34,321 matches
-
din Codul penal), însă înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale, conform art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală, este necesară efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect (urmărirea penală față de persoana suspectată de săvârșirea infracțiunii), pentru care este necesară îndeplinirea condiției referitoare la inexistența vreuneia dintre situațiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, implicit lipsa plângerii prealabile. În aceste condiții sunt diferențiate mai multe situații posibile de cercetare a
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală. O altă modalitate de sesizare este cea din oficiu, conform art. 292 din același act normativ, aceasta fiind obligatorie pentru organul de urmărire penală în situația în care a aflat despre săvârșirea unei fapte penale (chiar dacă pentru aceasta acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea penală prealabilă) pe altă cale decât prin plângere, denunț, procesverbal de constatare întocmit de alte organe. ... 7. În situația în care sesizarea cu privire la
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
unei fapte penale (chiar dacă pentru aceasta acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea penală prealabilă) pe altă cale decât prin plângere, denunț, procesverbal de constatare întocmit de alte organe. ... 7. În situația în care sesizarea cu privire la săvârșirea unei fapte penale ce se urmărește la plângerea prealabilă s-a realizat din oficiu, organul de urmărire penală are obligația de a începe urmărirea penală față de faptă și de a proceda la administrarea probatoriului ce reclamă urgență, chiar și
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
temeiul art. 314 alin. (1) lit. a), art. 315 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. e) din același act normativ, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii faptei de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal. Petentul a formulat în termen legal plângere împotriva soluției de clasare, iar prin Ordonanța prim-procurorului nr. 160/II/2/2018 din 2 iulie 2018 a fost respinsă
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
împotriva Ordonanței pronunțate în Dosarul nr. 6.566/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, prin care a solicitat desființarea soluției de clasare și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale și a tragerii la răspundere a intimatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Petentul a mai arătat că inițial, fapta a fost încadrată la infracțiunea prevăzută de art. 193 alin. (1) din Codul penal, iar ulterior, la data de 3 iulie 2017, sa dispus schimbarea încadrării juridice
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
șiau îndeplinit obligația prevăzută de art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală de a chema persoana vătămată și de a o întreba dacă înțelege să facă plângere, iar nu din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se reține că petentul a fost întrebat de organele de cercetare penală dacă înțelege să facă plângere, după cum prevăd imperativ dispozițiile art. 296 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
desființa dispoziția de clasare cuprinsă în Ordonanța din data de 26 aprilie 2018 din Dosarul nr. 6.566/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și va dispune trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de intimat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzute de art. 193 alin. (2) din Codul penal“. ... 19. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că, în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 464
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
din lege și, totodată, în condițiile unei corecte puneri în relație a acestor prevederi legale, că prin voința legiuitorului îi revine judecătoriei competența de a soluționa în primă instanță toate categoriile de litigii ce au drept cauză a cererii afirmata săvârșire a unui act de malpraxis. Sintagma „litigiile prevăzute de prezenta lege“ utilizată în cuprinsul art. 687 are un caracter deopotrivă conclusiv și integrator, aceasta absorbind toate categoriile de litigii generate de malpraxis pe care legea le recunoaște în sensul art.
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancțiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcție a președintelui pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică. Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din același grup parlamentar, care nu-și poate pierde dreptul la funcția de președinte, dobândit în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, respectându-se principiul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
taxi sau copie conformă pentru efectuarea serviciului, se poate dispune suspendarea dreptului de utilizare a autoturismului prin reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare pe o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Răspunderea juridică pentru săvârșirea unei fapte contravenționale își are temeiul în săvârșirea acesteia cu vinovăție. Subiectul activ al contravenției este persoana fizică ce săvârșește o faptă prevăzută de legea contravențională, prin acte de executare, de determinare sau de complicitate. Prin urmare, calitatea de contravenient
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
poate dispune suspendarea dreptului de utilizare a autoturismului prin reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare pe o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Răspunderea juridică pentru săvârșirea unei fapte contravenționale își are temeiul în săvârșirea acesteia cu vinovăție. Subiectul activ al contravenției este persoana fizică ce săvârșește o faptă prevăzută de legea contravențională, prin acte de executare, de determinare sau de complicitate. Prin urmare, calitatea de contravenient este dată de îndeplinirea tuturor condițiilor obiective și
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
legiuitorului să decidă cu privire la oportunitatea adoptării unui act legislativ, iar referitor la norma despre care se presupune că încalcă principiul răspunderii personale complementare, instanța reține că această normă are ca scop înlăturarea unei stări de pericol și împiedicarea săvârșirii pe viitor a unor astfel de contravenții, proporționalitatea aplicării acestei măsuri derivând din gradul de pericol social al contravenției. ... 17. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă reține că petentul a contestat constituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019, susținând
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
