1,226 matches
-
Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
goi”. O scrisoare a hanului tătar către sultan confirmă cele relatate de Dlugosz. Hanul scria că a pornit împotriva Moldovei la cererea sultanului. Tătarii au cucerit multe „cetăți ale ghiaurului și au luat pradă bogată”. Dar venindu-le vestea că sălașurile lor sunt prădate, „părăsind fără zăbavă prăzile, am hotărât să ne întoarcem neapărat. Ghiaurul (Ștefan) ajungându-ne din urmă a făcut război crâncen cu noi și ne-a omorât mulți oameni; doi frați de-ai mei și-au găsit moartea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și ea un țigan lui Hărman, pârcălab de Cetatea Albă, ceea ce înseamnă că urmașii lui Petru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sustras în întregime autorității domnești, așa cum se întâmpla în Apus. Domnul-suzeran este cel care acordă privilegiul și tot el este cel de a cărui mărinimie depinde în continuare creșterea domeniului mânăstirii Neamț. La 3 septembrie 1448, erau dăruite mânăstirii patru sălașe de țigani. Înainte de 10 octombrie 1448, boierul Crâstea dăruia Neamțului satul Cârniceni, pentru care domnul da un privilegiu de întărire la 10 octombrie 1448. La 23 ianuarie 1450, mânăstirea primea un loc pentru două mori, de la Șteful Mândre. La 31
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruiau mânăstirii doi robi tătari, Pașco și Petrică. La 7 septembrie 1452, îi era întărită mânăstirii o bucată de pământ pe Pârâul Sec, cumpărată de la Tuzoana, fiica lui Contas din Neamț. La 22 ianuarie 1453, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani, iar cine va opri sau va ascunde pe acești țigani să își plătească vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie 1453, i se dăruiau mânăstirii trei tătari. La 1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gârlele, prisăcile, vadurile și gardurile de nuiele, interzicându-le dregătorilor domnești să ia desetina sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de țigani și satul Băloșești. La 13 iulie 1463, este reînoit privilegiul pentru iezerul Zagorna. La 1 aprilie 1470, domnul întărește mânăstirii prisaca lui Chiprian, la Botne, cu mânăstirea de la obârșia Vișnivățului și satele: Telebecinți, Bașoteni și Fântârele pe Siret
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare întărea mânăstirii satele Buzați și Fântârele, pe Pobrata și Dvorenești. De data aceasta este vorba de un nou sat dat mânăstirii, Fântănele, pe Pobrata, altul decât Fântânele pe Siret. La 1 noiembrie 1487, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani. La 17 martie 1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Curtești, pe Racova, unde a fost feciorul lui Naneș, de la egumenul Bistriței și le va alipi la ocolul târgului Vaslui. La 20 august 1422, domnul dăruia mânăstirii vama târgului Bârlad. La 8 iulie 1428, mânăstirea era dăruită cu 31 de sălașe de țigani și 12 bordeie de tătari. La 6 februarie 1431, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii venitul vămii de la Tazlău și șase prisăci la Bohotin, pe Târnauca, pe Itchil și la gura Botnei, punând sub ascultarea Bistriței mânăstirea Sf. Nicolae
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care dă în schimb satul Hemeiani. Satul Sârbi nu a figurat până la această dată în domeniul mânăstirii Bistrița. Mânăstirea va primi un nou privilegiu de la Ștefan cel Mare abia în 1487, 1 noiembrie, prin care i se întăreau mai multe sălașe de țigani. La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare cumpăra 16 sate, pe care le alipea la ocolul târgului Vaslui. Printre satele cumpărate de domn sunt și cele trei sate de pe Racova, pe care boierul Negru (Negrea) le dăruise mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care nu îl găsim în privilegiul din 1462. Într-un document din 1595, se menționa că Alexandru cel Bun i-a dăruit Bistriței satul Roznov, pe care l-a întărit Ștefan cel Mare. Având peste 30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 1462. Într-un document din 1595, se menționa că Alexandru cel Bun i-a dăruit Bistriței satul Roznov, pe care l-a întărit Ștefan cel Mare. Având peste 