2,957 matches
-
directorul școlii, Octavian Iftimie, au semnalat prezența unor vestigii arheologice pe Dealul Cocolia, în partea de nord a satului. În timp ce efectuau unele lucrări agricole, elevii școlii din localitate au găsit cioburi cucuteniene și un schelet uman îngropat la mică adâncime. Săpăturile de salvare, coordonate de Dan Monah de la Muzeul județean de istorie și artă Bacău, au dus la concluzia că pe Dealul Cocolia nu sunt urme de locuire din perioada culturii Cucuteni, descoperindu-se doar două cuptoare neolitice de ars ceramică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câteva zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani în urmă, resturile unei așezări din Epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I C2. Pe raza comunei Oncești s-au efectuat săpături arheologice sistematice la Bărboasa, într-o necropolă carpică din sec. al III-lea d.Hr., pe Dealul Gălănești, descoperindu-se circa 300 de morminte de incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sec. al III-lea d.Hr., pe Dealul Gălănești, descoperindu-se circa 300 de morminte de incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III d.Hr. Săpături de salvare s-au mai efectuat într-o așezare neolitică aparținând fazei Cucuteni A, pe Laz, la "Țintirim", precum și în punctul "Cioara", unde a fost descoperit un număr de 16 morminte cu un bogat inventar aparținând populației carpice din sec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sec. al III-lea. Ar mai fi de adăugat că urme daco-carpice au mai fost descoperite și pe Dealul Bisericii din satul Bărboasa, la numai 1 km vest de locul unde a fost descoperit tezaurul, dar nu s-au executat săpături sistematice pentru a aduce la lumină urme aparținând acestei epoci. Cu ocazia săpăturilor au fost descoperite încă două monede, una din timpul lui Traian și cealaltă din timpul lui Hadrian. Monedele din tezaurul de la Dealu Perjului aparțin unei perioade de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai fost descoperite și pe Dealul Bisericii din satul Bărboasa, la numai 1 km vest de locul unde a fost descoperit tezaurul, dar nu s-au executat săpături sistematice pentru a aduce la lumină urme aparținând acestei epoci. Cu ocazia săpăturilor au fost descoperite încă două monede, una din timpul lui Traian și cealaltă din timpul lui Hadrian. Monedele din tezaurul de la Dealu Perjului aparțin unei perioade de timp cuprinsă între anii 70 și 141 d.Hr., fiind vorba de o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția prin semnificația lor istorică cele care aparțin mileniului I d. Hr. (Ion Mitrea - “Descoperiri prefeudale din regiunea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Am parcurs mai multe străzi ale Vasluiului, am strâns cca. 12.000 de mâini în orașul acesta pe care-l slujesc de peste 4 decenii. Am adunat astfel "material" pentru o nouă carte care s-ar numi "împăratul nebunilor". Am suportat "săpăturile" unor "colegi" de partid obligați să-mi susțină candidatura pe care am acceptat-o dar n-am impus-o eu și nici nu puteam ! Am obținut însă doar "scorul" meu de ecologist (3,82 în 2004, 3,7 în 2008
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
lungă și plină de învățăminte" (Ibidem, p. 5). Peste doar câțiva ani, autorii se imaginau în fața unui public de adulți miniaturali, prezumtiv inițiați în materialismul științific. Fără nici un avertisment prealabil, prima pagină anunța că "în multe locuri din țara noastră, săpăturile în pământ făcute de către oamenii de știință, mai ales în ultimul timp, au scos la iveală urme de așezări omenești, vechi de peste 40000 de ani": ceea ce îndreptățea tacit studiul istoriei în școală (vezi Istoria R.P.R. Manual pentru clasa a IV
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este cea la care se referă Soljenițîn în deschiderea Arhipelagului GULAG: o informație, apărută în revista "Priroda" ("Natura") a Academiei de Științe în 1949, despre descoperirea unor fosile de câteva zeci de milenii, făcută pe râul Kolîma, cu prilejul unor săpături. Însă tot inițiații pot să înțeleagă cine sunt "participanții la săpături" capabili să mănânce "pe loc, cu plăcere" triton smuls din gheață. " Adevărul este întotdeauna mai sfios, el tace în fața presiunii insolente a minciunii", spune Soljenițîn 13. Se formase un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o informație, apărută în revista "Priroda" ("Natura") a Academiei de Științe în 1949, despre descoperirea unor fosile de câteva zeci de milenii, făcută pe râul Kolîma, cu prilejul unor săpături. Însă tot inițiații pot să înțeleagă cine sunt "participanții la săpături" capabili să mănânce "pe loc, cu plăcere" triton smuls din gheață. " Adevărul este întotdeauna mai sfios, el tace în fața presiunii insolente a minciunii", spune Soljenițîn 13. Se formase un zid al minciunii în URSS, în prima jumătate a secolului al
