2,974 matches
-
mea, având totodată Încredere În faptul că atât luarea de sânge, cât și aplicarea de vezicatoare Își vor dovedi În cele din urmă eficacitatea. Pentru a mă elibera de chinuitoarea uscăciune a gurii, am cerut să mi se aducă niște sâmburi de gutuie pe care, după ce i-am Împăturit Într-o mică fâșie de pânză, i-am pus În apă. Cu această legătură Îmi umezeam frecvent limba, ceea ce avu un efect extrem de bun. De asemenea, În cursul aceleiași zile am Început
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
românească”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Steaua” ș.a. Debutează editorial în 1980 cu Regele visurilor, o antologie de traduceri din proza americană a secolului al XIX-lea. În 1996 e distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea culegerii de proză scurtă Sâmbure de rodie de Edith Wharton, iar în 2000 i se acordă Premiul revistei „Convorbiri literare” pentru anglistică. Este soția scriitorului Marius Tupan. Încă de la prima sa carte de critică, Scenarii și limbaje poetice, apărută în 1989, T. și-a fixat
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Gilmore Simms, Paddy McGann sau Diavolul din buștean, pref. trad., București, 1986; William Dean Howells, Vară indiană, pref. trad., București, 1989; Henry James, Europenii. Madame de Mauve, București, 1990; Campbell Black, Indiana Jones și taina tainelor, București, 1993; Edith Wharton, Sâmbure de rodie, pref. trad., București, 1996. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, O piatră numită „Terra”, CNT, 1980, 50; Virgil Nistor, „Regele visurilor”, ST, 1981, 3; Cristian Moraru, Modernitatea poetică - structuri și limbaje, RL, 1990, 11; Ion Pop, „Scenarii și limbaje poetice
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
Ion Gheorghe, versurile abundă în elemente autohtone (istorice, folclorice sau fanteziste), iar imaginarul capătă o tentă etnică: „Buerebista, fior de baltag/ Astru în veșnic meleag/ Rază în cântecul mumii/ Magnet printre secolii lumii// Buerebista, încă o dată/ Semn crud și în sâmbure demn/ În arbori curați se arată/ În frunze smulse din lemn”. Tot de această etapă țin și versurile de conjunctură, intens marcate ideologic, din Partidul și Poetul (1977), unde autorul se lansează în tirade encomiastice: „În lume-au fost și
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
roman oferite de Mircea Damian (Jurnalul unui condamnat și Devălmășie), Octav Șuluțiu (Lulu), Ion Călugăru (Copilăria unui netrebnic), Paul B. Marian (Etajul V) și mai ales de Grigore Cugler (Despre educație, „din romanul Apunache”); Petru Comarnescu, vorbind în prezentare despre sâmburele de noutate absolută a acestei proze, adaugă despre semnatar că e un tânăr diplomat și compozitor, autor „al câtorva nuvele scrise modernist, cu o uimitoare putere de descripție paralogică”. „Omul” - de asemenea avut în vedere de programul literar al cotidianului
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
autori, unde, prin ele, ni se sugerează existența unui alt sistem de gândire sau al unei alte realități materiale. V. Voiculescu nu e un teoretician, ci un căutător de aventură și, oricând, subiectul imediat farmecă la el mai puternic decât sâmburele filosofic, narațiunea decât teza pe care o ilustrează. NICOLAE MANOLESCU Dacă „romanul” lui Voiculescu [Zahei orbul] satisface ideea de operă eroică de proporții este și pentru faptul că străbatem căile experiențelor umane, experiențe situate între sublim și prăbușire: infernul și
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Intonații (1989). În studenție a frecventat cenaclurile „Mihai Eminescu”, Junimea. E prezent în „Alma Mater”, „Ateneu”, „Antiteze”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Dacia literară”, „Dialog”, „Oglinda literară”, „Porto-Franco”, „Poezia” ș.a. Cartea prin care T. face dovada talentului său este Ghemuit într-un sâmbure (1998). Rezultat al unei elaborări îndelungate, poezia de aici păstrează numeroase ecouri livrești, de cele mai multe ori sublimate, ce impun o lectură cu trimiteri la marile teme și simboluri ale literaturii. Nu e o raportare polemică, autorul asumându-și experiențe lirice
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
luminat în nici o rană”, „mă simt bine în colțuri/ acolo unde uiți mereu să ștergi praful”, „înlăuntru pândea cineva/ speriat de întâlnirea cu mine”, „melcul memoriei/ se gudură și scheaună în cochilie” sau „într-o brazdă aștept/ ghemuit într-un sîmbure”. Singurul martor exterior lucrurilor este Dumnezeu, un Dumnezeu tentat uneori să nu mai ia parte la joc: „S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ toate s-au năruit. Nimeni nu moare,/ nimeni nu se
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
nici nu răspunde./ Dumnezeu stă cu degetul în gură: O-i, oi ...”. Încercând să prindă în cuvinte trăiri și stări nedefinibile, poezia lui T. tinde să câștige în adâncime și în expresivitate. SCRIERI: Întoarcerea menestrelului, Botoșani, 1979; Ghemuit într-un sâmbure, Iași, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Panaite, A zidi vorbe și semne, CL, 1999, 5; George Bădărău, Acorduri clasice și moderne, CL, 1999, 8; Liviu Apetroaie, Lumea înspre afară, „Ziua de Iași”, 1999, 458; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 405. Ș. A.
