1,489 matches
-
Consemnăm telegrafic și inițiativa apariției unei secțiuni interesante, intitulate “Bucureștiul Creativ”, ce va da o notă aparte de noutate. Nu putem însă încheia succinta informare fără să menționăm prezențele ieșene din programul publicat, cum ar fi două compoziții ale lui Sabin Păutza și Bogdan Chiroșcă. Ne exprimăm totodată și admirația și mândria pentru prezența constantă a Filarmonicii Ieșene “Moldova” prin programări succesive la mai multe ediții ale apreciatului Festival. Mai întâi, pe data de 5 septembrie, un concert al Orchestrei simfonice
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
tehnice orice experimentat instrumentist. Îmi exprim totodată și regretul că din cauza programului încărcat, nu am putut participa să pot da informații privind prezentarea în Festival și a Concertului de coarde nr. 4 “Ludus Modalis” creat de îndrăgitul și talentatul compozitor Sabin Pautza, prezentat la Studioul de Operă și Multimedia a Universității Naționale de Muzică București. 20.09.2013 SĂRBĂTOAREA CONTINUĂ A MUZICII “Nu ar trebui să te gândești la carieră. Mai întâi îndrăgostește-te de muzică.” Această cugetare a dirijorului britanic
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
dulce», în autostrăzi și căi ferate, în chipul luminos al omului nou și în atâtea alte realizări, pe măsura grandioasei epoci pe care o numim cu mândrie Nicolae Ceaușescu.“ („Marile teme ale epocii noastre“, România literară, 17 decembrie 1987) BĂLAȘA Sabin „Eroină, mamă, om de știință, soția marelui nostru conducător, tovarășa Elena Ceaușescu a devenit exemplul, simbolul milioanelor de femei din țara noastră, dovada eticii, altitudinii, capacității și demnității femeii socialiste, a româncei. Diversitatea de planuri, mutațiile evenimentelor social-istorice din țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
economico-sociale a României, ale teoriei și practicii revoluționare contemporane.“ („Omagiu“, Vatra, ianuarie 1989) RUSU Silviu, poet „Ești frumos Ca un om Ești înalt Și omenesc de bun Ca sângele care împarte fericirea în întregul trup.“ („Partidul“, Cronica, 7 mai 1976) SABIN Mihail, publicist și poet „Prin glasul tovarășului Nicolae Ceaușescu, un popor liber și demn pătrunde astfel în conștiința lumii contemporane oferind imaginea unui nobil efort creator, menit să înalțe România Socialistă pe culmile progresului și ale civilizației.“ (Ateneu, aprilie 1973
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
esență divină. Autorul 1. ADĂSCĂLIȚEI, VASILE (1929-2007) profesor, folclorist și eseist...................... 17 2. ADOC-MANOLE, GABRIELA (1926-2002) sculptor ...........................22 3. ANDRIEȘ, ANDI (1934-2010) dramaturg și publicist ........................... 26 4. ARAPAȘU, TEOCTIST (TEODOR) (1915-2007) patriarh .................... 29 5. BARAN, TRAIAN (19232009).......................................... .................. 36 6. BĂLAȘA, SABIN (1932-2008) pictor și cineast ........................................ 42 7. BĂRA, ION (1941-2007) biolog și profesor.................................... 46 8. BÂRCĂ, CONSTANTIN (1923-2008) botanist și profesor.................... 51 9. BERHECI, IOAN (1953-2009) economist și profesor ..................... 54 10. BOȚESCU, DAN (1934-2011) istoric și profesor ......................... 57 11. BUIUC, SERGIU
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Biofizica (1995-1999). După o viață închinată școlii medicale ieșene, pe care a slujit-o cu prețul sănătății, prof.univ.dr. Traian Baran a încetat din viață în ziua de 2 decembrie 2009 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. BĂLAȘA, SABIN (1932-2008) PICTOR și CINEAST Reprezentant de marcă al culturii românești, unul din cei mai mari pictori români, devenit ieșean prin destin, Sabin Bălașa rămâne pentru posteritate o figură distinsă prin creațiile sale, fiind un ambasador al românilor peste hotare. S-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din viață în ziua de 2 decembrie 2009 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. BĂLAȘA, SABIN (1932-2008) PICTOR și CINEAST Reprezentant de marcă al culturii românești, unul din cei mai mari pictori români, devenit ieșean prin destin, Sabin Bălașa rămâne pentru posteritate o figură distinsă prin creațiile sale, fiind un ambasador al românilor peste hotare. S-a născut la 17 iunie 1932, în satul Dobriceni, județul Olt. A urmat școala primară în satul natal, Liceul „Frații Buzești“ din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Omagiu înaintașilor, cele 19 picturi murale (realizate între 1968-1976, care ocupă o suprafață de 270 mp la Sala Pașilor Pierduți de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași și o alta (2001) la Aula „Mihai Eminescu“ de la Universitatea ieșeană. În 1964, Sabin Bălașa executase, la solicitarea Rectoratului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, un mic portret Eminescu (ulei pe pânză), lucrare ce se păstrează la loc de cinste și astăzi. Acest portret, mărit, a generat viitoarele „murale“ ce decorează Sala Pașilor Pierduți
