13,483 matches
-
pe florile miraculos răsărite pe câmpurile de luptă unde doar vântul mai geme ca o amintire. Primii căzuți nu mai au nici șansa, și nici speranța de a mai vedea lumina bunăstării, ci doar Întunericul cel mai de jos al sărăciei. Cei aflați pe buza prăpăstiei, În plină agonie, agățându-se de câte o liană fragilă, căutând Înfrigurați rădăcinile adevărului. Dar adevărul este Împărțit Între cele două tabere de prădători neobosiți care supraveghează atent ecoul prăpastiei, având grijă să curețe, din
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ajunge pe culmile visate. ...Și, nu știu cum - Într-o zi - a Încolțit În inima-mi naivă...visul de a deveni scriitor. M-am născut Într-o localitate din zona Moldovei (H., jud. Iași), zonă de altfel atât de frumoasă, dar unde sărăcia devenise o „modă”. Pitorescul deosebit, mănăstirile, reprezintă un punct turistic atractiv. Mai mult decât atât, mari scriitori, poeți, compozitori au văzut lumina zilei pe aceste meleaguri care au fost surse de Încântare și inspirație: Alecsandri, Eminescu, Bacovia, Creangă, Sadoveanu, Enescu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de la Dumnezeu.” „Inima curată a omului” e „ca și un izvor cu apă limpede și cristalină, în care totul este clar și se vede bine.” Chipul înțelept și iertător al mamei strălucește! „Păpușa” - magia copilăriei, cu bucuriile și tristețile ei. Sărăcia materială nu e și sărăcie sufletească. Emoționează până la lacrimi felul în care mama și fiica ei mai mare, știu să dăruiască fetiței celei mici, în care întrevedem pe autoarea noastră, o păpușă confecționată din cârpe și umplută cu tărâțe, atât
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
omului” e „ca și un izvor cu apă limpede și cristalină, în care totul este clar și se vede bine.” Chipul înțelept și iertător al mamei strălucește! „Păpușa” - magia copilăriei, cu bucuriile și tristețile ei. Sărăcia materială nu e și sărăcie sufletească. Emoționează până la lacrimi felul în care mama și fiica ei mai mare, știu să dăruiască fetiței celei mici, în care întrevedem pe autoarea noastră, o păpușă confecționată din cârpe și umplută cu tărâțe, atât de dorită, care readuce pe
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
tare la piept. Se renăscu bucuria pe chipul și în sufletul meu. Eram cea mai fericită!” Dragostea adevărată poate să suplinească orice lipsuri, orice nevoi! „Cei doi vecini” - fragment epic cutremurător, puternic moralizator. Se pun în discuție mai multe problematici: sărăcia, lipsa iubirii, condiția de orfan, lăcomia, lipsa credinței... Moș Ion Dascăl - se înscrie, ca majoritatea personajelor Lidiei Vrabie, în tipologia omului credincios. Moș Ion Vinaru este opusul acesteia. Fire lacomă, pe care „și în ziua de Paști, îl puteai vedea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
satelor României 109 Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate 111 Tipologia culturală a satelor 118 Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală 127 Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Tipologia culturală a satelor 118 Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală 127 Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159 Dezbaterea privind inconsistența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2002 139 Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 147 Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) % 150 Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară 152 Tabelul 21
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 147 Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) % 150 Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară 152 Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore în spațiul de opinie publică din România anilor 1990 AIV Tipologie a comunităților de romi din punctul de vedere al sărăciei comunitare în funcție de criterii referitoare la „Accesibilitate-Infrastructură-Venituri” ANDEO Model de orientare a DEVCOM propus în lucrare, bazat pe ANtreprenoriat-DEfinire a situației și informații despre Oportunități ANR Agenția Națională pentru Romi BOP Barometrul Opiniei Publice realizat, începând din 1994, prin finanțarea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
