1,013 matches
-
picior și asta nu mi place. Pâcu nu-i din cei pe care îi poți tăvăli cum îți place... Mai degrabă stai și ascultă și ai să te minunezi. Spuneam eu mai devreme că o plecat s-o caute pe rusoaică... Pe Liuba. Auzi dumneata! O pornit cu bățu-n mână, fără să știe decât orașul de unde era rusoaica.Incolo nimicuța...Cum o trecut granița, asta nu vă pot spune. Dar știu că o trecut-o și o pornit prin pustietăți și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îți place... Mai degrabă stai și ascultă și ai să te minunezi. Spuneam eu mai devreme că o plecat s-o caute pe rusoaică... Pe Liuba. Auzi dumneata! O pornit cu bățu-n mână, fără să știe decât orașul de unde era rusoaica.Incolo nimicuța...Cum o trecut granița, asta nu vă pot spune. Dar știu că o trecut-o și o pornit prin pustietăți și străinime, s-o caute pe Liuba lui...Nu știu ce le spunea jandarilor și celor ce îl întrebau ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că o trecut-o și o pornit prin pustietăți și străinime, s-o caute pe Liuba lui...Nu știu ce le spunea jandarilor și celor ce îl întrebau ce caută. Da’ știu că până la urmă o ajuns în orașul cela de unde era rusoaica. Bine-bine. O ajuns în orașul acela, dar de unde s-o iei pe Liuba? a întrebat moș Dumitru. Ascultă numai și ai să vezi ce i-o dat lui în gând. „Mă duc la primul spital pe care îl întâlnesc și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ca varga și nu-și lua ochii de la intrare. La o bătaie în ușă o sărit de pe scaun de parcă l-ar fi ars cu fierul roșu. Ușa s-o deschis încet și în fața lui o apărut - Doamne, iartă-mă - o rusoaică mare și grasă cât un cal...Când o văzut-o, nenea Jănel o căzut pe scaun ca secerat și privea la rusoaică ca la cine știe ce arătare. Până la urmă, și-o dus mâinile la ochi, să n-o mai vadă. „Asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ars cu fierul roșu. Ușa s-o deschis încet și în fața lui o apărut - Doamne, iartă-mă - o rusoaică mare și grasă cât un cal...Când o văzut-o, nenea Jănel o căzut pe scaun ca secerat și privea la rusoaică ca la cine știe ce arătare. Până la urmă, și-o dus mâinile la ochi, să n-o mai vadă. „Asta nu-i Liuba” - o scâncit el. Doctorița o ridicat din umeri a neputință. Liuba - rusoaica - o ieșit așa cum o intrat, gâfâind și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe scaun ca secerat și privea la rusoaică ca la cine știe ce arătare. Până la urmă, și-o dus mâinile la ochi, să n-o mai vadă. „Asta nu-i Liuba” - o scâncit el. Doctorița o ridicat din umeri a neputință. Liuba - rusoaica - o ieșit așa cum o intrat, gâfâind și legănându-se pe picioarele groase și crăcănate. „Asta-i Liuba pe care o am. Alta nu-i” - a spus șefa spitalului, cu părere de rău. Nenea Jănel s-o ridicat să plece, dar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Că Frăsâna ceea îi cam... nu știu cum să spun...Ii cam urâtă și mintea n-o dă afară din casă” „Apoi n-o fost chip să găsesc alta, Rariță. Toate spun că nu se duc după Jănel, că are sufletul vândut rusoaicei și n-or putea duce casă bună cu el. Degeaba le-am spus eu că rusoaica îi moartă.” „Apoi nu știu cine l-o blestemat pe băiatul ista al meu de nu mai are liniște în suflet. Mereu îi cu gândurile aiurea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
afară din casă” „Apoi n-o fost chip să găsesc alta, Rariță. Toate spun că nu se duc după Jănel, că are sufletul vândut rusoaicei și n-or putea duce casă bună cu el. Degeaba le-am spus eu că rusoaica îi moartă.” „Apoi nu știu cine l-o blestemat pe băiatul ista al meu de nu mai are liniște în suflet. Mereu îi cu gândurile aiurea...Doamne, iartă-mă!” Si uite așa: Baba Zoița că „da”, mătușa Rarița că „nu”. Până la urmă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Că, pentru-amor și tot ce el implică, Mai bună e femeia măritată, Că stă tot timpu-acasă singurică. Patriotică Eu sunt țăran din talpă lată, Am țara-n inimă și-n gând: Cu rușii nu m-aș da vreodată, Dar cu rusoaicele oricând... Copilul din flori La cea mai mândră dintre fete, De ești frumos și ești gentil, Îi tot aduci cu sârg buchete, Pân’ vezi c-aduni de un copil...