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul măsurilor practice ale guvernelor, aceste preocupări s-au tradus simplu prin opțiunea de a lăsa mecanismele pieței - obiective și eficiente prin natura lor - să domine procesul distributiv și pe cel redistributiv, incubând, totodată, sâmburele dezvoltării, sau prin cea a intervenției controlate a statului, pentru a corecta prin redistribuție rezultatele (sociale) injuste ale acțiunii acestor mecanisme. Pe măsură ce „funcționarea mecanismelor de piață”, facil asumată ca interes național prin urmărirea obiectivelor de creștere economică și dezvoltare, a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor care fac deservicii naturii, începând cu cei care aruncă pe jos hârtiile, cojile de semințe. La orele de abilități practice, ed. tehnologică, ed. plastică au utilizat materiale pe care nu le mai foloseau: hârtie, ziare, plastic, coji de nucă, sâmburi, ambalaje, sticlă pentru a confecționa diferite obiecte, machete . În orele de științe au realizat portofolii , pliante informative cu tematică ecologică. La orele de educație plastică au folosit puterea culorii iar la cele de limba și literatura română, mesajul cuvintelor, pentru
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
despărțit apele! „...Ne-am găsit atunci [la 1878 - n.n., R.D.] fără reazim posibil În Occident. Puși Între două forțe: a Rusiei panslaviste, care nu renunța de a merge la Constantinopol prin Peninsula Balcanică, și a Germaniei, care, Împreună cu Austro-Ungaria, forma sâmburele Puterilor Centrale, la care se asociase și Italia. [...] Nu uitați că, de fapt, Bulgaria de atunci era o provincie rusă, că principele ei era mai mult un guvernator, un nepot al Împăratului, Înconjurat de 3 generali ruși: ministrul de Război
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pendulare între contrarii, confesiunea se desfășoară ambiguu, implicând un mare grad de relativitate: „În ora de geometrie tăiam copaci,/ și priveam cercurile,/ dar nu priveam cercurile,/ ci niște păsări în cercuri,/ dar nici păsări în cercuri nu erau” (Lecție). Germinativul (sâmburele), concentrarea sugerată de mișcarea regresivă (arborii se retrag în rădăcini, fructele se întorc în semințe) sporesc neliniștea. „Aș vrea să spun adânc ceva/ ca un cearcăn”, declară poetul, care acuză neputința limbajului de a-i traduce stările. Dacă în Omul
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
fapte explicabile doar prin „fenomene miraculoase”, petrecute pe când „planeta noastră era un unic soare”. Vocația poetică învederată intermitent în notele de drum se manifestă în mai multe culegeri de poeme: Pentru cel ales (1968), Un om în agora (1972), Gustul sâmburelui (1974), Raza de cobalt (1979), Insomnia dragonului (1989), Ieslea Minotaurului (1993). De regulă libere și nerimate, versurile comunică vibrații ale unei conștiințe active, angajată în construcția unei așa-zise „lumi noi”, nota lirică individualizantă fiind un patos al afirmării edifiante
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
surprinde în comportamente riguros circumstanțiate relativa esență umană. SCRIERI: Impresii de călător, București, 1962; Drumuri europene, București, 1965; Biletul la control!, București, 1968; Pentru cel ales, București, 1968; Un om în agora, București, 1972; Ieșirea din labirint, București, 1973; Gustul sâmburelui, București, 1974; Raza de cobalt, București, 1979; Pumnul și palma, vol. I: O dimineață înșelătoare, București, 1980, vol. II: Ochiul ciclopului, București, 1981, vol. III: Marșul cariatidelor, București, 1982; Muzeul de ceară, București, 1984; Vitralii incolore, București, 1985; Cenușa din
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
pare „așternutul murdar și răscolit/ Din care îl trezește - pe soare - cineva” (Dezmorțire). Metafora și, în genere, figurile bazate pe asociații și analogie suferă de o prea strânsă logică și efectele (sugestiile) scapă uneori intenției lirice, de unde și câte un sâmbure de grotesc neintenționat: „Pâraiele din dealuri sfioase își fac vânt/ Ca niște păsărele cu aripile smulte” (Porniri). Încordat în voința de construcție, în efortul stilistic, lirismul rămâne unul al suprafețelor, al convențiilor, trădând adesea pe moralist și pe pedagog. Când
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată și în placheta Poeme cu livezi. Inadecvat intitulată, ea însumează declarațiile, spovedania și testamentul haiducului Stoica; acesta, rănit în luptă cu potera, agonizează timp de o săptămână
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