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Rectoratului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, un mic portret Eminescu (ulei pe pânză), lucrare ce se păstrează la loc de cinste și astăzi. Acest portret, mărit, a generat viitoarele „murale“ ce decorează Sala Pașilor Pierduți. Deși, la vremea respectivă Sabin Bălașa nu era un artist monumentalist, ci doar un pictor de șevalet, comanda oficială i-a fost atribuită în exclusivitate, în dorința realizării unui memorial Eminescu. Ulterior, tematica a fost lărgită și, la final, ne-am ales cu o suită
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a fost atribuită în exclusivitate, în dorința realizării unui memorial Eminescu. Ulterior, tematica a fost lărgită și, la final, ne-am ales cu o suită de tablouri alegoricosimbolice cu trimitere la mitologia românească. Scenele respective l-au consacrat pe artistul Sabin Bălașa. La Iași a abordat două teme: aceea a cunoașterii, a tinereții, a spiritului universitar liber, dezinvolt și, în același timp, a ales să gloseze pe tema marilor mituri ale culturii românești. Așa s-au născut miturile etnogenezei românești, mitul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pe tema marilor mituri ale culturii românești. Așa s-au născut miturile etnogenezei românești, mitul Meșterului Manole, al Mioriței, mitul eminescian. Tot aici, la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, una dintre marile lui lucrări, poate capodopera absolută a lui Sabin Bălașa, Galaxia Iubirii, este tot o sugestie pe care i-a oferit-o poetul Mihai Eminescu. Prolific și talentat, Sabin Bălașa este inconfundabil prin suprarealismul lui. Talentul i-a fost răsplătit cu numeroase premii și distincții: laureat al Festivalului Tineretului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
eminescian. Tot aici, la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, una dintre marile lui lucrări, poate capodopera absolută a lui Sabin Bălașa, Galaxia Iubirii, este tot o sugestie pe care i-a oferit-o poetul Mihai Eminescu. Prolific și talentat, Sabin Bălașa este inconfundabil prin suprarealismul lui. Talentul i-a fost răsplătit cu numeroase premii și distincții: laureat al Festivalului Tineretului de la Varșovia (1955) și Moscova (1957); Medalia de Aur la Concursul tinerilor pictori de la Pescara, Italia (1965); Premiul revistei „Arta
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și Exodul spre lumină (2002). În Sala Pașilor Pierduți de la Aula Mater Iasiensis, pictorul ne-a restituit identitatea spirituală prin echivalențele simbolice ale miturilor noastre fundamentale cărora le-a adăugat imaginea astrală, absolută, a poetului Mihai Eminescu. În spațiul ieșean, Sabin Bălașa a identificat Florența culturală, posibilitatea relansării unei noi Renașteri. Pe mai departe, în Sala Pașilor Pierduți, Luceafărul va rămâne Nemuritor și Rece și va privi la noi ca venind din Veșnicie... Sabin Bălașa a iubit și s-a simțit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a poetului Mihai Eminescu. În spațiul ieșean, Sabin Bălașa a identificat Florența culturală, posibilitatea relansării unei noi Renașteri. Pe mai departe, în Sala Pașilor Pierduți, Luceafărul va rămâne Nemuritor și Rece și va privi la noi ca venind din Veșnicie... Sabin Bălașa a iubit și s-a simțit legat sufletește de Iași prin lucrările de artă ce le-a dăruit acestui oraș; a petrecut cei mai frumoși ani aici și și-a exprimat dorința de a fi înmormântat în Cimitirul „Eternitatea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a exprimat dorința de a fi înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași, și nu la București sau în satul natal. Ultima lui expoziție antumă de la Cercul Militar Național din București a fost un veritabil elogiu adus Iașului și oamenilor lui. Sabin Bălașa și-a început drumul prin veșnicie la 1 aprilie 2008, la București, având la căpătâi albastrul, tinerețea și iubirea pe care le-a căutat și redat cu măiestrie în întreaga lui operă. Optând să înveșnicească la Iași, ne-a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