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în vederea amenajării unor silozuri pentru cartofi, zonă numită de localnici „La Izlaz”, care aparținea de com. Săbăoani, raionul Roman, pe atunci, azi jud. Neamț, ne-au oferit posibilitatea unor cercetări arheologice sistematice, începute chiar din același an. Această campanie de săpături a dus la descoperirea unor așezări din mai multe epoci: epoca neoeneolitică, epoca bronzului, prima epocă a fierului - Hallstatt, sec. II-III d. Chr., sec. IV d. Chr., sec. VI-VII d. Chr. și perioada medievală (Fig. 18) (Plan general I
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
superioare a Siretului și pe podul acesteia, unde, abia în anul următor, 1966, am descoperit câteva mici fragmente de oase calcinate, care aparțineau, desigur, unei necropole a dacilor liberi, așa cum se întâmplase și la Văleni. În anul 1966, concomitent cu săpăturile din așezare, am inițiat un sondaj în zona în care am descoperit cele câteva fragmente de oase calcinate, loc denumit de localnici „Groapa lui Ghiță”, nume provenit de la existența unei ravene, care s-a adâncit foarte mult în timp, ravenă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care a dus la descoperirea celui de al doilea cimitir din sec. II-III d. Chr., aflat pe aceeași terasă, spre nord, la circa 300-400 m distanță, descoperire realizată pe baza aceleiași metode de cercetare. În anul următor, 1967, am continuat săpăturile în cimitirul I din sec. II-III d. Chr. și în cel de al doilea, abia descoperit la sfârșitul campaniei de cercetări din anul anterior, unde am găsit aceeași situație ca în cimitirul I. Aici au fost deschise, în campania arheologică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și ne-au creat posibilitatea să cercetăm un al patrulea cimitir, cu morminte de înhumație și de incinerație, din sec. IV d. Chr. Aici au fost descoperite 102 morminte de incinerație și de înhumație, în decursul a 12 campanii de săpături, din 1967 până în 2003. În anul 1988, într-un context favorabil, creat de Biserica Romano-Catolică, care a inițiat o cercetare multidisciplinară privind populația din Moldova, în special din zona Romanului, ce aparține acestei confesiuni, condusă de regretatul istoric Ion Dumitriu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a adăugat un nou membru al colectivului, prof. Domnița Hordilă, muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman. Rezultatele acestor cercetări vor face obiectul celui de al treilea volum „Săbăoani” (Fig. 19) (Plan general II). Așadar, încă din prima campanie de săpături efectuată în cimitirul din sec. II-III d. Chr. descoperit în anul 1966, în punctul „Groapa lui Ghiță” am putut cerceta primele morminte care aparțin perioadei de sfârșit a epocii bronzului. Pe toată suprafața cimitirului din sec. II-III d. Chr., cercetat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
II-III d. Chr. descoperit în anul 1966, în punctul „Groapa lui Ghiță” am putut cerceta primele morminte care aparțin perioadei de sfârșit a epocii bronzului. Pe toată suprafața cimitirului din sec. II-III d. Chr., cercetat în două mari campanii de săpături - 1967-1968 s-au descoperit mai multe morminte de înhumație și de incinerație, care aparțin acestei perioade și, pe bună dreptate, pot fi puse în legătură cu așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr., cercetat în două mari campanii de săpături - 1967-1968 s-au descoperit mai multe morminte de înhumație și de incinerație, care aparțin acestei perioade și, pe bună dreptate, pot fi puse în legătură cu așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află în partea de est a cimitirului, la o distanță de circa 500 m., în locul denumit de localnici „La Izlaz”. II. CORPUSUL DESCOPERIRILOR II. A - Necropola epocii bronzului a - Catalog Mormântul I (Pl. 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei gropi cu resturi menajere, care datează de la sfârșitul epocii bronzului, respectiv Cultura Noua I și Noua II. Așadar, aproape toată zona de la poalele terasei înalte a Siretului, pe o distanță de circa 2 km cât a fost cercetată prin săpături sistematice, a fost locuită în perioada de sfârșit a epocii bronzului, dar numai în punctul „La Izlaz” s-au descoperit cele mai timpurii materiale din această epocă, respectiv din Cultura Monteoru, care ar avea tangențe cu unele vase descoperite în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
