1,925 matches
-
mărinimie pentru noi, lăzăriștii, a hotărât ca, în această noapte de pomină, care va rămâne probabil înscrisă în letopiseții Curții de Argeș, să ne călăuzească pașii cel mai reușit lampion chinezesc pe care l-a imaginat vreodată cineva: Luna, domnilor, sărmana bastardă a acestui moșneag cumsecade care e Pămîntul! Ei bine, în această noapte cu o lună așa de minunată, cum nu cred să fi admirat-o nici Julieta, când își trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste către Romeo, care
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
fi puterea Imperiului, nici un oștean nu va face un singur pas Înapoi. Că acolo, sus, În obcinele molcome ale Bucovinei, refugiații Țării de Jos sunt așteptați cu ușile deschise. Că se va găsi o bucată de pâine pentru fiecare copil sărman fugit din calea urgiei și că Domnul nostru Iisus Christos se va naște de Crăciun, chiar și În satele triste ale acestei țări frumoase. La aceste cuvinte, femeile izbucniseră În plâns, iar bătrânii Îngenuncheaseră. În sala tronului se făcuse liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Balraj. Nu, nu mi-a spus nimic. Ce faceți? Pran este nerăbdător să afle de ce se găsesc atâtea femei tinere și frumoase sub același acoperiș. — Este un fel de organizație de caritate, îi explică Ma-Ji. Le oferim un acoperiș acestor sărmane fete, iar ele fac niște treburi domestice pe aici, prin casă și altele mai ușoare, de altă natură. Clatină din cap pentru a accentua natura acelor munci. De obicei, nu primim băieți aici, intervine Balraj. Dar în cazul tău vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Voi surpa casele de iarnă și casele de vară; palatele de fildeș se vor duce, și casele cele multe se vor nimici, zice Domnul." $4 1. Ascultați cuvîntul acesta, juncane din Basan, de pe muntele Samariei, voi care asupriți pe cei sărmani, zdrobiți pe cei lipsiți, și ziceți bărbaților voștri: "Dați-ne să bem!" 2. Domnul Dumnezeu a jurat pe sfințenia Lui, și a zis: "Iată, vin zile pentru voi, cînd vă vor prinde cu cîrligele, și rămășița voastră cu undița de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
meu zodiacal e oaia și că dacă ar continua versul, alții ar putea crede că mă blestemă. Cheng a încercat să înghită cuvântul, dar era prea târziu - toată lumea îl auzise deja, căci era o operă celebră și versurile erau cunoscute. Sărmanul om a încercat să se salveze jonglând cu silabele cuvântului. A tras de voce și a menținut sunetul final până când a rămas complet fără suflu. Orchestra era nedumerită, iar toboșarii loveau instrumentele pentru a acoperi greșeala. Apoi însă, Chen Yi-chew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de ulei și Îmbâcsite de praf le fluturau pe ciolane. Mulți nu aveau centuri și aproape toți pierduseră stemele de la bonetă. Furia Împotriva Comandantului se ascuțise. Ei erau, dintre toți camarazii lor, cei mai oropsiși, adică veneau din familii mai sărmane, aveau pile mai mici și, poate, chiar noroc mai puțin. Luna august Însemna permisii ori concedii căci, În această binecuvântată lună, erau câteva săptămâni - Între recoltarea grâului și cea a porumbului - În care camioanele Își opreau motoarele hodorogite, fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care se dădeau motive puternice pentru a le fi odraslele Învoite. Surorile, mamele, iubitele stăteau cu toatele fie să nască, fie să-i boteze pe sugari; bunicii erau pe moarte și doreau să-și vadă nepoții pentru ultima oară; unora, mai sărmani cu duhul, le fătaseră vacile pe care le iubeau din copilărie câte doi viței și primeau calde invitații să-i vadă; altora le luau foc acareturile și era nevoie de ei să-și ajute părinții la acel necaz; cuiva Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nemțesc ori austriac - piese de colecție primite cu Încântare În dar de la minunata mea Învățătoare, cea care mi-a descoperit harurile artistice, m-a Încurajat și mi-a pus În mână pana și penelul. Un borcan cu miere de salcâm - sărmană plată pentru giganticul efort risipit În mutarea de colo-colo a stupilor directorului de școală. Cu durere, sudoare și frică am plătit acel borcan cu miere. V-a-nțepat vreodată o albină? Dar o sută? Dar două sute? Străchini, căni de lut, farfurii nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și mai discretă modalitate de a-ți șterge urmele de pe pământ. Iar eu nu vreau să rămână absolut nimic care să amintească de mine. Să nu crezi că ideea cu arsul a răsărit cu de la sine putere În mintea-mi sărmană și stearpă. Când l-am dus pe Colonelul Socol la Ambasada Germaniei ca să capete viza și să-și poată, astfel, vedea nepotul, am sporovăit despre o grămadă de lucruri. Ți-am povestit și ție, la una dintre bețiile noastre crâncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Plângi cumva că te‐ai născut? Tinerețea ta‐ i sortită Să se stingă în neștire, Stearpă și dezamăgită, Fără dor, fără iubire. Nani ... ochișorii mei Cât timp lumea n- o știi ce‐i. Liu - liu, prunc, prin anii lungi Plec sărman, sărman s‐ajungi, Singurel sub toată zarea, Sărăcuț și fără nume, Ca noi toți urmând cărarea, Vei trăi ca vai de lume. Nani‐ nani , n - asculta Tot ce‐ți cântă mama ta. și va trebui, în treacăt, Să pui gurii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cumva că te‐ai născut? Tinerețea ta‐ i sortită Să se stingă în neștire, Stearpă și dezamăgită, Fără dor, fără iubire. Nani ... ochișorii mei Cât timp lumea n- o știi ce‐i. Liu - liu, prunc, prin anii lungi Plec sărman, sărman s‐ajungi, Singurel sub toată zarea, Sărăcuț și fără nume, Ca noi toți urmând cărarea, Vei trăi ca vai de lume. Nani‐ nani , n - asculta Tot ce‐ți cântă mama ta. și va trebui, în treacăt, Să pui gurii tale
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
la mână... știți, în fine... vă rugăm să ascultați aici... — Vorbește. Păi, ne plătiți un sho de orez și o sută de mon-i pentru fiecare sac de nisip ce-l cărăm, și adevăru-i că noi toți - câteva mii de oameni sărmani - suntem foarte fericiți c-avem de lucru. Da’, știți, credem cu toții - și eu cred - că s-ar putea să nu vă țineți de cuvânt, fiindcă oricum nu suntem decât niște muncitori. — Ia să vedem, răspunse Kanbei, de ce și-ar încălca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spre Mino era neclar. Nu aveau nici o altă soluție, așadar, decât să fugă spre Muntele Ibuki. Când clanul ei era victorios, soția războinicului era cuprinsă de fericire. Dar, odată ce soțul ei pierdea - sau erau alungați din castelul lui, ca fugari - sărmana soție simțea, probabil, o nefericire pe care nu și-o putea imagina nici un bărbat care lucra la câmp sau care își vindea mărfurile în oraș. Din acea zi începând, membrii casei lui Hideyoshi au început să flămânzească, să doarmă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
părinte? Așa li-i obiceiul. Îl fugăresc lovindu-l până împricinatul cade zdrobit de durere și sângerare. Ai văzut doar că bietul flăcău abia bleștea...Va cădea îndată și atunci îl vor lega burduf și îl vor duce la agie. Sărmanul flăcău. Oare ce o fi făcut? Se poate să fi furat ceva de mâncare de la cine știe care negustor. L-ai văzut doar ce slab era... Cu gândul la nenorocit, înaintăm în lungul uliței...La o vreme, bătrânul mă întreabă: Știi cumva
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară, unii au o garderobă de surtuce, iar alții nici măcar nu mai au posibilitatea să viseze la bucuria de a avea un surtuc, oricât de modest. Și de aceea pleacă sărmanul tineret, spre țări străine pentru a-și putea să-și aranjeze cumva viitorul, iar bătrânii rămân acasă cu nepoții, dintre care unii de abia învață să meargă, și ei stau sărmanii, cu ochii ațintiți spre zări depărtate, cu foamea-n
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cât de rău le stă fără niște încălțări de iarnă, s-a gândit cineva sus-pus, care nu doar din pură întâmplare avea și monopolul importurilor de anvelope de peste mări și țări. Și a propus el, ca pentru liniștea și confortul sărmanelor mașini a și mai sărmanilor românași, tot mai rupți în coate și în alte părți proeminente, să devină obligatoriu de la 1 noiembrie, încălțarea mașinilor cu cauciucuri de iarnă. Se miră premierul și acum, de câtă mentalitate rutieră mioritică dă dovadă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a celor care cumpără totul și a celor care câștigă, prin sudoarea frunții, totul. Am știut că o să fac parte din a doua categorie. Cine, și când ne face oameni și cât trebuie să plătească cineva pentru omenia din noi? Sărmane învățător care nu mi-ai lăsat amintiri plăcute în inimă! Cum te-am iubit ca pe o icoană atunci când mintea mea nu putea pătrunde în adâncurile omenești. Alergai mereu pe imaș și noi te priveam de acasă: eu, cu drag
