3,569 matches
-
CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V INCONGRUENȚE RELATIVE LA STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice ..................................................................... 165 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor ............ 182 CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE ....................... 187 1. Agricultura ................................................................................... 187 2. Meșteșugurile sătești ................................................................... 212 3. Comerțul și cooperația ................................................................. 217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310 Școala umbrăreșteană sătească ..................................................... 323 ANEXE ................................................................................................... 337 CUVÂNT ÎNAINTE Monografia unei localități, întocmită pe baza izvoarelor și datelor ce se constituie în probe ale realității istorice, reprezintă actul de identitate al respectivei așezări. Din el se pot desluși fizionomia și evoluția pentru timpul și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul bine cunoscut lor și după organizarea statală a dacilor, apoi în timpul stăpânirii romane și după încetarea acestei stăpâniri. Remarcăm faptul că aici a ființat comunitatea familială ce va căpăta și va purta numele de satul Umbrărești, aici fiind vatra sătească din care vor „roi” satele din jur, rămase tot timpul în hotarul ce se va numi și va fi obștea Umbrăreștilor. Pe hotarul Umbrărești-Barcea, teritoriu care înainte de cooperativizare aparținea în întregime moșiei Umbrărești, iar acum o parte aparține comunei Barcea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
distins cărturar drept urme de „arheologie socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces prea puțin studiat și cunoscut, deși este de o importanță capitală în aprecierea vechimei satelor noastre, alături de urmele arheologice. Materiale arheologice descoperite în zonă În grădina locuitorului Sandu C. .Zaharia din satul Slobozia, fiul acestuia, Marian, a găsit în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecea și se îndepărta, oamenii reveneau pe vechile lor vetre. Așadar, nu suntem primii care facem constatarea că așezările de aici sunt prea puțin cercetate, cunoscute și prezentate ca exemple cu bogat trecut istoric în multe din studiile dedicate domeniului sătesc, comparativ cu așezări din zone mai intens și mai amănunțit investigate. De aici rezultă impresia de „pete albe” pe harta ce înfățișează sudul Moldovei. O mai minuțioasă cercetare a zonei, urmată de o riguroasă repertorizare și o cartare pe măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană în domeniul dreptului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană în domeniul dreptului, implicit al vieții social-economice sătești, ca și termenii de rudenie, ce dovedesc același lucru în materie de familie, cu structură nucleică: bărbat, femeie, fiu-fiică, frate-soră, nepot(ă), socru(ă), cumnat(ă). Tehnica agrimensurală și instrumentele servind ca mijloace și unități de măsură folosite de romani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întâlnim de prea multe ori la est de apa Bârladului, așa cum îl vom afla mai târziu. Dar sunt elemente și motive să se considere că moșiile și satele Corpăceștii (Tămășenii) și Bozieștii au făcut parte ab initio din marea obște sătească numită a Umbrăreștilor și că s-au desprins, între timp, din această „căpetelnică moșie”, separându-se în comunități distincte și intrând în stăpânirea unor boieri, știut fiind faptul că Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nord. Înseamnă că Umbrăreștii, la fel ca și celelalte sate din jur, a făcut parte la începuturile ființării sale ca obște comunitară din formațiunea prestatală de la sud de Tecuci, alături de Bucești, Liești, Șerbănești și altele, Umbrăreștii fiind una din obștile sătești cu hotare foarte largi, ce își extindea limitele teritoriale spre est până în valea Herătăului, iar în vest până în pârâul Dimaciului, peste apa Siretului (vezi Planul obștii arhaice a Umbrăreștilor de la sfârșitul acestei lucrări, reconstituit pe baza surselor documentare). În baza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comune ori similare pentru apărarea, păstrarea și valorificarea resurselor economice de către locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste caracteristici se constituie în premise din care se poate trage concluzia că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia înțeleaptă și inspirată a marelui savant Nicolae Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nicolae Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a lungul timpului diverse culturi materiale și spirituale, creație a unei populații sedentare, nevoită uneori să coabiteze cu grupuri alogene care au fost, cu timpul, asimilate. Din comunitățile umane organizate inițial pe criteriul relațiilor gentilice se vor dezvolta puternicile obști sătești, ce vor stabili ca principiu de organizare relațiile de muncă și de apărare cu corolarul lor firesc, uniunea de obști și organizarea statală. CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN „Fiecare loc de pe pământ are o poveste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul 1774, înscrierea nominală a locuitorilor făcându-se însă laolaltă cu cei ai Umbrăreștilor, ca unii ce se aflau într-un hotar comun de moșie, formând o singură unitate administrativă și fiscală. Identitatea unică a locuitorilor din cele două entități sătești o găsim explicit prezentată într-o însemnare din 16 octombrie 1774, deci în același an cu catagrafia, când, pe un manuscris vechi, micul dregător Năstase Scorțescu nota pentru posteritate, după obiceiul timpului, producerea unui cutremur de pământ chiar în vremea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de nord a Cătunașilor, comunități cunoscute cu aceste denumiri mai mult pe plan local, în perioada interbelică, dar incluse anterior în acte și catagrafii în satul Slobozia-Torcești. Atât Umbrăreștii propriu-ziși de mai târziu, cât și Slobozia-Torcești au dispus de peceți sătești proprii la prima dată a