aceleași personaje dizarmonice, neconcordante, surprinde implicit aspecte de viață burgheză, mic burgheză și mai ales de boemă (artiști, jurnaliști) bucureșteană, pe fundalul social alterat de război. Un roman propriu-zis, cel puțin în prima parte, este Acele lucruri mari (1973), deși sâmburele epic pare a fi tot de proveniență autobiografică. În timpul primului război mondial, Andra, soția unui preot de țară bănățean, dezamăgită și neglijată, se întoarce în oraș, la mama ei. În tren face cunoștință cu un grof ofițer, pe care îl
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
frate/soră „+”, atunci vom putea deduce, conform legii structurale că relația tată/fiu va fi „-”, iar relația soț/soție „+”. Poate cel mai renumit exemplu de analiză structurală de acest tip îl găsim în teoria lui Karl Marx a formațiunii sociale. Sâmburele teoriei lui Marx este că există diferite tipuri de societăți globale, caracterizate prin structuri distincte. Sferele componente ale societății stau în relații de dependență reciprocă, formând configurații stabile, pe care le numește formațiuni sociale. Simplificând puțin teoria, putem considera următoarele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și explicația sistemică. Specific realității sociale este caracterul ei de sistem. Societatea reprezintă un sistem; diferitele ei părți componente, la variatele ei niveluri de organizare, constituie sisteme. Este normal, din acest punct de vedere, ca modelul de sistem să constituie sâmburele structurilor explicative ale sociologiei, în toate ipostazele sale, fie ca sistem finalist (schema analizei funcționale), fie pur și simplu ca mulțime de fenomene atât de strâns interdependente, încât formează sisteme, fie ele stabile, ori dinamice (schema analizei structurale). Caracterul complex
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu a avut același impact ca studiul despre Eminescu, micromonografia E. Lovinescu propune o interpretare în multe privințe inedită asupra marelui critic. Pentru prima dată N. explică aici câteva dintre contradicțiile evoluției spirituale a lui E. Lovinescu, identificând în „simbolism” sâmburele originar al criticii sale. Dar volumul cel mai spectaculos din deceniul al optulea rămâne Un roman epistolar (1978), cuprinzând corespondență cu Radu Stanca și unde, pe lângă subtilele pasaje referitoare la un singular amor intelectualis din literatura română, abundă fragmente de
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
vor suscita definiri bivalente, genuinul fiind circumscris simbolismului universal. În pofida unei retorici de circumstanță, versurile din volumul Enescu. Suită lirică (1958) se înscriu aproximativ între aceleași coordonate: un „clasicism latent” (H. Zalis) în piese lirice, filigrane confesive, care montează un sâmbure epic pictural. Poezii înscrise în tiparul impus în epocă, dar și altele, de factură clasică, intră în sumarul culegerii Poeme (1963), unde predomină totuși lirica peisagistică și de dragoste, adăugându-i-se exploziile expresioniste ardente, în descendența lui Lucian Blaga
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
marilor legi și al sistemelor impunătoare de gândire absoarbe literatura într-un continuum de valori heteronome, concatenate și de determinisme rigide. În partea opusă termenii sunt la fel de tranșanți: arta pură sau frumosul pur etc. Survine ruptura dintre rațional și poetic. Sâmbure incandescent cu potențial seismic al stratului specific, periclitând periodic stabilitatea rețelei de sensuri a matricei, poezia își proclamă brutal incompatibilitatea cu literatura. Cel de-al treilea volum al Biografiei... este primul dintre cele consacrate veacului al XX-lea - epocă a
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
harului. Oricât de savant ar fi realizată, recenzia istorică a unui fenomen religios nu poate decât să netezească suprafața trecutului, șifonată de amnezii. Chiar dacă e decojit, fructul oprit al cunoașterii paradisiace își păstrează - și pentru dinții tari ai pozitivismului - un sâmbure perfect intact. Deși numai o întâlnire cu geniul charismatic al tradiției Bisericii poate deschide nucleul eshatologic al creștinismului, instanțele de mediere culturală ale modernității nu pot fi evitate. Pentru moderni, inserția individuală într-o matrice eclezială rămâne întotdeauna oblică și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Politicile lingvistice pot fi considerate ca strategii proprii fiecărui stat, care sunt subordonate unor interese de dezvoltare durabilă stabilă și echilibrată pe termen lung. Ele fac parte din programul general de management al diversității culturale și lingvistice. Diversitatea lingvistică este sâmburele din care a încolțit dorința Europei de promovare a multilingvismului și care în realitate este în pericol în numeroase feluri. Engleza, deja o limbă internațională, se impune din ce în ce mai mult ca limbă europeană de referință, iar dacă utilizarea limbilor franceză, germană
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]