1,892 matches
-
mai ales, pentru că boierimea munteană a trădat mereu interesele țării și a colaborat cu turcii. Faptele voievozilor și ale boierilor trebuie să fie judecate în funcție de realitățile politice. După moartea lui Mircea cel Mare au urmat ani de lupte, care au sângerat țara în deceniile trei, patru și șase. S-a dovedit atunci că Muntenia, izolată, nu putea să obțină o victorie, care să-i asigure independența totală. Voievozii din vremea respectivă, cu excepția lui Vlad Țepeș, nu au dat dovadă nici ei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
perie îndrăcită și încâlcită de crenguțe și de țepi tari și ascuțiți, ca niște cuie. Reușesc să mă strecor și să urc la vreo 7-8 metri de pământ fără să-mi pese că tălpile, mâinile, picioarele, obrazul sunt zgâriate și sângerează, ca și când aș fi îndrăznit să mă strecor printre niște ragile, cu care piepteni fuiorul de cânepă, să iasă de-o parte puzderia, să rămâie firul curat. Ursu se oprise. Și se tolănise lângă tulpina cacadârului. Părea nepăsător, stătea liniștit, suflând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de evrei. În afară de aceasta, nu s’au putut uita actele lașe ale evreilor cu ocazia retragerii trupelor din Basarabia și Bucovina. În același spirit, opinia publică este defavorabilă prezenței evreilor în spitalele unde sunt îngrijiți acei cari au luptat și sângerat pentru apărarea patriei și indirect contra iudaismului. Evreii folosiți în spitale și în special în birouri, au posibilitatea să culeagă informațiuni prețioase, fie dela răniți, fie dela personalul medical sau chiar din scripte, oricât de strict ar fi supravegheați” (doc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de evrei. În afară de aceasta, nu s’au putut uita actele lașe ale evreilor cu ocazia retragerii trupelor din Basarabia și Bucovina. În același spirit, opinia publică este defavorabilă prezenței evreilor în spitalele unde sunt îngrijiți acei cari au luptat și sângerat pentru apărarea patriei și indirect contra iudaismului. - Evreii folosiți în spitale și în special în birouri, au posibilitatea să culeagă informațiuni prețioase, fie dela răniți, fie dela personalul medical sau chiar din scripte, oricât de strict ar fi supravegheați. - În
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
În fund”. Domne, avea prins un cartuș exact În mușchiul fesier... Și atuncea am văzut pentru prima oară plagă Împușcată... Și avea și gaura de intrare, și gaura de ieșire..., că știam că ieșirea-i puțin mai mare... Da’ nu sângera! Zic: „O intrat și o ieșit”. L-am pansat și zic: „Ce fac cu el?”. „Ține-l aicea!” Și aveam acolo la chirurgie un loc unde țineam preoperator și postoperator..., și l-am băgat acolo, În pat. Nu trec zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
loc unde țineam preoperator și postoperator..., și l-am băgat acolo, În pat. Nu trec zece minute... mai vin cu unu’. „No, ia-l și pe-ăsta și aranjează-l.” Pe ăla, săracul, l-o prins undeva prin coapsă și sângera. Ce poți să faci? Plagă penetrantă... L-am pansat, tetanos aveam, i-am făcut o injecție pentru orice eventualitate, că o atins glonțul Îmbrăcămintea și cine știe ce mizerie avea... Și dup-asta am rămas acolo cu ei. După un timp vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
horoscopul-zodiac cu multă nerăbdare! Sâmbătă, 27 iulie 1974 (Unsprezece zile de la despărțirea noastră) Gabriela, mon amour. Ignoranța mea e mare. Voința mea de ignoranță e și mai mare. Azi mi-am dat seama că arborii, la fel ca și oamenii, sângerează când li se taie o ramură. După cum știi, locuiesc într-o „pinette” (lemn de pin). Azi-dimineață m-a trezit zgomotul unui ferăstrău. Era grădinarul clubului, care tăia ramurile de jos ale unui pin magnific. Spre marea mea stupoare, am remarcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
se taie o ramură. După cum știi, locuiesc într-o „pinette” (lemn de pin). Azi-dimineață m-a trezit zgomotul unui ferăstrău. Era grădinarul clubului, care tăia ramurile de jos ale unui pin magnific. Spre marea mea stupoare, am remarcat că pinul sângera cu o sevă albă. L-am întrebat pe grădinarul iugoslav, care vorbea puțin italiana, dacă asta era normal. Bineînțeles că era normal, a răspuns el începând să-mi facă o întreagă teorie despre relația dintre oameni și arbori - că ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