30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și un loc pentru vie. La 22 septembrie 1411, mânăstirea era dăruită cu cinci curți de tătari din satul Tămârtășăuți de pe Șomuz, cu acordul lui Șoldan Petru, căruia îi era dăruit satul. La 26 iunie 1436, domnul dăruia Pobratei trei sălașe de țigani. La 5 octombrie 1437, domnul dăruia “dintr-a noastră avere încât să se poată hrăni acei ce să vor afla într-însa”, satele “unde au fost Mihăilă Roșca, Răpcinții, Rădăuții, și unde este Bălan, și unde este Dragotă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pricuturile de la Hârlău, pentru a-și întemeia un sat. La 10 mai 1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1439, domnul dăruia Pobratei prisaca de la Visoca, la Botne, și îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești; la Botne, Răpcinți, cu moară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi întărește dreptul de a strânge desetina din satele sale. La 23 aprilie 1441, domnul dăruia mânăstirii patru sălașe de țigani. La 1 mai 1443, mânăstirii i se dăruiau patru sălașe de țigani, iar la 7 mai, nouă tătari cu sălașele lor. La 29 noiembrie 1443, domnul întărea mânăstirii Pobrata, trei sate pe Pobrata: Neagomirești, Iurcești și Bodești și cu moara; pe Prut, Grabăuți, Ciulinești, Berești; la Botne, Răpcinți, cu moară pe Telița și prisaca Visoca, și Cereucani, și Rădăuți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu moară pe Telița și prisaca Visoca, și Cereucani, și Rădăuți și unde este Bălan, și unde este Șandru și pe Bahlui, sub Hârlău, unde este Mihailo cu moara pe Bahlui. La 26 aprilie 1444, i se dăruiau Pobratei patru sălașe de țigani. La 5 aprilie 1448, erau întărite mânăstirii satele Ciulinești, Bereșteni și Roșca, lângă Hârlău. Locuitorii acestor sate erau scutiți de toate dările și slujbele față de domnie, iar dreptul de judecată aparținea mânăstirii. În aceeași zi, 5 aprilie 1448
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453, domnul dăruia mânăstirii două sălașe din tătarii domnești de la Neamț. La 2 iunie <1458-1459>, se dă un privilegiu pentru satul Ciulinești și Verejani. La 8 iunie 1458, Onica de la Jijia dăruia mânăstirii satul cu moara, unde era casa lui. La 16 februarie 1459, domnul acorda
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înainte de domnia lui Ștefan cel Mare, 7 între anii 1458-1472 și unul în anul 1500. Domeniul mânăstirii a fost apreciabil, ca mărime: 20 de sate, două locuri în pustiu, unde să își întemeieze sate, prisăcile Visoca, Rusnădzești, vama de la Țuțora, sălașe de țigani și tătari, berbânțe de miere, piatra de ceară din Târgul Frumos. Privilegiile acordate de Ștefan cel Mare reprezintă întărirea unor privilegii anterioare. Domnul a dăruit Pobratei un singur sat, Liești. I-a scutit de dări pe oamenii de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mânăstirea Moldovița. Cu hramul Bunei Vestiri, mânăstire de pe apa Moldoviței, a fost prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun. În 3 octombrie 1402, domnul îi dăruia trei mori, două înăuntrul târgului Baia, alta la marginea târgului, o sladniță și patru sălașe de tătari cu prezicerea ca “nimeni să nu împovăreze pe acești tătari cu vre-o slujbă domnească”. Este primul document în care se acordă o asemenea scutire. Datorită daniilor și scutirilor, pe care le va primi în secolul al XV
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe care aveau uric de la Alexandru cel Bun și-l dăruie Putnei. Mai dăruie 11 sălașe de țigani “din țiganii noștrii proprii pe care i-am adus din țara Basarabilor”. La 17 martie 1490, călugării de la Putna căpătau învoirea ca în primăvară și în toamnă să trimită câte trei care mari după pește, scutite de vamă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și de la rudele acestuia, toți nepoții luui Hodco Costici, postelnicul, și ai lui Lev (Leu) și un loc în pustiu, de cealaltă parte a Podragăi. La 30 martie 1500, domnul întărea Putnei satele Verejani și Ciulinești și îi dăruia cinci sălașe de tătari. La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără și satul Onicicani, lângă Sinești, pe care le-a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]