instituirii acestora pentru satele Moldovei, 1834, deși satele aveau hotar de moșie comun. Singurul sat de răzeși care nu a avut pecete a fost Salcia, pentru că a format o singură unitate fiscală și administrativă cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prima dată a instituirii acestora pentru satele Moldovei, 1834, deși satele aveau hotar de moșie comun. Singurul sat de răzeși care nu a avut pecete a fost Salcia, pentru că a format o singură unitate fiscală și administrativă cu Condrea, pecetea sătească emițându-se numai pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835 cu numele Umbrărești, acum nelocuite, am constatat că doar una păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu interese divergente. Satul și moșia devenite boierești vor include comunitățile din Siliștea, Boziești și Tămășeni, și vor forma din 1803 încoace, poate chiar înainte de această dată, o singură unitate administrativă și fiscală sub numele de Slobozia-Umbrărești, cu pecete sătească proprie, când acestea s-au instituit. Când, cum și de ce au obținut statut de slobozie aceste sate nu am putut afla, întrucât documentele consultate nu explică concret și satisfăcător situația, așa că problema sloboziilor umbrăreștene rămâne deschisă. În cuprinsul întregului hotar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar și din Umbrărești, deși e vorba de aceleași persoane și familii. Astfel stând lucrurile, traseul hotarelor comunității Umbrăreștilor din vechime, atunci când s-a efectuat ca proces lent și de durată acțiunea teritorializării comunităților familiale din zonă, devenite apoi comunități sătești, s-a stabilit pe limitele naturale și convenționale pe care le prezentăm mai jos, așa cum rezultă din materialele documentare cercetate de noi. Valea Herătăului, hotar ce va separa obștea și moșia Umbrăreștilor la răsărit de aceea a Cudalbilor, cum aflăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
identificându-se și localizându-se pe hotarul sudic al Umbrăreștilor, după cum aflăm din alte surse documentare scrise și orale. Acesta este perimetrul străbătut de hotarele umbrăreștene în ceea ce privește teritoriul pe care secole de-a rândul au viețuit oamenii comunităților familiale și sătești din zona aflată în discuție. Ei au practicat, desigur, forma de viață definită prin conceptul continuitate mobilă, formă surprinsă cu intuiție sigură și acuitate de către cercetătorii perioadei medievale timpurii, Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când s-au referit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întins față de situația hotarelor noastre vechi. Având în vedere limitele prezentate de noi mai înainte, se pare că hotarele obștii umbrăreștene ar fi în concordanță cu informația păstrată de tradiție, dar care, în mod obligatoriu, trebuie raportată numai la obștile sătești cu multă vechime și care înglobează câteva vetre, cum e cazul în speță. Pentru că, transpunând în unități de măsură moderne traseul Valea Herătăului până la pârâul Dimaciului, dus și întors, reprezentând cele două lungimi ale moșiei, adăugând lățimea capetelor, plus coturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scris care poate fi descifrat ca niște hieroglife”. Evident că nu se au în vedere, în acest context, vestigiile arheologice propriu-zise, ci posibilitatea și necesitatea de a face o „reconstituire în principiu și un control al trecutului unei vieți sociale sătești pe calea analizei rămășițelor sale materiale concretizate în structurile sale teritoriale”. Este ceea ce am încercat să sugerăm vorbind despre hotare și teritorializare în cazul concret al obștii Umbrăreștilor, și ceea ce vom face, în continuare, discutând despre faze de existență prelungită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
materiale concretizate în structurile sale teritoriale”. Este ceea ce am încercat să sugerăm vorbind despre hotare și teritorializare în cazul concret al obștii Umbrăreștilor, și ceea ce vom face, în continuare, discutând despre faze de existență prelungită a devălmășiei din respectiva obște sătească. 4. Devălmășia, ca entitate în timp Devălmășia a fost forma cea mai durabilă de organizare social-economică a oamenilor pe parcursul secolelor, formă ce a izvorât din îmbinarea intereselor și nevoilor individuale cu cele obștești, satisfăcând, în bună măsură, și partea, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa de natural și de obișnuit pentru că era reminiscența unor practici multiseculare. Dar prima dovadă a organizării în obște familială ab initio o găsim în denumirea comunității, cu forma de plural în sufixul -ești, Umbrărești, cu fireasca evoluție spre obștea sătească teritorială medievală când, urmare a sporului demografic și a dezvoltării economice, raporturile preponderent familiale sunt puse în consens cu cele teritoriale și când are loc și un mai riguros și mai exact proces de teritorializare între comunități. Trasarea hotarelor dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămân, până în prezent, tot documentele scrise ce s-au păstrat, mai ales acelea în care s-au conservat vestigii juridice, lingvistice, social-economice moștenite din perioada atestării scrise a satelor noastre, chiar dacă aceste atestări scrise sunt destul de târzii față de data întemeierilor sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat neîntrerupt timp de secole
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i se va adăuga sintagma „partea de sus”, așa cum s-a întâmplat cu aproape toate satele vechi din Moldova. Partea aceasta va deveni, la un moment dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște +familială, devenită sătească, compactă cândva pe o singură vatră și în cadrul aceluiași hotar, se desprind mici grupuri care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În schimb, pentru cea din urmă se știe că separarea s-a făcut în secolul al XVII-lea și a devenit efectivă, prin act scris, în anul 1704. Așadar, în perimetrul hotarelor descrise mai sus apar două categorii de comunități sătești: Torceștii, Bozieștii, Tămășenii și partea de sus a Umbrăreștilor ca stăpâniri feudale, cu obligații pentru locuitori de a da dijmă din produse și de a efectua unele munci gratuite stăpânului satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]