23,741 matches
-
strălucită. Uite, judecați dacă n-am dreptate. (se ridică, își șterge fruntea de transpirație) Pe vremea când aveam șase ani, am văzut o poză minunată într-o carte despre pădurile virgine. Poza înfățișa un șarpe boa care înghițea o fiară sălbatică. Am citi în cartea aceea că șerpii boa își înghit dintr-odată prada, fără s-o mai mestece. Pe urmă dorm într-una șase luni, până li-i foame din nou. După ce m-am gândit îndelung, am făcut și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mintea ei zburase acea pasăre cu nume ciudat din Australia care, după întâlnirea nupțială, își alungase cu violență partenerul. Și adăugă: Eu voi fi fericită! Nu-și mai putu stăpâni pornirile. Dorințele ei o luaseră la galop ca niște cai sălbatici în stepe. L-a înlănțuit, l-a dus în talazurile ei venite din adâncurile unei chemări deja exprimate, voind să-și vindece rana. Se dărui total. Erau în această dezlănțuire accese halucinante, vecine cu nebunia. În acele momente, Simona avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
toate aceste frământări interioare, adunate bine laolaltă, făcuseră ca descumpănirea să pună aproape de tot stăpânire pe sufletul său, căci se simțea că se află parcă în fața unei stavile de netrecut, iar urcușul i se părea atât de greu, atât de sălbatic, încât privea biruirea lui doar ca pe o amăgire amară și cu neputință de îndurat. Răscrucea pe care o avea în fața lui era cum nu se poate mai clară: s-aleagă ori stima lumii și grozăvia din sufletul său, ori
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mustrările de conștiință și vedeniile cu ea începură să-l necăjească fără astâmpăr. Conștiința sa, demult adormită într-un colțișor ascuns și întunecat, i se deșteptă acum dintr-odată, înălțându i-se vertiginos în zbuciumări și în transformări tot mai sălbatice și mai necontrolate. Începu a se purta foarte bizar, își pierdea deseori cumpătul din nimic, vorbea de unul singur și nu te mai puteai deloc înțelege cum trebuie cu el. Realitatea i se părea din ce în ce mai proteiformă, căci gândul la fapta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
puterea să strig la nimeni, fiindcă vocea mea în zadar s-ar strădui să spintece nepăsarea celorlalți, intimidantă prin dimensiuni, limpezidu-i la interior și determinâdu-i să-mi sosească în ajutor. Într-o cameră antifonată, nici răgetul celei mai îngrozitoare fiare sălbatice nu înseamnă altceva, decât tot nimic! La sfârșit, rămâne doar cruda resemnare, cu care trebuie acceptat destinul dinainte stabilit. Ah, așa este... Uneori, parcă simt că nu eu îmi trăiesc viața, ci viața mă trăiește pe mine... După aceste ultime
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pe drept cuvânt, în puterile neistovite ale omului, care sunt apanajul său la vârsta tinereții, a fi lucid și a te-mpotrivi unor astfel de piedici, puse de-a curmezișul drumului tău, este la fel de firesc, precum se-mpotrivește un cal sălbatic nărăvaș, ce nu se lasă deloc a fi îmblânzit. Pentru Maria, însă, aceste vremuri fericite apuseseră deja, iar acum, pe măsură ce își ducea înainte traiul, iată că mantaua neagră a nebuniei, ce acoperă totul și nu se sperie de nimic, începea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
biciul dureros al condamnării. Acuzându-l că provocase intenționat moartea mamei sale, lumea începuse să-l privească ca pe un monstru insensibil, ca pe un om fără urmă de morală în el, ce înfăptuiește răul cu calmul înfiorător al fiarelor sălbatice. Cu siguranță, această lume ar fi vrut ca, pentru această „ticăloșie” a lui, el să ajungă, pentru vecie, sclavul îngenuncheat al conștiinței sale proprii. De fapt, ea vedea în el reprezentantul pe pământ al inumanității, „căci nu toți cei care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
iluzie și, astfel, moralul ei căzu și se risipi complet. De acum, în inima ei se stârnise cu adevărat lupta și nimic bun nu se mai întrevedea în viitor. Totul în suflet îi era ca într o încleștare tăioasă și sălbatică, care îi sacrifica, fără milă, pe altarul deznădejdii, toată puterea ei de a cuteza să mai spere umil într-o lumină salvatoare, care s-o mântuie cumva... Căzuse în beznă. Iar asta o zdruncina și o istovea cumplit, până la limite
