1,001 matches
-
o determină să tălmăcească mai întâi din proza lui: în 1942 publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de sânziene, urmată de Viața lui Ștefan cel Mare, Povestiri din război, Ostrovul lupilor, Dumbrava minunată. La fel, narațiuni de Ion Creangă, basme și Amintiri din copilărie, îi solicită atenția, cât și nuvele și schițe de I.L. Caragiale, povestiri de B. Delavrancea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
timoftică); Familia Hypericaceae: Hypericum perforatum (sunătoare); Famila Aristolochiaceae : Asarum europaeum (pochivnic) Mușchi ,licheni, ciuperci Concluzii: în pădure am întâlnit plantele lemnoase arbori și arbuști (dicotiledonate) și talofitele (mușchi și licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
epocii. Ideea fundamentală a lucrării este aceea că poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului), fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
URICARIU: Totul care trimite la tot" 343 INTERVIURI 1973 2015 (selecție) 347 Mira IOSIF: În pragul răspunderii 347 Florica ICHIM: Creația este unul din domeniile singurătății 350 Cornelia BARBU: "O generație înseamnă, în primul rând, un sens dat artei..." 355 Sânziana POP: Ochiul din centrul inimii. 359 Valerian SAVA: Nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim! 369 Ludmila PATLANJOGLU: Puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant... 375 Ileana POPOVICI: Dacă nu noi, cine... 383 Dana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu mă lasă nici o clipă să respir. Să mă mărturisesc AICI! Dar haideți toți, știind acest lucru, să și cultivăm REAL această stare, să nu schimbăm o necesitate într-un slogan. Să nu mai avem satisfacția mistificării. Interviu realizat de Sânziana POP 1984 Nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim! Stimate Alexa Visarion, acest ciclu de dialoguri pornește de la impresia că breasla cinematografică nu beneficiază încă de o privire lucidă asupra valorii literaturii, a artelor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
americane Richard Schechner prof. univ. dr., creatorul The Performance Group Rodica Mandache actriță de teatru și film, prof. asoc. Universitatea "Hyperion" Roxana Pană critic de film, redactor Cinema Horia Lovinescu dramaturg, directorul teatrului Nottara Sanda Faur critic teatral, redactor Femeia Sânziana Pop jurnalist, poetă, redactor Luceafărul Schwabische Zeitung, Ulm, C. Bernd Sucher Sebastian-Vlad Popa critic de teatru, fondatorul revistei Infinitezimal, dr. în artele spectacolului Sorin Crișan teatrolog, prof. univ. dr., rectorul Universității de Arte Târgu-Mureș Sorin Leoveanu actor de teatru și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
II..., cu bunicuța Popescu... și cu nepoțica Ilinca... pe ea încă n-o cheamă Popescu..., și nici n-o s-o cheme Popescu...; șase anișori..., frumușică... și isteață foc... (aranjează, ca pentru spectacol, cele cîteva elemente de decor) Azi el dau Sînziana și Pepelea...; îi place ei să jos Spînul..., Doamne, c-o vezi cu cîtă pasiune..., cu cîtă credință intră în joc...!, numai copiii pot asta... (sonerie ușă) Da cine poate să fie la ora asta?! Că spectacolul e la ora
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Istoriei literaturii române de I. Negoițescu și se deschide o anchetă pe marginea acestuia. Alte anchete: 10 scriitori despre teatru - 10 actori despre literatură (3/1972), la care participă Marcel Anghelescu, Ion Caramitru, Al. Ivasiuc, Aurel Dragoș Munteanu, Al. Paleologu, Sânziana Pop, Romulus Vulpescu ș.a.; Ierarhia valorilor în actualitate. Opere reprezentative ale literaturii contemporane (1944-1988) (8 ș.u./1988). Sunt incluse numeroase interviuri și dialoguri și nu sunt neglijate traducerile, mai cu seamă cele de poezie. După ianuarie 1990 seria a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Relevante sunt și de această dată aparițiile feminine. Dincolo de alegerea altei epoci, între cele două romane există o diferență fundamentală de strategie narativă: autorul omniscient al secolului al XIX-lea din Rămas-bun lasă loc în Arta conversației unui autor-personaj, doctorița Sânziana Hangan. Ea va conduce intriga de la început până la sfârșit, preluând în mare parte și rolul autorului-narator: Sânziana Hangan își cunoaște rudele, prietenii și copiii ca un adevărat demiurg. Acum timpul obiectiv este scurt: trei zile - sâmbătă, duminică și luni. Memoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
o diferență fundamentală de strategie narativă: autorul omniscient al secolului al XIX-lea din Rămas-bun lasă loc în Arta conversației unui autor-personaj, doctorița Sânziana Hangan. Ea va conduce intriga de la început până la sfârșit, preluând în mare parte și rolul autorului-narator: Sânziana Hangan își cunoaște rudele, prietenii și copiii ca un adevărat demiurg. Acum timpul obiectiv este scurt: trei zile - sâmbătă, duminică și luni. Memoria care amplifică relatarea este declanșată de această dată nu de căutarea cafelei prin diferite dulapuri și camere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
