2,273 matches
-
Ghelmegeanu și altele. Cu durere s-a luat cunoștință că prezidenta generală a „Uniunii Femeilor Române” nu a putut lua parte, fiind lovită de un crunt doliu. Ea a adresat Asociației următoarea telegramă: „Un profund doliu împiedică participarea mea la sărbătorirea izbândei tenace și demnei noastre lupte pentru dobândirea drepturilor, la care ne-am însoțit în timpul războiului. Salut «Asociația» fiind cu sufletul între voi, aduc omagii în numele «Uniunii femeilor române» D-lui Ministru Valer Pop, înaltului Guvern și Parlamentului, pentru soluționarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
internaționale. Triumful ostenelilor acestor Asociațiuni, pentru obținerea drepturilor noastre, a fost sărbătorit în mod egal și în congresul convocat de D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, congres care a avut loc la Iași, cu ocazia sărbătoririi a 15 ani de la întemeierea acestei societăți și la care au participat filialele din întreaga țară. Ca urmare a luptei noastre pentru obținerea drepturilor civile și politice, azi, D-na Margareta Ghelmegeanu a fost cooptată, ca membră în comisia parlamentară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
contra revizuirii tratatelor de pace. Dr. Elena Alistar Mișcarea femenistă 1, anul I, nr. 1, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30TC "30" Ziua Femeii în Capitalătc "Ziua Femeii în Capitală" Duminică după-amiază a avut loc la Casa Poporului din Capitală sărbătorirea zilei internaționale a femeilor muncitoare, printr-o populată întrunire organizată de secțiunea femeilor socialiste. Tov-a Cati Constantinescu a prezidat, arătând scopul adunării. Tov. Lotar Rădăceanu arată că proletara are, în mod firesc, aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de femei. A se armoniza diferența ce se face între femeile ce muncesc în afară de casă și cele ce muncesc în gospodăria lor, ambele munci, același raport în viața socială. D-na Henrietta Gavrilescu, aduce omagii Suveranului nostru și aderă la sărbătorire în numele celei mai vechi „Asociații pentru drepturile și datoriile femeii”, condusă de d-na Ianculescu de Reuss, care fiind bolnavă n-a putut participa. D-na C. Nicolau, în numele „Federației Universitarelor”, mulțumește regelui nostru. D-na Rozina Bușilă, fost vicepreședintă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
distinsei noastre amice Maria M. Pop la Senat, manifestează o bucurie fiindcă toată lupta noastră de ani de zile a fost pentru ridicarea valorii feminine, care s-a realizat prin acordarea dreptului egal cu al bărbaților. Neputând asista la această sărbătorire doresc să exprim prin aceste rânduri, apropierea mea sufletească, apreciind cu multă dragoste pe cea dintâi femeie română ce a reușit la acest țel, stimând pe d-na Maria M. Pop ca Senatoare. Maria Baiulescu Gazeta femeii, anul VIII, nr.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
consult să-și revizuiască programul său de guvernământ... Totodată, avertizăm pe vecinul de la Vest că România are nu numai lei, ci și leoaice”. ș...ț Diferite manifestațiuni ale „R.F.R.” Oradea Între cele mai de seamă manifestațiuni ale reuniunii sunt: organizarea sărbătoririi poetului pătimirii naționale Octavian Goga la 7 februarie 1932, în cadrul balului reuniunii la Oradea, pe care l-a patronat distinsul oaspete. La masa ce s-a servit au participat peste două sute de persoane, tot ce a avut Oradea mai select
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
porunca neamului”. Atât serbarea de la teatru, programul festiv și cel artistic, cât și balul și banchetul au produs o profundă impresie asupra publicului participant. Reuniunea sărbătorește pe artistul Toni Bulandra de la București, cu ocazia împlinirii a 50 de ani. Organizează sărbătorirea artistului George Enescu, căruia îi aranjează un banchet splendid în saloanele „Casei Naționale”. Reuniunea ia parte activă la ridicarea monumentului Iosif Vulcan în Oradea, precum și la dezvelirea lui. Tot așa contribuie la ridicarea festivității dezvelirii monumentului Barbu Delavrancea la Oradea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca episcop ortodox al Orăzii se prezintă cu un foarte frumos și prețios cadou din partea reuniunii. Ia parte la botezul celui de al 12-lea copil al lui Tudor Mogâș din Pomezeu, ducând la reuniune cadoul de ocazie. Participă la sărbătorirea artistului Victor Antonescu cu ocaziunea împlinirii a 25 de ani de la prima reprezentație pe scena teatrului din Oradea. În fiecare an, reuniunea serbează ziua de 20 aprilie, aniversarea intrării glorioasei armate române în Oradea, cu ocaziunea căreia reuniunea organizează serbări
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
decât puțin, rezultatele obținute însă ne fac să privim viitorul cu încredere. Munca depusă până acum ne dă dreptul să sărbătorim această primă aniversare ca pe o mare bucurie. Această bucurie este cu atât mai deplină cu cât coincide cu sărbătorirea zilei de 8 Martie, simbolul solidarității și prieteniei femeilor de pretutindeni, singura chezășie a realizării unui viitor comun mai bun. Credincioase idealurilor de libertate și progres, credincioase destinului și menirii femeilor în lume, credincioase principiilor care au făcut din ziua