naștere controverse lamodul explicit sau implicit în legătură cu rolul posibil al dezvoltării comunitare, al noilor actori ai dezvoltării. Fermentul care susține dezbaterea este dat în bună măsură de oportunitățile de rezolvare a unor probleme sociale locale prin programe de combatere a sărăciei sau de dezvoltare care deschid drumul spre resurse, în funcție de capacitatea comunităților locale de a se autoorganiza sau mobiliza pentru participare. Scheme de intervenție socială comunitară sau regională bazate pe idei de parteneriat, participare locală, mobilizare a capitalului social etc. sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care au o dimensiune participativă. În acest sens, pot fi distinse variante de DEVCOM în funcție de obiectul schimbării. Transformările participative în ordinea instituțională sau valorică a comunității apar mai frecvent sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările care vizează reducerea sărăciei, producerea participativă a unor bunuri publice apar mai ales sub numele de DEVCOM. Pe de altă parte, organizarea comunitară este și o secvență în acțiunile de reducere a sărăciei și de producere a unor bunuri publice. În fapt, terminologia structurată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările care vizează reducerea sărăciei, producerea participativă a unor bunuri publice apar mai ales sub numele de DEVCOM. Pe de altă parte, organizarea comunitară este și o secvență în acțiunile de reducere a sărăciei și de producere a unor bunuri publice. În fapt, terminologia structurată pentru a descrie practicile comunitare este extrem de diversă. Marie Weil și Dorothy Gamble (2005) disting opt tipuri de practici comunitare: organizare de vecinătate/comunitate, organizarea comunităților funcționale, dezvoltare comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipuri de practici comunitare: organizare de vecinătate/comunitate, organizarea comunităților funcționale, dezvoltare comunitară social-economică, planificare socială, dezvoltarea prin programe și legături comunitare (program development & community liaisons), acțiune social-politică, mișcări sociale, coaliții. Țintele acestor intervenții comunitare pot fi rezumate prin: - reducerea sărăciei; - producerea de bunuri publice; - schimbarea instituțiilor; - schimbarea mentalităților. Ar mai fi de distins, cred, și între noile și vechile acțiuni de DEVCOM. În forma actuală, DEVCOM implică deja o mare varietate de forme și specializări. În afara distincției dintre DEVCOM orientată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capacitățile lor, cât de factori conjuncturali asociați cu primarul, viceprimarul, secretarul de primărie sau Consiliul Local. Conectarea PL la agenții de dezvoltare regională (de tipul ADR, ADETIM) sau comunitară, la structuri de expertiză în domeniile administrației publice locale și combaterii sărăciei (de tip FRDS sau CASPIS) sau de asigurare a unor resurse pentru dezvoltare (donatori locali sau internaționali) constituie un mecanism esențial al consolidării noii instituții a PL. Agenții de dezvoltare locală, indiferent că sunt integrați sau nu în structuri ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
12" Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF1tc "Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF1" „Nucleul Cadrului comprehensiv de dezvoltare (CDF) susține că modul în care se acordă ajutorul, nu numai conținutul său, are o influență importantă asupra eficacității sale, iar reducerea sărăciei este scopul fundamental al ajutorului internațional. CDF consistă în patru principii - un cadru de dezvoltare holistică pe termen lung, orientarea spre rezultate, componenta participativă (country ownership) și parteneriatul coordonat de țara beneficiară a ajutorului. ș...ț Strategiile de dezvoltare trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor mecanisme care ar putea ușura împărtășirea celei mai bune practici atât în cadrul UE, cât și între UE și acele multe țări și instituții din afara ei (inclusiv alte țărieuropene), unde dezvoltarea comunitară a jucat un rol semnificativ în rezolvarea problemei sărăciei și excluziunii sociale, inclusiv în situații de conflict șiinstalare a păcii. În sfârșit, ei doresc, de asemenea, să accentueze nevoia de a înțelege diferitele moduri în care sărăcia, excluziunea socială și marginalizarea pot afecta minoritățile naționale, emigranții și pe locuitorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