printre altele, și de executarea sancțiunii principale a amenzii de către contravenient, astfel cum rezultă din prevederile art. 58^1 alin. (4) din Legea nr. 38/2003. Or, aplicarea unei asemenea sancțiuni proprietarului autovehiculului, care nu a participat în niciun fel la săvârșirea infracțiunii și nici nu a avut cunoștință de comiterea acesteia, reprezintă o măsură disproporționată, care încalcă garanțiile constituționale și convenționale ale dreptului de proprietate privată. ... 22. Față de cele expuse, instanța opinează că prevederile art. 58^1 din Legea nr. 38/2003
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
esență, modificarea operată prin dispozițiile legale invocate vizează conținutul constitutiv al contravenției. Astfel, prin modificarea efectuată s-a eliminat din conținutul normei sintagma „în mod repetat“, cu consecința că, pentru reținerea caracterului contravențional al faptei, nu se mai impune probarea săvârșirii faptei în mod repetat, fiind suficient un singur act material tipic pentru angajarea răspunderii contravenționale. Prevederile art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2019 stabilesc că dispozițiile modificatoare, anterior menționate, intră în vigoare la 30 de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
dovada achitării amenzii contravenționale. O astfel de măsură este justificată obiectiv și rațional, având ca scop înlăturarea unei stări de pericol create ca urmare a nerespectării regulilor privind transportul în regim de taxi sau în regim de închiriere și prevenirea săvârșirii unor noi contravenții. ... 43. Curtea a reținut că suspendarea dreptului de utilizare a autoturismului prevăzută de textul de lege criticat este consecința legală a încălcării dispozițiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituționalitate. Deși măsura prevăzută
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
este consecința legală a încălcării dispozițiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituționalitate. Deși măsura prevăzută de textul de lege criticat limitează exercitarea dreptului de proprietate al unei persoane, chiar dacă aceasta nu este vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de lege, stabilirea acesteia are în vedere eficiența mecanismului de preîntâmpinare a săvârșirii unor noi contravenții, deoarece conducătorul auto contravenient s-ar putea apăra invocând faptul că este un simplu detentor precar al bunului, iar activitatea ilicită de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de neconstituționalitate. Deși măsura prevăzută de textul de lege criticat limitează exercitarea dreptului de proprietate al unei persoane, chiar dacă aceasta nu este vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de lege, stabilirea acesteia are în vedere eficiența mecanismului de preîntâmpinare a săvârșirii unor noi contravenții, deoarece conducătorul auto contravenient s-ar putea apăra invocând faptul că este un simplu detentor precar al bunului, iar activitatea ilicită de transport ar putea continua. Totodată, proprietarul (deținătorul) autoturismului utilizat în mod ilicit a încredințat folosința
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
78/2000 (încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuții de decizie ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârșirea de către o persoană care se află în subordinea sa și care a acționat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 18^1-18^3 sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor în legătură
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârșirea de către o persoană care se află în subordinea sa și care a acționat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 18^1-18^3 sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă), la urmarea imediată a acesteia, se face referire la „săvârșirea unei
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă), la urmarea imediată a acesteia, se face referire la „săvârșirea unei infracțiuni de corupție“, și nu la infracțiuni, în general, sau la o anumită infracțiune din Legea nr. 78/2000. În plus, art. 24 din Legea nr. 78/2000 face referire la „sume de bani, bunuri sau alte valori ce se presupune
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
competenței materiale), iar o a doua urmare este folosul necuvenit. În acest context s-a apreciat necesar a fi avută în vedere distincția dintre obiectul material al unei infracțiuni (abuzul în serviciu neavând obiect material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu. O distincție asemănătoare a fost realizată și în doctrină între obiectul material al șantajului și folosul realizat prin săvârșirea infracțiunii, considerându-se că cel din
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu. O distincție asemănătoare a fost realizată și în doctrină între obiectul material al șantajului și folosul realizat prin săvârșirea infracțiunii, considerându-se că cel din urmă este o consecință, și nu un aspect al acțiunii de șantaj. În ceea ce privește noțiunea de pagubă materială, prin aceasta se înțelege urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu, constând în
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
noțiunea de pagubă materială nu se suprapune noțiunii de folos necuvenit (regăsit în dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000). Curtea Constituțională a analizat separat cele două elemente, tocmai pentru că acestea au o existență de sine stătătoare în contextul săvârșirii infracțiunii. Cu alte cuvinte, producerea pagubei, deși uneori se poate converti într-un folos necuvenit, nu este întotdeauna echivalentă cu obținerea acestui folos. De asemenea, cele două elemente nu se exclud reciproc, ci, din contră, doar după constatarea întrunirii elementelor
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
a obținut de către funcționar un folos necuvenit, fiind, în consecință, săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000. Dacă s-ar considera în mod contrar, s-ar ajunge la situația în care, ori de câte ori prin săvârșirea faptei s-a creat o pagubă, s-ar concluziona că s-a realizat și un folos necuvenit, astfel că infracțiunea de abuz în serviciu nu s-ar mai săvârși decât în forma prevăzută de dispozițiile art. 13^2 din Legea nr.
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
se majorează cu o treime. În forma inițială a Legii nr. 78/2000, norma sus-amintită era cuprinsă în secțiunea a 4-a intitulată „Infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție“, care în art. 17 lit. g) condiționa agravarea infracțiunii de săvârșirea ei în realizarea scopului urmărit, printr-o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a ale legii, respectiv cele privind infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție. Prin această reglementare forma agravată a infracțiunii de abuz
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]