bucurie nouă! Iulie Zile grele, tipice pentru vară - un val de căldură neașteptat s-a aruncat peste răcoroasa Suedie. Soarele care a urcat a început acum să coboare treptat la orizont. Andrei (Bart) mă anunță cu mare îngrijorare că a sângerat. Îi e frică de moarte. Se simte bine numai acum, la bătrânețe, dar e prea târziu pentru corpul care a petrecut atâția ani în mizerie. Pe 11 iulie, eclipsă de soare în Mexic, oamenii au postit ca în timpurile străvechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
există un public în România pentru o asemenea carte, definitiv nu, pentru criticii snobi și „increduli”, dar sigur printre cei simpli și subtili, inteligențe vii ale culturii universale. În Iugoslavia continuă războiul civil, îngrozindu-i pe oameni. O rană deschisă, sângerând în corpul deja plin de cicatricele a două războaie mondiale. August Dunărea s-a umflat, atingând șapte metri! Inundații în România și Austria. Vecina mea Ebba a venit cu un vas plin de căpșune suedeze. Am mâncat, luând în mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Salonicul , atrăgând asupra noastra fulgerele dușmane”, să fim tratați în acest mod. „A ni se râpi ceva din drepturile noastre - spune el - ar fi cum ni s-ar tăia o parte din cap, care ar lăsa o rană ce ar sângeră veșnic de porțiunea ruptă”. Este cu atât mai grav deoarece „sângele nostru curge la Nistru și la Tisa pentru stăvilirea bolșevismului rusesc și ungar și deci pentru straja Europei”. În ce-i privește pe sârbi, N. Hasnaș presupune că nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
este faptul că până și alegerile locale din decembrie 1950 au fost dominate de o desantata propagandă împotriva Iugoslaviei. În timp ce la Turnu Severin era o „frenezie” ce „întrecea zgomotul Dunării, ajungând pe malul celălalt al bătrânului fluviu, unde poporul iugoslav sângerează”, cetățenii statului vecin, în conformitate cu spusele unui „analist politic” „își amintesc cu groază de alegerile de tip fascist organizate și conduse de clica de asasini și spioni ai lui Tito”. Drept de vot au avut toți „trădătorii care l-au slugărit
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dumnezeu despre toate acestea 07 iunie 2011 Noaptea în care am crezut că luna va muri mergeam pe trotuar vânat de propria umbră am văzut un felinar era strâmb se înfipsese în inima lunii mi s-a părut că rana sângera peste calea lactee noaptea aceea avea un aer ciudat nu era frică nici lehamite nici măcar indiferență poate că așa trebuie să fie atunci când luna sângerează de moarte mi-am spus în noaptea următoare am mers din nou acolo luna râdea
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
un felinar era strâmb se înfipsese în inima lunii mi s-a părut că rana sângera peste calea lactee noaptea aceea avea un aer ciudat nu era frică nici lehamite nici măcar indiferență poate că așa trebuie să fie atunci când luna sângerează de moarte mi-am spus în noaptea următoare am mers din nou acolo luna râdea printre acoperișurile țuguiate iar felinarul strâmb (întins de-a lungul trotuarului) își cerea iertare cu lacrimi de rugină 08 iunie 2011 Sub genele tale, o
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
stresat pe care-l supăra mereu stomacul. Avea un ten foarte sensibil pentru că se bărbierea de două ori pe zi, și, în diminețile de sâmbătă, când aduna înainte de ora deschiderii toți vânzătorii ca să le țină o cuvântare, colțurile gurii îi sângerau nițel. Tot timpul încerca să facă pe durul și cred că problema lui era că de fapt nu era omul potrivit să conducă un loc simandicos ca ăsta. Pentru că magazinul ăsta era un fel de salon, cu lămpi franțuzești ținute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Villars și-a scos o măsea și o doare rău. O măsea? Voi tinerii vă ambalați din nimica. Mi-a dat tava cu gheață și am șters-o imediat cu ea. Însă gheața n-a fost de prea mare ajutor. Sângera foarte mult și a încercat să se ascundă de mine, dar la un moment dat tot a trebuit să-mi spună, în timp ce încerca prostită să își dea seama ce se întâmplă cu ea. Patul era scăldat în sânge. Am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