este purtător de amintiri despre copilărie, adolescență, dragoste, profesie, căsătorie, nașterea copiilor, părinți. Arta conversației a încântat prin caracterul său de mărturisire, de recapitulare a unei vieți construite pe un principiu de natură morală. În lungi conversații, reale sau imaginare, Sânziana Hangan își întemeiază toate hotărârile pe câteva precepte, învățate de la mama și bunica ei, țărănci cu firi exemplare. Fiecare lucru, fiecare om e situat într-o categorie sau alta nuanțat, cu precizie, fără dubii și fără reveniri ulterioare. Romanul nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
hotărârile pe câteva precepte, învățate de la mama și bunica ei, țărănci cu firi exemplare. Fiecare lucru, fiecare om e situat într-o categorie sau alta nuanțat, cu precizie, fără dubii și fără reveniri ulterioare. Romanul nu devine însă dogmatic, căci Sânziana nu este perfectă. Divorțată, cu un copil din flori, cu o mulțime de iubiri ratate (inclusiv mari iubiri nemărturisite), ea rămâne totuși un om drept, cu o viață obișnuită. Cu romanul Carnetul din port-hart se adaugă figuri noi, și anume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
roman-frescă poetizat al Daciei cucerite de romani. După aproape un deceniu, în care a dat edițiile ne varietur ale volumelor anterioare, prozatoarea revine în 2002 cu Arta compromisului, un roman satiric cu cheie despre actualitatea postdecembristă, judecată din perspectiva aceleiași Sânziana Hangan. Epicul este neglijat în favoarea unor lungi dialoguri despre destinul României, noul guvern, falsitatea și mediocritatea ariviștilor recenți. Deși protagonista e medic și lucrează în cadrul unui institut de cercetări, majoritatea personajelor sunt scriitori, pictori, muzicieni, elita culturală dinainte de 1989. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
victimei reprimate. O figură memorabilă e „protectorul” Petruț Grigorescu, „cu mutra lui de mistreț corcit cu mops, din care abia i se mai vedeau ochii și nasul cu adâncitură, cu aerul lui sigur pe sine”. Martoră a evenimentelor din 1989, Sânziana e dezamăgită de cursul ulterior al lucrurilor și de inutilitatea jertfelor omenești (moartea unui tânăr care s-a dus să lupte împotriva mitralierelor înarmat cu o tigaie ș.a.). Concluzia la care ajunge doctorița este previzibilă: „Nu mi-am închipuit niciodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 191-245; Quelques remarques sur la typologie des légendes populaires, în Aspekte der Volksprosaforschungen in Romänien, București, 1969. Culegeri: Legende populare românești. Legende istorice, București, 1970; Legende geografice românești, București, 1974; Legende
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
o ia invers? o Întreb cît pot de firesc, străduindu-mă să-mi camuflez licărul de speranță. — Nu, rîde Paula. Deși uneori așa pare! — Ha ha! rîd și eu cu ea și mă trîntesc Înapoi pe perne, inhalînd aroma de sînziene, pentru stres. Mi-ar trebui un ulei esențial care să te ajute să spui lumii că nu naști și că se pot duce cu toții acasă. Bate cineva la ușă și Suze ridică privirea. — A. Poate e Jess. A zis că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
50 Aphrodita• Pasiphae • Peisinoe și Parthenope • Charites / Grațiile: Aglaia, Euphrosyne, Thalia Zeități romane / 56 Anna Furrina / Anna Perenna • Flora • Acca Larentia • Venus • Cotytto Zeități americane precolumbiene / 59 Ixchel • Tlazolcotl • Aclla Cuna / Fecioarele soarelui Zeități traco-getice / 59 Cotytto • Bendis • Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele • Știma Apei • Samca Zeități japoneze / 62 Ama no Uzume • Amaterasu • Inari Zeități scandinave / 63 Frigg și alaiul ei: Fulla, Gnaa, Hlynn, Sjöfn, Var, Löfn, • Syn • Freya • Natt Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică / 65 Curtezane în Vechiul Testament
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea care celebrează coacerea holdelor și are loc pe 24 iunie. Ele sunt zâne a căror frumusețe doar îngerii o întrec, sunt seducătoare, zburdalnice, zănatice, cu puteri magice. Reprezentate ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în horă, despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în voaluri transparente și cu clopoței la picioare. Ele se aseamănă cu Si'La, diavolițe din folclorul arab, cu demonii sexuali feminini din mitologia indiană. Ielele sau Drăgaicele sau Sânzienele sau Șoimanele sunt zâne vesele, puse pe șotii, dornice să deruteze pe cei care vor să le vadă. Dacă, spre exemplu, găsesc un tânăr care doarme afară noaptea, îl înconjoară, cântă și dansează în jurul lui. Dacă tânărul se trezește, Ielele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
3, 7, 9. În ultima variantă, trei dintre ele desfigurează pe cei ce le privesc, următoarele trei fac vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în traducere proprie grupaje de poezii sau de proză scurtă de Ana Blandiana, Mihai Giugariu, Pompiliu Marcea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Sânziana Pop, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Virgil Teodorescu, Gabriel Chifu, Liliana Ursu, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Mircea Eliade, incluse în sumarul unor reviste literare slovace. În 1991 a editat la București un amplu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]