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
fie pus pe fugă dacă se apropie de ele... Asta vine cam așa, fiule: „Unde nu-i cap vai de picioare”. Printre atâtea înscrisuri domnești privitoare la bieții țigani robi, am găsit și unul care parcă-parcă îi mai îngăduitor cu sărmanii oameni. Care-i domnul acela, dragule? „Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care la 4 mai 1627 (7135) scrie: „Domnia mea m-am milostivit și am iertat... ca de acum înainte să nu aibă treabă slugile hătmănești și juzii de țigani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu aibă treabă slugile hătmănești și juzii de țigani, nici o dare să nu ia de la ei... ci numai să aibă a lucra călugării cu ei și să-i pedepsească”. Întrebarea-i de ce s-a făcut vodă atât de binevoitor cu sărmanii țigani? Păi nu spune domnul? „Au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri de pe la toate sfintele mănăstiri și s-au jeluit... că au avut țigani de danie și miluire de la alți sfântrăposați domni... și n-au putut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii, unde a fi rânduit”. Cum se vede, vodă a rânduit toate acestea ca un bun gospodar. Părinte, cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul mănăstirii Sfântul Spiridon și al Schitului din Codrul Iașilor - după cum spune vodă în hrisovul din „Vălet 7269”: „tâmplându-să den oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor... am găsit domnie mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
putem să facem un prânz ca lumea. Eu sper numai să mă simt în stare să mănânc, zise dr. Cox. Șocurile din ultimele zile nu m-au ajutat cu nimic la sporirea poftei de mâncare, iar când mă gândesc la sărmana doamnă Wilt... — încearcă să nu te gândești la ea, zise directorul-adjunct, dar dr. Cox clătină din cap. — încearcă tu să nu te gândești la ea când o nenorocită de mașină de forat imensă zbârnâie cât e ziua de lungă lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
găsi ceva de făcut, pentru a uita de nefericirea care nu-i dă pace. Nu că eu aș fi vreo expertă, dar Mao e un analfabet desăvârșit în ce privește știința. Eu respect doctorii, mai ales dentiștii. Mao, însă, nu. Îi urăște. Sărmanul domn Lin-po. Tremura de fiecare dată când venea să curețe dinții președintelui. Ca și cum ar fi fost chemat să jupoaie de piele un dragon. Președintele poate fi înspăimântător pentru o persoană obișnuită. Dentistul tremura atât de tare, că președintele crezu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Ții minte poemul? întreabă el. Despre împăratul Li, care a fost silit să-și spânzure iubita, pe Doamna Yang. A fost obligat să facă pe placul generalilor săi, care erau în toiul declanșării unei lovituri de stat. Ce poem înduioșetor! Sărmanul împărat, ar fi putut la fel de bine să-l spânzure pe el. Trenul e în mișcare. Peisajul alunecă pe lângă noi. Mao nu mai vorbește și se uită la mine. În ochii lui e vulnerabilitate. „Lunga despărțire” este și preferatul meu, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de la Cărbunești, ce să mai fie și asta? Cartea s-a deschis chiar la citatul pe care obișnuia să Îl repete el, l-am recunoscut pe loc, ce memorie brici pot să am! Mai e ceva mai greu să faci, sărmane/ cum ai putut să vii tu pe tărâmul lui Pluton/ unde-și au lăcașul morții nesimțitori/ bicisnicile umbre de oameni răposați? Și pe urmă am moțăit, dormeam, nu dormeam, nu aș fi putut spune, cine Îmi poate de altfel spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ajuns ea și la informația care mă interesează? ― Ei, îți dai seama că nu țineam neapărat ca pasărea să zboare prea curând și nici într-un caz să tacă. O tot îndemnam să ciripească. Dante Negro izbucni iar în râs. ― Sărmana fată! ― De ce sărmană? Era așa de fericită că a găsit în mine un posibil înlocuitor. Tot vremelnic, din păcate! Dar asta o va afla mai târziu. Sau... n-o va afla. ― Ei! Ce vrea să spună privirea asta? Aș zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]