țărieuropene), unde dezvoltarea comunitară a jucat un rol semnificativ în rezolvarea problemei sărăciei și excluziunii sociale, inclusiv în situații de conflict șiinstalare a păcii. În sfârșit, ei doresc, de asemenea, să accentueze nevoia de a înțelege diferitele moduri în care sărăcia, excluziunea socială și marginalizarea pot afecta minoritățile naționale, emigranții și pe locuitorii din mediul rural sau cel urban. Delegații au subliniat faptul că practica dezvoltării comunitare se străduiește să sprijine și să dea glas perspectivelor minorităților în dezvoltarea politicilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prioritate mobilității transnaționale pentru activiștii comunitari și pentru grupurile locale, împreună cu profesioniștii dezvoltării comunitare. Dezvoltare comunitară, dezvoltare economică locală și economia socialătc "Dezvoltare comunitară, dezvoltare economică locală și economia socială" 24. Fiecare plan național de acțiune - inclusiv planurile pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale - trebuie să includă o secțiune care să abordeze rolul economiei sociale și dezvoltarea economică a comunității locale. 25. UE trebuie să încerce să disemineze experiența și practica existentă atât în cadrul UE, cât și în afara acesteia; (inter
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Oltenia. În fine, ariile culturale rurale cu profil marcat în special prin ponderea mare a imigranților din alte localități ale țării sunt Banat, Arad-Bihor, Alba-Hunedoara și Brașov-Sibiu1. Atât satele tradiționale, cât și cele izolate sunt sărace. În primul caz însă, sărăcia este asociată mai mult cu compoziția populației - stoc redus de educație, pondere scăzută a salariaților etc. -, iar în cel de-al doilea cu izolarea satului (tabelul 11). Satele de imigrare au compoziția de populație de maximă favorabilitate pentru dezvoltare, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de credință (altă religie), fie prin experiență rezidențială (imigrant), fie prin istorie și apartenență etnică (altă etnie). Cele trei tipuri de străin dau trei tipuriculturale de sate. Lor li se opun satele definite prin absența străinului, „închise” prin tradiție și sărăcie sau prin izolare. Satul așa-zis modern nu este definit nici prin prezența, nici prin absența străinului, ci prin potențialul ridicat de comunicare cu lumi diferite, potențial dat în esență de educație. • Deși datele disponibile sunt de tip sincronic, măsurate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numai pe criterii de nivel de dezvoltare. Este probabil ca o tipologie culturală a satelor, de genul celei propuse prin acest studiu, să servească cercetării sociologice și antropologice în mai mare măsură decât tipologiile centrate pe ideea de dezvoltare sau sărăcie comunitară. • Pe linie de consecințe ale migrației, circulația migratorie din mediul rural în străinătate este de așteptat să contribuie: - în primul rând, la reducerea sărăciei comunitare din zonele nesărace; - la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre ruralul sărac în capital sociouman
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociologice și antropologice în mai mare măsură decât tipologiile centrate pe ideea de dezvoltare sau sărăcie comunitară. • Pe linie de consecințe ale migrației, circulația migratorie din mediul rural în străinătate este de așteptat să contribuie: - în primul rând, la reducerea sărăciei comunitare din zonele nesărace; - la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre ruralul sărac în capital sociouman și ruralul bogat în capital sociouman. • Din perspectiva politicilor de dezvoltare rurală ar fi de menționat nevoile de: - considerare a particularităților și consecințelor migrației în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menționat nevoile de: - considerare a particularităților și consecințelor migrației în proiectarea politicilor respective; - dezvoltare microregională pe zone rurale/urbane centrate pe orașe mici; - facilitare a antreprenoriatului bazat pe resurse de migrație. Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 1tc "Satele pe scala sărăcie‑dezvoltare comunitară1" Identificarea satelor sărace de pe teritoriul țării constituie o problemă de interes practic major. Diferite programe sau proiecte de dezvoltare rurală țintesc tocmai astfel de comunități. Ce înseamnă un sat sărac? Și, după ce am adoptat o definiție sau un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]