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
ființă ieșită din comun, la marginea mediului și epocii sale. Fără îndoială, acesta este motivul pentru care Marie, așa cum se întâmplă adesea cu persoanele atipice, apare ca o avangardistă și în domeniul relațiilor amoroase. Desigur, nu toate aspectele comportamentului tinerei rusoaice sunt revoluționare. Dimpotrivă, primele sale flirturi, timide, ambigue, par relativ banale, ca și motivațiile aflate la baza lor. În jurnalul său, Marie mărturisește că flirtează pentru a se apropia, pentru "a atinge bărbatul". Ca atâtea alte domnișoare din mediul său
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu altcineva. Rănită, tânăra Marie, mai îndrăgostită de el decât crezuse, aleargă atunci să se adăpostească în brațele tânărului deputat, care o amețește cu sărutări pe buze și mângâieri, necontenind în tot acest timp să-și declare dragostea frățească... Tânăra rusoaică nu este măritată, și aceasta este, într-o oarecare măsură, drama vieții sale. E adevărat că perspectiva căsătoriei îi repugnă. "Să mă mărit și să am copii! Orice spălătoreasă e în stare de atâta lucru [...]. Ce vreau eu? Oh! Știți
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
devină într-o bună zi "o stea"? În orice caz, mama ei, care nu-și revenise niciodată complet în urma eșecului asalturilor sale asupra țarului, este încredințată că Marie se va căsători cu un duce sau cu un prinț. Așadar, tânăra rusoaică nu flirtează așa de insistent numai din amuzament și din joacă. O face în egală măsură din necesitate. Marie vrea cu tot dinadinsul să se mărite, și deși nu are atuul zestrei sau al unor relații prestigioase, are totuși un
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nesfârșite de tăcere", să-i declare că o iubește. Îi propune, "făcând tot soiul de aluzii", să-i devină amantă. Ce duș rece, ce umilință pentru Marie, care înțelege dintr-odată că d'Audiffret își bătuse joc de ea! Frumoasa rusoaică, îi șoptise cu înțeles aristocratul din el, era o fetișcană cu care flirtezi, dar pe care n-o iei de nevastă. Îndurerată, Marie își face bagajele și pleacă la Roma împreună cu mama sa, pentru a-și continua studiile artistice, dar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prin a o săruta îndelung pe buze. Vai ei, se lamentează Marie, tânărul se ferește din răsputeri s-o ceară în căsătorie. Nu spune nimic clar". Se pierde în "fraze fugare despre lucruri fără însemnătate". În prezența lui Pietro, tânăra rusoaică se simte "iritată", "mâniată" și "agitată". Ce fel de iubire e asta? se întreabă ea. Pietro ăsta nu face nimic pentru mine. Nu mișcă nici măcar un deget. Mă lasă pe mine să fac totul. E ridicol. N-am mai auzit
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Clara Malraux și flirtul experimental Clara Malraux, o altă maestră avangardistă a flirtului din perioada Belle Époque, se aseamănă la fel de mult pe cât se deosebește de această Marie Bashkirtseff, cu un destin atât de tragic. Se aseamănă deoarece, ca și tânăra rusoaică, provine dintr-o familie de străini, de evrei și germani. Numele ei de fată era Clara Goldschmidt, și se născuse în 189741, în plină desfășurare a afacerii Dreyfus, primind o educație bilingvă ca urmare a frecventelor deplasări între Paris și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tinere provenite dintr-un mediu privilegiat care își permit înainte de căsătorie câteva adevărate necuviințe: sărutări, mici mângâieri. Însă și în aceasta constă deosebirea față de Marie Bashkirtseff Clara experimentează aceste flirturi într-o cu totul altă stare de spirit decât tânăra rusoaică. Clara nu este disperată, neliniștită, chinuită cum era Marie. Chiar dacă are un tată care trebuie să muncească pentru a-și câștiga existența, familia ei se află la adăpost de orice griji materiale și nu a fost compromisă de nici un scandal
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai visez la asta vreme de câțiva ani..." După cum vedem, tânăra Clara Goldschmidt nu se aventurează atât de departe ca Marie Bashkirtseff pe "harta iubirii". Nu joacă un joc la fel de periculos ca acela pe care acceptă să-l practice tânăra rusoaică. Asta nu împiedică flirturile sale să se evidențieze astăzi ca o prefigurare exactă a ceea ce avea să devină jocul erotic în secolul XX: o abordare experimentală și progresivă a iubirii și totodată un joc de grup, o etapă obligatorie pentru