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din „Viața românească” și prin volumul dedicat prozatorului în 1916. O altă analiză întreprinde D. Caracostea, în 1921. Dar împotriva scriitorului se întețește și campania de contestare, începută, prin 1915, de T. Arghezi. În ianuarie 1928, Societatea Scriitorilor Români decide sărbătorirea pe plan național a lui B.-V. la aniversarea a șaizeci de ani. Era cea dintâi manifestare de acest fel organizată pentru un scriitor român în viață. Festivitățile au avut amploare deosebită, aproape toate revistele și cotidienele de pe teritoriul României
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
cu un excedent de 2 485 384 lei. Din 1929, Societatea acorda și burse de călătorie în străinătate, beneficiarii în acel an fiind Al. Cazaban și Al. T. Stamatiad. Se relatează că Societatea și-a trimis delegați la congrese și sărbătoriri internaționale (O. Goga a participat la Belgrad la sărbătorirea lui Bronislav Nușici, Em. Bucuța a luat parte la Sofia la constituirea Societății de prietenie bulgaro-română, Ion Minulescu a participat la congresul Federației Internaționale a Societăților Scriitorilor etc.) sau a organizat
BULETINUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285942_a_287271]
-
1929, Societatea acorda și burse de călătorie în străinătate, beneficiarii în acel an fiind Al. Cazaban și Al. T. Stamatiad. Se relatează că Societatea și-a trimis delegați la congrese și sărbătoriri internaționale (O. Goga a participat la Belgrad la sărbătorirea lui Bronislav Nușici, Em. Bucuța a luat parte la Sofia la constituirea Societății de prietenie bulgaro-română, Ion Minulescu a participat la congresul Federației Internaționale a Societăților Scriitorilor etc.) sau a organizat primirea la București a unor oaspeți ca G. Duhamel
BULETINUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285942_a_287271]
-
articole despre rolul cercetării și al societăților științifice, despre activitățile Societății de Științe Filologice, ale filialelor și subfilialelor sale, articole pentru informarea și perfecționarea cadrelor didactice, materiale prezentate la congrese și conferințe de filologie. Sunt publicate numeroase articole cu prilejul sărbătoririi centenarelor nașterii lui M. Sadoveanu, O. Goga, G. Bacovia, E. Lovinescu, I. Minulescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, semnate de Șerban Cioculescu, Constantin Ciopraga, Ion Rotaru, Ion Dodu Bălan, Al. Piru, Mircea Popa, Emil Manu. Numeroase sunt medalioanele, articolele aniversare și
BULETINUL SOCIETAŢII DE STIINŢE FILOLOGICE DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285941_a_287270]
-
Diaconu - care nu au publicat încă sau publică de curând în presa noastră - dar care dovedesc posibilități evidente de dezvoltare. Primul număr al revistei Anii de ucenicie apărută în luna noiembrie 1951 este închinat aniversării Marii Revoluții din Octombrie și sărbătoririi celor 50 de ani de viață și luptă a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dintre lucrările în proză mai remarcăm cele două schițe ale lui P. Surupăceanu, despre lupta din trecutul poporului nostru și reportajul Visul unei nopți de mai de Victor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acest aspect și despre conținutul noii reforme în domeniu scrie Al. Oprea 8 . „Astfel găsim în paginile revistei articole care arată sarcina bibliotecilor de a populariza cărțile în care se vorbește despre planul cincinal, planul de electrificare, de a întâmpina sărbătorirea diferitelor evenimente importante din viața poporului nostru, ca de exemplu cea de a patra aniversare a Republicii Populare Române, a zilei de 23 August etc. (...). Totuși se observă unele excepții care demonstrează că această preocupare nu are destulă continuitate. Astfel
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în rândul originarilor din România, sprijinirii comunităților laice și religioase”. Se are în vedere realizarea „unor activități demne de renumele înaintașilor”, „de prestigiul și capacitatea creatoare a intelectualității românești”. Printre punctele esențiale din programul pe anii 1983-1984 figurează, de pildă, sărbătorirea a 65 de ani de la realizarea Marii Uniri și a 125 de ani de la Unirea din 1859, comemorarea a cincizeci de ani de la moartea lui Vasile Goldiș și a două sute de ani de la răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicarea
ASOCIAŢIA CULTURALA INTERNAŢIONALA A ETNIEI ROMANE (ACIER). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285471_a_286800]
-
