5,379 matches
-
un Muzeu țărănesc în satul Archiud. Menuț Maximinian îl numește: “Un muzeu ca o declarație de dragoste pentru tradițiile noastre”. Familia ei a dăruit țării personalități distincte în peisajul transilvan: pe bunicul Simion, o legendă locală la care se raportează sătenii și azi, pe unchiul ei care a fost profesor în sat și pe ea însăși, o personalitate covârșitoare a culturii românești. Aflată din totdeauna sub semnul cărții, Melania Cuc afirmă: “O carte este viață și ar merita să rămână ca
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
avea statut de comună, iar la conducere eraprimarul, numit birău; ajutorul primarului era pristavul, omologul viceprimarului de astăzi. Paza, era asigurată pe timp de noapte de-un boactăr, iar cel care păzea câmpul era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
noapte de-un boactăr, iar cel care păzea câmpul era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în Sebesul de Sus vreo 30 de ani. Fusese unul dintre cei mai
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
cu Florii // Isus vine cu blândețe / Ca pe popor să-l învețe / Cu uceniciipe cale / Așternând hainele sale”. În dimneața Floriilor, părintele Tatu era la biserică de la ora 6 și făcea o rugăciune specială către Fecioara Maria, spre iertarea păcatelor sătenilor. După slujba din Duminica Floriilor, fiecare pleca acasă cu ramuri de salcie sfințite. Masa specifică din acea zi, trebuia să conțină, obligatoriu, pește! Postul Paștelui avea particularitățile lui: când mergeau la spovedanie, cei în vârstă, dar mai ales bătrânele, duceau
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
asemeni lui, este o mare iubitoare a satului natal și o prietenă de suflet a familiei Sinu. După pierderea celor dragi din familia sa, doamna Stănilă a vândut casa părintească unei familii nevoiașe. De familia Sinu își aduc aminte, majoritatea sătenilor, dar mai ales cei care au o vârstă apropiată de-a lui nea Mitică. Nu mai este niciunul dintre frați în sat : Iosif Sinu (Sâvu, cum îi zic sătenii) locuiește la Sibiu, nea Mitică, în Statele Unite iar Ion și Nicolae
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
părintească unei familii nevoiașe. De familia Sinu își aduc aminte, majoritatea sătenilor, dar mai ales cei care au o vârstă apropiată de-a lui nea Mitică. Nu mai este niciunul dintre frați în sat : Iosif Sinu (Sâvu, cum îi zic sătenii) locuiește la Sibiu, nea Mitică, în Statele Unite iar Ion și Nicolae, ceilalți frați, nu mai sunt printre cei vii. Doar câteva rude prin alianță și câteva mai îndepărtate mai viețuiesc în Sebeșul de Sus. Dar dacă vrei să afli mai
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
primit titlul de „sat European” și este înfrățită cu comună ecologică Wulkow din Germania. Și acum să vorbim de oameni, omenie, dăruire, muncă, viziuni, într-un cuvânt de primarul comunei Șinca Nouă și ai lui consăteni. Mitruț (cum îl numesc sătenii pe primarul lor) ne-a adus în sat, telefonul, ne-a legat la canalizare și la gaze, acum avem apă curentă și face drumurile să fie bune, a făcut biserica, școala, primăria și se grijește de noi. E un primar
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
legat la canalizare și la gaze, acum avem apă curentă și face drumurile să fie bune, a făcut biserica, școala, primăria și se grijește de noi. E un primar foarte bun și e un om de omenie, îl caracteriza un sătean, care avea frumoasa vârstă de 82 de ani și trăia aici de când se știa. Dumitru Fulcuș este un om care polarizează, are viziunea viitorului și luptă cu hotărâre, înfăptuind pas cu pas, cu înțelepciune, dăruire și muncă, multă, multă muncă
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