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu viața în luptă dreaptă, căci era neputincioasă - lucru care s-a văzut -, își pusese în gând ca, sinucingându-se, s-o înșele și, astfel, tot s-o învingă! În sufletul ei, din zi în zi, era o neliniște tot mai sălbatică și mai greu de potolit. Lucrul acesta nu trebuie să fie, însă, de mirare pentru nimeni, căci, în ființa sinucigașilor, întotdeauna se învârt gânduri și sentimente dintre cele mai tari și mai neobișnuite unei inimi ușoare. Continuu, și tot mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
făcea să i se îngrămădească-n suflet un vălmășag întreg de simțăminte neplăcute și incerte, lăsându-i cu adevărat impresia că înaintează-n casă ca într-o peșteră în negură, unde nu poți niciodată ști dacă ai să întâmpini fiara sălbatică, sau, dimpotrivă, dacă ai să găsești doar un loc cald și sigur de refugiu! Dar, dintr-odată, i se păru că a ajuns unde trebuia să ajungă și că a văzut ceea ce trebuia să vadă. Înlemni. Adriana stătea în fața unei
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Nimeni, însă, nu mai băga asta de seamă. Acum, altceva cântărea greu în atenția celor două femei. Adriana, după câteva clipe îndelungi de liniște copleșitoare, prinzând parcă dintr-odată puteri nebănuite, începu să vorbească grăbit, cu un fel de patimă sălbatică, uneori părând că se adresează Luizei, alteori părând c-ar vorbi singură, iar, la izvorul dârelor ei de lacrimi, i se vedeau bine ochii deznădăjduiți și tulburi, ce parcă, fără voia lor, își spuneau ei singuri propria poveste: - Dorești explicații
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și că, În momentul când a intrat În posesia lui nu avea un posesor. Altfel spus, lucrurile fără stăpân sunt atât bunurile mobile abandonate, cât și cele care prin natura lor nu au și nu pot avea stăpân, precum animalele sălbatice, altele decât cele din grădinile zoologice sau din rezervații și captivitate. De asemenea peștele din heleștee, cu excepția heleșteului care poate aparține cuiva, fructele de pădure, ciupercile, plantele medicinale din pădure și din câmp sunt tot bunuri fără stăpân. Sunt multe
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
nevăzută, noapte de noapte, și cu sufletul ars de remușcări, caut privirea nevinovată, Înlăcrimată, a celui ce mă striga cu ani În urmă: „Mamă, ia-mă cu tine!...” Am rămas cu mâna Întinsă Într-o gară pustie; și un vânt sălbatic Îmi biciuiește năprasnic tâmpla albită de așteptare... Vino, doamne, să vezi! 28 mai 5 iunie 2013 Zi fatidică... ( Madrid, 14 martie 2004) M-am Întors după-amiază, puțin după ora 17.00, de la pensiune unde fusesem să-mi ridic chenzina. Mi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sânge. Muza cunoaște prea bine această trăire, această privire. Dar numai cei Încrezători vor reuși, cei devotați și cei care doresc cu adevărat...și uneltele Îi vor fi puse la dispoziție. Grădina e plină de mărăcini, de prăpăstii, de fiare sălbatice ce nu cunosc mila. Aici, va trebui ridicat un imperiu al frumosului, „văd nașterea-i și moartea-i cum mă crește”. Se teme poetul? Se pare că da! Dar asta nu-l Împiedică să cuteze, să riște. Doar cu o
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
-i Îmbrățișezi cu privirea. De curând, citisem poeziile lui Pablo Neruda ( Ode). Printre ele se afla și “Odă trandafirului”, care mi-a rămas Încrustată În suflet. Odă trandafirului ( Pablo Neruda) “Adolescent, preferam spicele, rodiile, preferam asprele flori ale pustiului, crinii sălbatici - “ “ Trufia nepăsătoare a amurgului tău, când lași o petală să cadă și continui să arzi În toate celelalte, până ce toată comoara s-a risipit.” “Îmi aparții, trandafirule, ca tot ce există pe lume, și cum ar putea poetul să-nchidă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
apusul soarelui... Viața este ca o stâncă, dură, periculoasă, stâncă ce trebuie escaladată, dar nu toți cei care vor cuteza spre Înălțimi vor ajunge În vârf. Până sus pe culme, aproape de soare și zăpezi virgine - sunt mărăcini și prăpăstii, animale sălbatice flămânde... O clipă de neatenție și drumul poate sfârși mult prea devreme. Spun toate acestea despre viață - deoarece ea nu reprezintă numai fericirea și seninul, ci și durerea „mărăcinilor” rătăcirea gândului - și prăbusirea În hăuri, de unde rareori mai poți ieși
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
știe de ce om de nimic îi ave' parte. Pari fată cuminte". Îi vine să plângă. Nu, nu e cuminte, dar mai bine să plece, bătrâna cu amintirile ei, cu mirosul acela rânced. Alerg prin câmpuri înflorite cu miros de mentă sălbatică și de pucioasă, aerul tremură de arșiță, tata plesnește caii cu biciul și se uită în înaltul cerului. După ce a dat cotele către stat, din trei hectare de grâu s-a ales cu un sac de pleavă. Duce patru copii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
