nopți, în tresăriri aglomerate de somnuri... Peste trupul tău, ochii scăldați în rugina iubirilor, îți așezau sub picioare, harul stăpânit de lună, în toate cetățile pustiite de vânturi. Un gol arzând mă sugrumase până când mi s-a scurs, sângele dorurilor peste clipele albăstrite de timp. Câtă absurditate, să pot să caut regi de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să pună altceva În gură decît această fructă, pe care „o ronțăie ca pe mere”. Doamna din articol, plină de-un har ce pare că-i coboară de undeva nu prea de sus, ne informează brutal că „bătrînețea vine de la rugină”. Iar rugina „este-un zaț compus din multe săruri, dintre care cel mai periculos este calciul. Calciul iese din oase, urcă la cap, apoi trece-n ochi, de aceea apare anemierea privirii”. Și-atunci mănînci ceapă de-ți sună calciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
altceva În gură decît această fructă, pe care „o ronțăie ca pe mere”. Doamna din articol, plină de-un har ce pare că-i coboară de undeva nu prea de sus, ne informează brutal că „bătrînețea vine de la rugină”. Iar rugina „este-un zaț compus din multe săruri, dintre care cel mai periculos este calciul. Calciul iese din oase, urcă la cap, apoi trece-n ochi, de aceea apare anemierea privirii”. Și-atunci mănînci ceapă de-ți sună calciu-n cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cheia și a plecat fără să-și mai întoarcă față, iar cuvintele au rămas zăvorâte în întuneric, teama le-a încleștat buzele pecetluindu-le în timp. Am tot încercat să deschid ușa fără cheie, zadarnica mi-a fost oboseală, căci rugina și-a întins brațele, iar scrâșnetul lugubru mi-a ucis speranța. O, daca as găsi cheia să dau drumul cuvintelor, ele s-ar preface în armonie divină și voi, împătimiții de sublim, ați asculta cea mai frumoasă simfonie născută din
?nchisoarea cuvintelor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83317_a_84642]
-
mersul repezit către leagănul foarte vechi, de pe vremea când era mult mai mică decât copiii ei, în care s-a urcat, ea, femeie de 50 de ani, luându-și avânt într-un scârțâit lugubru al fiarelor neunse și roase de rugină, legănându-se, legănându-se, legănându-se lângă merii parfumați, înșirați de parcă ar fi fost trași cu rigla până în vârful dealului, sub cerul incredibil de albastru, care i s-ar fi părut incredibil de albastru și dacă s-ar fi alergat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de catifea de pe scară erau deja trase, nelăsând să pătrundă nici un pic din lumina muribundă a soarelui; două armuri, care stăteau într-un echilibru precar în poziție de drepți în două firide opuse, păreau gata să se prăbușească, mâncate de rugină; chiar și capetele unor nefericite animale sălbatice de diverse specii care își sfârșiseră zilele pentru a împodobi pereții exprimau o deznădejde fără margini. — Pyles trebuie să fie pe aici, dar precis că la ora asta e deja beat mort, explică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să te gîndești la persoana care n-o să mai aibă parte de nimic, ca tu să-ți primești rația. Ea Însăși se cufundă În tristețe, gîndindu-se la astea. Începu să spargă bășicile de vopsea de pe platforma metalică, dezgolind firișoarele de rugină de desubt. — Poate că, la urma urmelor, profeții din ziare au dreptate, continuă ea liniștită: că primești răsplata după cum meriți. Poate că toți ne-am pierdut dreptul la fericire comițînd lucruri reprobabile sau permițînd lucrurilor rele să se petreacă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