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aparțin antropologiei populare; B. 1. „oacheșe”: bărbați și femei; 2. „blonde”: sunt personaje așezate, nu tocmai tulburătoare, statornice dar nu tocmai vrednice de încredere; C. grupate după criterii geografice sau pe naționalități: 1. orientale; 2. asiatice; etc.; 3. unguroaica, 4. rusoaica; etc. D. 1. umoristic; 2. comic; 3. tragic; 4. visătorul; 5. fantastul; etc.; E. după aparteneța operei la o anumită perioadă, direcție literară, etc.: 1. clasic; 2. romantic; 3. realist; etc.; F. în funcție de raportul cu o anumită realitate înfățișată în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aspect al operei lui Gib Mihăescu (1894-1935) dacă scriitorul ar fi trăit mai mult e greu de spus. În orice caz Gib Mihăescu nu era un artist și ținuta multora din scrisorile sale e mai degrabă mediocră. Izbânda sa în Rusoaica și parțial în Donna Alba se datorește transcrierii pline a unei obsesii. Toate romanele lui Gib Mihăescu (lirice în substanța lor) tratează aceeași apetiție a eroului către o femeie ideală, inaccesibilă. Pentru locotenentul Ragaiac, așezat cu un detașament de pază
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alba se datorește transcrierii pline a unei obsesii. Toate romanele lui Gib Mihăescu (lirice în substanța lor) tratează aceeași apetiție a eroului către o femeie ideală, inaccesibilă. Pentru locotenentul Ragaiac, așezat cu un detașament de pază la Nistru, idealul e "rusoaica", femeia îndrăzneață și intelectuală care poate pica oricând din cețurile scitice. Iliad, un alt ofițer, a prins în mâini o rusoaică sublimă, deși plină de paraziți, care, gonită de colonel, se îneacă în Nistru. Epicul este constituit din expedițiile detașamentului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
eroului către o femeie ideală, inaccesibilă. Pentru locotenentul Ragaiac, așezat cu un detașament de pază la Nistru, idealul e "rusoaica", femeia îndrăzneață și intelectuală care poate pica oricând din cețurile scitice. Iliad, un alt ofițer, a prins în mâini o rusoaică sublimă, deși plină de paraziți, care, gonită de colonel, se îneacă în Nistru. Epicul este constituit din expedițiile detașamentului în frunte cu ofițerul și atinge senzaționalul în episoadele privind manoperele unui contrabandist și erotica misterioasă a femeii sale Niculina. Romanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eroul nu reprezintă bărbatul cum este, ci cum ar voi să fie. Toată pretinsa detectivistică e mai mult o halucinație. Gib Mihăescu ar fi voit, ca om pândit de moarte și fără putință de a trăi realmente, să cucerească o rusoaică, o prințesă, însă numai după o desfășurare de forțe imense care să demonstreze virtuțiile sale. Prințesa trebuia salvată din ghearele unei cabale, uimită prin temeritate și talent, prin nobleță de suflet și îndrăzneală. Numai după ce toate aceste piedici presupuse ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
își zărește alesul de care tocmai se despărțise în brațele altei femei. Răvășită, Bârzulica e lovită de un tramvai (vehicul, e drept, mai trivial decât trenul ce luase viața Anei Karenina dar nici eroina noastră nu are sufletul viforos al rusoaicei!). Cu această scenă se și încheie, de altfel, penultimul roman din ciclul Bizu. În primul capitol din Acord final, Bizu află întâmplător dintr-un ziar despre accident și nu-l încearcă, pe moment, decât senzația absurdului ("un tramvai nu putea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o reputație bună în ochii istoricilor. Celui dintîi, celebru pe vremea sa pentru certurile conjugale, un călugăr contemporan i-a făcut un portret de credincios perfect; cel de-al doilea este cunoscut doar pentru că s-a căsătorit cu o prințesă rusoaică, Anna de Kiev, care a introdus în familia capețiană prenumele grec de Filip; cel de-al treilea a fost *excomunicat de trei ori pentru că a vrut să se căsătorească cu amanta lui și să-și legitimeze bastarzii. Aceștia nu sînt
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pasaj despre „intimitatea” În timp de război, „dragoste”/poftă combinată cu „puterea”, ambele pe măsura vremurilor În care are loc acțiunea: „Odaia noastră era nelocuită, dar aveam totuși o mulțime de stăpîni. Noi eram chiriașii tuturor. LÎngă noi era o rusoaică blondă, destul de frumoasă, bărbatul ei era În război. Dar ea se consola cu un soldat german. Față de el cu toții aveam un respect teribil. CÎnd venea acasă, toți, cu o frică caracteristică neamului nostru, ne adunam picioarele, ne făceam mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]