la nana Maria care le face scovergi tradiționale. Sună telefonul și primarul după ce schimbă câteva vorbe, se scuză pentru că ne părăsește și pleacă. A doua zi ne povestește, că și-a pus cizmele și a plecat să caute vaca unui sătean, care fusese vândută de un cioban la târg. Împreună cu miliția din încă două comune într-o acțiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată. „Dacă apucau să o
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
miliția din încă două comune într-o acțiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată. „Dacă apucau să o taie, nu mai aveam nici o dovadă că e vaca săteanului nostru și omul rămânea cu pagubă”, ne-a spus primarul în final. Mi-am amintit de ce spusese săteanul nostru „Mitruț... se grijește de noi!” Cei cinci stâlpi, pe care s-a clădit acest edificiu, numit Șinca Nouă, care pe drept
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată. „Dacă apucau să o taie, nu mai aveam nici o dovadă că e vaca săteanului nostru și omul rămânea cu pagubă”, ne-a spus primarul în final. Mi-am amintit de ce spusese săteanul nostru „Mitruț... se grijește de noi!” Cei cinci stâlpi, pe care s-a clădit acest edificiu, numit Șinca Nouă, care pe drept cuvânt se poate numi „un sat românesc model”, se numesc: „Credință, muncă, istorie, tradiții și Dumitru Flucuș”... omul
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
socoteală și mult discernământ!... Așa încât copiii sunt îngrijiți, hrăniți, educați și supravegheați de femei angajate din sat. Cu exemplul său, Părintele Nicolae Tănase a reușit să schimbe și mentalitatea oamenilor din zonă, să-i facă mai buni. În anii 90, sătenii din Valea Plopului și Valea Screzii au văzut ce face Părintele și au început să-l ajute. În casele lor au primit o parte din copii, Părintele Nicolae ajutându-i și aprovizionându-i cu alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte. Cine este
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
dintre ei sunt luați la un moment dat de familii acasă. Alții însă rămân aici, merg la școală, la studii. Până acum, opt copii din tabără au intrat la facultate. Încolonați, copiii pornesc către satul din deal, la școală. Pentru săteni sunt copii din tabără sau copiii Părintelui. Fără să-ți dai seama, se prind de mâna ta și merg alături de tine. Te fac sa înțelegi că așa este viața făcută: să mergem împreună și să ajutăm. În drumul spre școală
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, în satul Câmpeni, județul Buzău, fiind al cincilea între cei doisprezece copii ai familiei Gogu și Veronica Milea. A copilărit în satul natal, la marginea Bărăganului, învățând de mic ocinașul și rugăciunile pe care sătenii le adresează lui Dumnezeu în fiecare zi, cu speranță, sacramental, pentru ploaie, pentru sănătate, pentru binecuvântarea familiilor, a lanurilor și necuvântătoarelor, totdeauna cu privirea la icoane, spre biserică sau la crucea fântânilor cu lemnul cumpenei crăpat de vipia verii și
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
numește chiar domnia sa. La parter se află o capelă, frumos pictată și decorată, asemenea unei biserici adevărate. Spațiul părea însă prea mic pentru mulțimea adunată în acea dimineață, căci alături de bătrânii care trăiesc aici, la slujbă au venit și mulți săteni, tineri sau mai puțin tineri, dar și foarte mulți copii. Cu fețele luminate, toți erau îmbrăcați ca de sărbătoare. Am intrat, m-am închinat și am stat și eu puțin la slujbă. M-a cuprins o stare de bine și
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
într-o noapte cei care vor să se protejeze de vreo eventuală nenorocire să-și mute coșciugele în acel loc. E un cimitir al cadavrelor vampirilor făcut chiar de vampiri! - Aoleu! - Să vezi ce balamuc era a doua zi printre săteni! Nu se dumireau cine le-a jefuit cimitirul și le-a furat morții cu coșciuge cu tot! Cel mai mult se văicăreau boierii. - Trebuie distrus întregul cimitir? - Întocmai! Sau doriți să opriți vreun strigoi de prăsilă? Dacă scapă măcar unul