citată o lucrare a lui Nicholas Bucur (membru în comitetul de conducere), Adevărul despre Transilvania. Cu prilejul ședinței de analiză a activității în perioada 1983-1984, se organizează la Viena, în iunie 1984, simpozionul internațional „Ștefan cel Mare” și se hotărăște sărbătorirea centenarului nașterii scriitorilor V. Voiculescu și Panait Istrati, precum și a o sută de ani de la apariția revistei „Tribuna”. Suspiciunea față de conlucrarea conducerii Asociației cu oficialitățile române, pe de o parte, dar mai ales animozitățile create de dorința acesteia de a
ASOCIAŢIA CULTURALA INTERNAŢIONALA A ETNIEI ROMANE (ACIER). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285471_a_286800]
-
Românesc, pe care s-a ridicat în 1970 un pavilion cultural unde au fost organizate șezători, sărbătorite zilele naționale ale vechii Românii, prezentate conferințe și desfășurate concerte. În 1987 s-a inaugurat un nou centru cultural, care din 1990, în urma sărbătoririi centenarului nașterii și a comemorării unei jumătăți de secol de la moartea Nae Ionescu, a fost desemnat drept Centrul Cultural Românesc „Nae Ionescu”. În actul de înființare se stipulează faptul că acesta este menit a cultiva „dragostea de țară și de
ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285472_a_286801]
-
fundamental e somnul. Somnul ca succedaneu al morții sau, spus invers, moartea ca somn. „Somn” și „moarte” sunt metafore ale stării de poezie. Versuri ca: „Mori, mori, dragul meu” sau „Adormi, adormi”, din Octombrie, noiembrie, decembrie, sunt formule rituale pentru „sărbătorirea nunții”, a nunții lirice, „necesare”. Agenții acesteia sunt greierii: „Greierii cântă numai în somn, / Greierii ziua sunt numai insecte” (Ochiul de greier, 1981); tot astfel poeții. Pentru ca lumea să le apară miraculoasă, pentru ca deshidratarea frunzelor să li se înfățișeze ca
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
nu lipsesc nici accidentele ori catastrofele domestice. Deosebirea e că în timp ce la Dealu Ocna ele sunt grotești, la Albala sunt hazlii, burlești. Or, diferența dintre burlesc și grotesc nu este de ordinul opoziției, ci de acela al vecinătății. Poate că sărbătorirea Ajunului de Crăciun la 21 decembrie sugerează tocmai faptul că, în cadrul general al unei opoziții, regimul mai profund al lucrurilor este acela al alunecării și al devierii dintr-un tipar prezumtiv. În acest regim există Antipa însuși care, nu fiindcă
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
pagini de critică teatrală în 1944, în revista „Orizont”, al cărei redactor-șef era Sașa Pană, prefigurând, într-un fel, o activitate ce va fi pusă, cu pasiune și competență, aproape în întregime, în slujba teatrului. În 1952, cu prilejul sărbătoririi centenarului primei scene a țării, scrie (în colaborare cu Florin Tornea) o instructivă monografie despre Teatrul Național „I. L. Caragiale”, apărută abia în 1955. Se numără printre cei care redactează lucrarea Teatrul în România după 23 August 1944 (1959). Contribuie, ca
ALTERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285311_a_286640]
-
Aveam doar cinci minute și laitmotivele vieții mele - Întâmplarea și sexul - se făceau deja anunțate. Sora Rosalee roși. ― Superbă, spuse doctorul Philobosian, referindu-se la mine, dar uitându-se la asistenta lui. O fetiță superbă și sănătoasă. Pe strada Seminole sărbătorirea nașterii mele a fost temperată de perspectiva morții. Desdemona Îl găsise pe Lefty pe podeaua bucătăriei, Întins alături de ceașca de cafea, Întoarsă cu susul În jos. Îngenunchease lângă el și Își pusese urechea la pieptul lui. Când nu auzi nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de cetățeni se îndreptau către catedrală spre a asista la Te Deum"2455. La 29 noiembrie 1901 aceeași publicație insera în paginile sale un articol semnat de către Petre Georgescu, articol în cuprinsul căruia se arăta că meritul inițierii festivităților de sărbătorire a zilei de 14 noiembrie aparținea fostului primar al orașului Tulcea, domnul Leonida Sterea, cel care a organizat primele astfel de manifestări la 14 noiembrie 18992456. În acest sens, era inserată propunerea de hotărâre de consiliu comunal făcută de către domnul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să vedem împreună! Toată săptămâna, Ana, fetița care locuiește la primul etaj al blocului lor, colega de grupă a Sorinei, le aducea mereu aminte copiilor că, duminică, e ziua ei. Nu care cumva să îndrăznească cineva să nu vină la sărbătorire, că... Bineînțeles că nimeni n-a voit s-o supere pe Ana cea blonduță și gingașă ca o păpușică și, la ora stabilită - nouă - în apartamentul părinților ei se aflau și Dan, și Cătălin, și Claudiu, și Livia, și... Nu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
a celor doi, deschid, crezând că, la ușă, se află Sorin și Sorina. Dar nu. E nenea Victor Trifan, tatăl Anei. Spuneți-mi, vă rog, fetița și băiețelul dumneavoastră sunt acasă? Nu cred, răspunde tata. Știam că sunt plecați la sărbătorirea Anei... Au fost, dar noi am plecat la iarbă verde, cu mașina. O parte din oaspeții Anei au mers cu noi. Pe ceilalți am venit să i iau acum, cu cel de-al doilea transport. Le dați voie? Să știți
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]