partea de nord, la 450 de m de necropolă și celelalte două, în partea de sud, la 500 de m depărtare. Între acestea există posibilitatea să se afle și alte grupuri de morminte, care nu pot fi depistate decât prin săpături sistematice. Același lucru și în ceea ce privește zona sudică a terasei, deasupra celeilalte așezări din această epocă, respectiv așezarea de la „La Bisericuță II”. Confirmarea vine și de la faptul că ceea ce am descoperit noi în grupurile de morminte de înhumație și de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
respectiv sarmaților. Descoperirile din mai multe necropole birituale au dus, odată cu cercetările de la Gabăra-Moldoveni, Săbăoani și mai ales cele de la Văleni, la acceptarea unanimă a ideii că și mormintele de înhumație din necropolele dacilor liberi din Moldova aparțin aceleiași populații. Săpăturile de la Săbăoani, în necropola I, au contribuit din plin la acceptarea acestei ipoteze de către majoritatea cercetătorilor, fiind confirmată de prezența în principalele necropole carpice a mormintelor de înhumație alături de cele de incinerație. Numărul relativ mare al mormintelor de înhumație față de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
39. Înhumat, descoperit la adâncimea de 0,35 m, distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. După dimensiunile oaselor și a craniului, care se păstrau mai bine, aparține unui copil. Din păcate, a fost distrus de către lucrători în timpul săpăturii. Nu s-a descoperit niciun fel de inventar. Orientarea probabilă este NNV-SSE. Mormântul nr. 40. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,50 m (fundul urnei), fiind distrus de lucrările agricole. Se mai păstrează doar o mică parte din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
partea de NV. Aceasta a doua necropolă a fost depistată în anul 1967, când au început și cercetările sistematice. În campania acestui an au fost trasate patru secțiuni perpendiculare pe buza terasei Siretului având dimensiuni diferite, legate de sistemul de săpături. În prima secțiune, notată cu SI, au fost descoperite șapte morminte, iar în cea de a doua, SII, de asemenea 7 morminte, în secțiunea III - (SIII) 24 de morminte și în SIV încă 12 morminte. Așadar, în campania anului 1967
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte. Fiecare grup constituind o entitate care poate avea elemente atât din perioada de început a necropolei, cât și din cea de sfârșit. c12 - Concluzii Cea de a doua necropolă a dacilor liberi de la Săbăoani, cercetată în două campanii de săpături sistematice, cuprinde un număr de 149 de morminte de incinerație și de înhumație. Unul din aceste morminte, de incinerație, aparține epocii bronzului, celelalte au fost datate în sec. II-III d. Chr. Necropola se află la circa 400 m în partea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au fost descoperite opt pietricele - patru albe și patru negre, nefinisate; strachină cenușie, lucrată la roată, pastă fină, fundul inelar, buza evazată. În afară de aceste vase care au putut fi reconstituite s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice, probabil antrenate de săpăturile efectuate pentru amenajarea gropii inițiale sau a celei pentru reînhumare, care provin de la două vase eneolitice; un vas borcan lucrat la mână și o cană lucrată la roată din sec. II-III d. Chr., precum și mai multe fragmente care provin de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolă din sec. IV d. Chr.. Această necropolă, situată în partea sud-vestică a așezării „La Izlaz”, la marginea ei, deasupra celui mai puternic izvor din această zonă, de unde provine și denumirea „La Izvoare”, a fost cercetată în 10 campanii de săpături sistematice, din anii: 1966-1990-1997; 2003, prin 24 de secțiuni - SI - XXIII și XXVII. În prima secțiune - SI/1966 au fost descoperite două morminte de înhumație (M. 4 și 5), în a doua secțiune - SII/1990, s-au descoperit alte trei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]