îngrijorat; ochii, care erau și-așa imenși, erau măriți de câteva ori de sticla ochelarilor, iar buza îi era scoasă în afară de grijă. Avea fața negricioasă de la părul neras sau de la murdărie. E într-o stare foarte proastă, mi-a spus. Sângerează? Nu știu - dar are febră mare. Probabil că era într-o stare îngrozitoare, m-am gândit eu, ca să accepte ajutor din partea lui Kayo; și așa și era, căci deși vorbea încontinuu și părea alertă și vioaie - se prefăcea doar, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
densă în care se aflau altarele moarte și albe și imagini hăcuite și zgâriate de topoare, ghimpi, brăzdate de răni negre - unele dintre acestea șocând prin lenjeria feminină zugrăvită pe șoldurile lor, așa zgâriate de unghii și ciumpăvite cum arătau, sângerând până la urzeala degetelor lor albe. Apoi pe un deal alăturat se afla cimitirul, alb și țepos, iar de cealaltă parte, mai înaltă, într-un fel de stea de șanțuri ce se întretăiau, o mină de argint, și acolo îți puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ceilalți după mine. Aici avea dreptate când mă acuza de asta; și tot încerca să mă facă să adopt punctul ei de vedere. Cu toate acestea tot nu puteam să sufăr când șopârlele alea mici erau lovite și începeau să sângereze, din măruntaiele lor minuscule, de o delicatețe miniaturală, ce se zăreau de sub ghearele tăioase ale lui Caligula, în timp ce el se uita chiorâș și își deschidea clonțul. Într-o dimineață de duminică, când orchestra duduia și scuipa în zócalo, unde începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Dar asta nu înseamnă că pot să întrec pe oricine care se nimerește să îți facă altele. Cu asta m-a nimerit drept în inimă, și ce mi-a spus a durut-o și pe ea. Știam că o să îmi sângereze multă vreme sufletul de la vorbele astea. Am strâns în mână manivela și am învârtit-o cu o putere supraomenească. Reacția motorului aproape că mi-a smuls-o din mâini și am sărit la volan. În lumina farurilor am zărit rochia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în același timp, ochii omenești priveau cu atenție. Nu prevesteau nimic bun, dar cum se putea ști acest lucru? Sau regii bogați ai Betlehemului. Iosif lângă un foc de vreascuri. Și colo, în luncă, ce se întâmplă? Un lup ce sângerează dintr-o lovitură de jungher mănâncă păstorul care l-a rănit, și altul aleargă ca nebunul către turnurile de mucava ale cetății, castele din oale de piure, crătiți și afumătoare transformate în locuințe. Mâncam din plin: clătite, cotlete, șuncă, cartofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
facă și lor, și puțin altora, alții puțini la număr își lasă totul și fără să-i smulgă cineva de acasă, așa cum ne-au făcut ei nouă, pleacă unde văd cu ochii să-i ajute pe alții. Și inima lor sângerează, așa ca și a noastră... dar pleacă, fiindcă nu pot fi fericiți dacă alții sunt plini de necazuri... Poate că de asta se spune că poartă chipul Lui Dumnezeu... Nu pe față, ci în inimă." " Cred și eu că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
m-am prins tocmai de poalele aceluia care strălucise mai înainte. E drept că veșmântul Lui se făcuse acuma așa ca al celorlalți. Nu l-aș mai fi cunoscut după haine, dar era singurul fără încălțări și, uite, picioarele-I sângerau din nou. Da' ce, credea că scapă așa, dacă nu mai strălucește?! Așa a găsit să se ascundă ?! Poate că asta ține la oameni, care văd numai ce strălucește, când strălucește altfel nu-i duce mintea că-i de preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
aprinsă de Paula, dezlipindu-și încet buzele, cît să cuprindă între ele filtrul. O să-mi lipsești îi șoptește femeia. Și tu vine răspunsul bărbatului, împiedicat de țigara ce-o strînge între dinți. Te duci la contravizită? Nu. Urgența de azi? Mm... Sîngera cam mult... Cornul vacii a pătruns adînc; am făcut ce-am putut. Nu te-ai grăbit? întreabă Paula, ca o dojană. Ochii lui Radu cad pieziș spre ea, plini de ciudă. Trebuia să-l lași pe Runca, el nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dispoziției de eliberare a femeilor și copiilor, nu toți au fost eliberați. Multor femei, În special cele cu copii mici În brațe, le-a fost frică să se apropie de poartă, de mormanele de cadavre, de morți și răniți care sângerau. „Multe femei și copii nu se despart de soții și părinții lor”, a atestat unul dintre evreii aflați atunci În curte 158. O altă cauză a neeliberării tuturor femeilor a fost Îndărătnicia polițiștilor de a le despărți pe femei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]