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
le-a scos și pe ele... Mamă ce bună ești...Dezbrăcați, desculți, tremurând de frig, doar brațele mamei - și ele dezgolite - vă înconjoară încălzindu-vă...Priviți îngroziți la acoperișul casei voastre cum arde și cum se prăbușește...De ce mamă? Vin sătenii, greu, înnotând prin nămeți... „ Sunați pompierii, să vină pompierii „ strigă cineva...Ei, pe unde să vină că toate drumurile îs blocate, nămeți cât gardurile...Un avion ar fi bun, îți spui tu...în timp ce dinții, ai tăi și ai surioarelor tale
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
profesor, neîntrecut duhovnic și adevărat părinte pentru elevii săi. Prin chibzuință, corectitudine și inițiative personale de natură economică, a reușit să achite datoriile din trecut ale seminarului, dar să și micșoreze simțitor taxele elevilor, ușurând astfel situația multor familii de săteni nevoiași, care se luptau din greu să-și mențină copiii în seminar. Cu toate că taxele erau mai mici, internatul n-a avut de suferit, căci i-au fost asigurate toate dotările necesare, iar elevilor o hrană cu mult mai bună ca
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
în multe cazuri, nu numai cu copii, ci și cu adulți și bătrâni. S-a făcut apel la ajutorul Bisericii. Mitropolitul Justinian a cerut preoților să se pună chezași în fața părinților pentru copiii lor dați spre îngrijire prin aceste organizații. Sătenii, mai ales, au prins curaj și și-au lăsat copiii să plece spre locurile de ocrotire. A fost și aceasta o cale de salvare a vieții multor copii din Moldova. Prin grija vlădicii Justinian, studenților săraci li s-a oferit
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
memoria ancestrală a neamului, nimeni nu se îndoiește de asta. Pe vremea copilăriei mele, „Ziua iubirii” avea o dată fixă, 24 februarie, zi care coincidea cu sărbătoarea, înscrisă cu crucea neagră în calendar, “aflarea capului Sf. Ioan”. În acea zi specială, sătenii se trezeau de cu zori și se pregăteau pentru sărbătoare. Bărbații făceau curățenie la vite și le puneau în iesle nutreț din belșug. Noi, copiii, le adăpam. Aveam grijă să le scoatem din grajd în timp ce se făcea curățenie, dar și
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
Nae Cucu, pericol public, care aleargă beat pe ulițele satului cu căruța cu lucruri de furat și care a rămas nepedepsit pentru moartea Melisei, este prins la furat stâlpi de beton dint-o vie și legat fedeleș în căruță de către câțiva săteni și dus direct la sediul Poliției, realizându-se flagrantul care să-l incrimineze să fie „închis, să fie pedepsit, să scape de el” Indivizii certați cu omenia, așa cum arătam mai sus, sunt tineri, până-n treizeci de ani. Ei sunt copii
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
Calistrat Secură (judecător), Panseluța Arghir (judecătoare), Magdalena Plisculeanu (judecătoare), Buzdugan (președintele judecătoriei), Isailă Guzgan (avocat), Sfârlează (avocat) Cunoștințele și pasiunile istorice ale autorului sunt puse pe seama slujitorilor justiței, iar bogăția stilistică este dată de utilizarea unei exprimări metaforice elevate. Credința sătenilor simpli în reincarnare este pusă în evidență ca trăsătură a gândirii ancestrale. Astfel, se descrie credința că sufletele celor dispăruți se reîncarnează în păsări (zoomorfism) și revin în locul în care s-au născut. In roman apare porumbelul care zboară spre
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion SCOBERCEA, predicator baptist care însă nu făcea decât lucrări mai simple, ocazionale pentru gospodarii satului. Rotarul satului era Ion SCOBERCEA, a lui Petcu, care executa numai roți pentru căruțele sătenilor și ocazional tâmplărie pentru case. Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
pentru case. Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]