deschide ochii, zâmbește spre mine, mi se înmoaie picioarele, nu mai am aer, lumina dispare din jurul meu, voci înfundate, cineva mă ia în brațe, scoateți-o afară, scoateți-o afară, strigă cineva, alerg pe câmpul înverzit cu miros de mentă sălbatică și de pucioasă... 8 noiembrie, Sydney Aborigenul din fața mea stă în poziție de lotus. A închis ochii. Văd razele soarelui cum pătrund în corpul acestui bătrân, văd aerul împrospătându-i sângele. Pe chip i s-a așternut o expresie de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Mondială a fost aceea că la conducerea țării a venit Omul care nu i-a lăsat să se aventureze într-un război civil de proporții și, mai ales, i-a convins "că trecerea prea bruscă și dintr-odată la capitalismul sălbatic ar fi fatală pentru oamenii blajini ai acestei țări atât de bogate, cu oameni atât de ospitalieri. Că nicio țară din lume nu este mai bogată și mai frumoasă ca aceasta, și nicăieri în lume nu găsești oameni mai deștepți
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
statuie, părul de culoarea nisipului, pieptănat într-o coafură rebelă. Se îmbrăca simplu, dar un ochi foarte atent observa că simplitatea ei este căutată. Aide avea o natură schizoidă. Cuminte și rebelă, modestă și pasionată, autistă și frondeoră, altruistă și sălbatică. Șeful Catedrei de cereale o stabilise ca reper pentru exigențele la cursurile lui. I se adresa atunci când preda, o provoca atunci când cerea un răspuns, îi cerea referate, o cultiva cum cultivi cel mai prețios soi de cereale. Cu un fel
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cele zece zile de vacanță. Era trimisă de partidul comunist să facă rapoarte despre campania agricolă de vară. O să le toarne la baliverne ălora cu carul! Să o țină minte! Profită de acest fir de optimism și iese în soarele sălbatic de afară. În fața grajdului o așteaptă "colegul" de la județeana de partid, pus cu siguranță să o "supravegheze". Partidul comunist nu are încredere în membrii săi. În ea nici nu prea au multe motive de încredere, și cu toate acestea îi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Neașteptata revelație o datorez întâmplării stranii, petrecute în compania directorului revistei „CRONICA” din Iași, poetul și scriitorul Valeriu Stancu, în duminica Sărbătorii hribului la Vama, din luna septembrie, 2012. După îndelungile căutări ale prețioșilor hribi de toamnă, furați de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit, o dată cu soarele amiezii, într-un cătun retras. Puținii localnici întâlniți, ce vorbeau limba huțulă îdialect ucrainean
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
-i spunea toate năzdrăvăniile mă-sii, Miți, o nemțoaică frumoasă de astă-dată, liberă de sarcini, dar pe care, eu personal, nu am văzut-o niciodată cu bărbați. Pe vremea aceea era vânat din belșug pe câmp sau în pădure: pisici sălbatice, vulpi, jderi, șobolani, dihori, șerpi veninoși îvipere) și păsări răpitoare de pradă îulii), iar eu împreună cu Lala confecționam arme de vânătoare: arcuri cu săgeți, arbalete, sulițe, cuțite și praștii. Arcurile erau lucrate cu migală, dintr-un băț gros de alun
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
să ajungă cu mine la mormântul fetei, să mă ducă și să mă lase cu tot riscul un timp acolo. După care, Dumnezeu cu mila... Cimitirul căutat se afla mult În afara orașului, aproape de aeroport, după o lizieră Înaltă de salcâmi sălbatici. Am fost transportat cu furgoneta Într-o Însorită zi de primăvară. Șoferul (un domn cu mișcări repezi) Împreună cu Teofil m-au ridicat din spatele mașinii, de pe patul ca o targă, improvizat din două pături groase, și m-au cărat cu mare
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
din nou că era umbra Câinelui Negru. Consideră că se făcuse târziu și că drumul fiind lung până acolo, la Grădină, nu ar trebui să mai zăbovească aiurea. Copacii Începură să curgă prin dreptul umerilor săi. Alerga Într-o goană sălbatică. Ocoli un hambar dărăpănat, În umbra căruia văzu o cățelușă cu pui fătați, care sugeau printre scânceli de plăcere la pântecul mamei lor și o duioșie fără margini Îi cuprinse ființa, Învăluindu-l. Apoi distinse dintr-o dată strigăte și voci
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]