propriu. O forță a naturii nestăvilită, dar irezistibilă. Mă uit la el acum și Încerc să-l văd cum Îl văd ceilalți: fața În formă de inimă umflată, nasul și obrajii străbătuți de vinișoare roșii ca delta unui râu de rugină. Gene lungi care tivesc ceea ce mama afirma că ar fi fost cei mai superbi ochi albaștri care s-au văzut vreodată: ochiuri de apă indigo În care s-au Înecat tot acel farmec și toată inteligența lui. Un fustangiu, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ziua În rai? —Emily, TACI, TE ROG, ACUM. 07.44: Pegas a tras la scară cu o altă caleașcă. Nissan-ul Primera e ascuns de un nor de praf emanat din interior, dar măcar când deschizi ușa nu-ți plouă cu rugină pe haine. Încarc copiii În spate, Îl țin pe Ben fixat de genunchiul meu și cu mâna liberă sun de pe mobil la o agenție de dădace. O fată din Sloaney, care are o voce făcută să răzbată peste smârcuri populate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fi cauzat de uzura unor piese sau ruperea lor, motive pentru care pistolul se trimite la atelier pentru reperații. Pentru a putea executa tragerea cu pistolul din dotare în condiții de deplină siguranță, acesta trebuie bine curățat, să nu existe rugină, murdărie, zgârâieturi sau crăpături pe pereții metalici; piesele și mecanismele de dare a focului să funcționeze corect când se pune cocoșul în poziția „armat“ sau „asigurat“, să funcționeze bine trăgaciul și puntea sa; să nu existe defecte la cătare și
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
dar a venit o clipă În care s-a observat că el se izolase nu numai de lume, ci și de propria grădină. Iarba nu era tunsă, răzoarele erau lăsate În paragină, copacii necurățiți; tot locul era năpădit de păpădie, rugină, urzici, răscoage și Dumnezeu știe câte altele. O asemenea invitație clară la abominabila coloană a cincea i-a zguduit profund pe tata și pe vecinii lui; Întreaga lor compasiune s-a mutat către vecinii imediați ai acestui colaboraționist, aflați acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
dărăpănăturilor și până nu-l lăsară, cu grație și responsabilitate de conștiință, pe seama miliției poporului. Astfel că, după cinstita lor manevră, organele de ordine îl găsiră pe campionul de lupte greco-romane printre năruituri, cu o gratie de fier, roșie de rugină, înfiptă în stomac, tot așa de profund ca un ac cu gămălie băgat în abdomenul unui fluture prins și fixat într-un insectar, abia pâlpâind din aripi și gâlgâind de sângele din rană... Printr-o confuzie a locului plasării pantofului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acolo lucrez, n-au găsit altul mai bun. CÎt despre sanie, au luat-o cu japca adică „au confiscat-o” cum spuneți dumneavoastră, nu știu de unde și-au ținut-o aruncată pînă acum doi ani cînd au scos-o din rugină și au pus-o pe picioare. Vroiam să-l mai Întreb ceva, nu știu ce, dar Ana care stătuse pînă atunci În capătul opus al odăii, urmărindu-mi prezența, veni către mine și - ignorînd adiacența lui Lung - mă rugă, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
creștin mai așezat și zice: Ia stați rogu-vă, mie-mi pare că treaba asta are cusur. Sau e pehlivănie sau e nebuneală sau și una și alta la un loc" - atunci știți cum se cheamă acel sărman întrebător? Reacționar, rugină paraponisită, austro-maghiar sau rusofil, vânzător de țară. Noi [î]i zicem conservator. Liberal în România nu va să zică ceea ce se zice cu acest cuvânt în alte țări. Dar când cineva n-a învățat carte și-i cam zevzec de felul lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nouă; când are să-i dea, patru și cu patru fac trei. Fatalist ca fatalist, dar de! e vorba de dat și de luat, și după aceea, de când cu formele astea nouă, a trebuit să-și mai piarză badea câte ceva din rugina lui. S-a încărcat Mușat de Doamne-ajută, a intrat în cârcotă cu avocatul, începe să spuie și el una-două: "Măi neicu liță-n sus, mai omule-n jos, așa să trăiești, mai socotește o dată că nu face atâta... " Și cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]