niște accidente (vreo cinci la număr), care sunt cu adevărat cineaști și fac uneori filme bune (alte accidente)... A bon entendeur, salut. Scenariu Din 1990, Uniunea Scriitorilor este condusă de Dinu Săraru. Din 1990, Uniunea Artiștilor Plastici este condusă de Sabin Bălașa. Din 1990, Uniunea Arhitecților este condusă de Anca Petrescu. Vi se pare scandalos ? Vi se pare absurd ? De ce ? Din 1990, Uniunea Cineaștilor este condusă de Mihnea Gheorghiu. UCIN-ul, ca Bielorusia lui Lukașenko O cinematografie nu se face numai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
zi înainte de deschiderea oficială a lucrărilor, a avut loc o aplicație practică de teren în Munții Apuseni, pe traseul Deva - Brad - Abrud - Roșia Poieni - Roșia Montană - Țebea - Deva. De dimineață, participanții la această aplicație sau adunat în curtea Liceului Pedagogic ,,Sabin Drăgoi”, de unde s-a pornit cu trei autocare spre Brad. Srăbatem străzile orașului, fiind însoțiți tot timpul de imaginea Cetății Devei, proiectată pe albastrul cerului de vară. Trecem pe langă termocentrală de la Mintia, după care ne abatem spre dreapta, traversam
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cosmin Bîrsă A. Bianca Elenă Blesneag D. Mihnea Bordeianu E. Ioana Cosmina Căprariu V. Codrin Chelaru Ghe. Andrada Mara Clit M. Alină Cornea G. Octavian Ionuț Dănilă A. Oana Andreea Darie A. Andrei Filip E. Lorena Filip Octav Harnagea A. Sabin Sebastian Hîncu A. Miruna Hortolomei I. Andreea Jora C. Georgiana Lupașcu V. Alină Cristiana Mîcnea V. Iulian Moișanu R. Radu Theodor Năstasă I. Ioana Andreea Nica L. Răzvan Olaru P. Sebastian Petrică Palade C. Andra Elenă Plop V. Alexandra Gabriela
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și ruină”. „Evreii - conchidea Crainic - sunt o primejdie permanentă pentru orice stat național” <endnote id="(602, p. 246)"/>. La rândul său, În 1942, Într-un raport comandat de mareșalul Ion Antonescu menit să justifice discriminarea și deportarea țiganilor din România, Sabin Manuilă (directorul Institutului Central de Statistică) susținea că „pierderea [= asimilarea] țiganilor În masa populației majoritare” s-ar explica „prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale raportului : „Țiganii rămân
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
strânse și distribuite; inventarul arhivei Gărzii; 3 recipise al Băncii Naționale cu 8900 lei; 4500 lei, 2400 lei, pentru înzestrarea armatei, numerar 6221 lei; mașină de scris Continental seria R192374 asupra căreia mai datorește 4000 lei d lui maior Nistor Sabin. Îmbrăcăminte: 13 pantaloni postav albastru, 41 pieptare de doc, 13 bonete, 13 cămăși albastre doc, 13 cravate doc albastru, 13 centuri piele galbenă, 13 paftale metal cu insigna FRN, 12 bratarde, 50 insigne pentru căciuli, 40 bonete doc albastru. S-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Eu am scris cam așa: „Școlile de acest fel erau controlate de autoritățile locale și superioare. Erau conduse de un director, care răspundea de bunul lor mers. Acesta anunța pe directorul liceului sau gimnaziului din localitate - la Roman, Nicolae Condrea Sabin - ca să trimită, în anumite zile pe care le indica el, o comisie care să examineze la examenele de sfîrșit de an pe elevii din clasele I, a II-a și a III-a , care, apoi, făcea un raport de cele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cărui teme bogate în conținut au folosit ca model de inspirație transpus în diverse modalități de exprimare ca limbaj muzical. Acestea, cu rădăcini în melosul popular, au beneficiat de prelucrări elevate: O făclie de Paști de Alexandru Zirra, Năpasta de Sabin Drăgoi, O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Conul Leonida față cu reacțiunea de Matei Socor, opera Revuluția de Adrian Iorgulescu, D’ale carnavalului de Emil Lerescu, aceeași temă D’ale carnavalului de Hary Bella (reluată în muzicalul compus pentru premieră
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Julieta Haluș-Borcea, Visarion Huțu, Mariana Stoia și, nu în ultimul rând, dirijorii George Vintilă și Ion Pavalache. De asemeni, în aplauzele numerosului public, au urcat pe podium pentru a primi distincții, compozitorii Vasile Spătărelu ( la 65 de ani împliniți) și Sabin Păutza ( la 60 de ani), cei care au adus importante contribuții - cu opusuri remarcabile în prime audiții absolute - ce au îmbogățit paleta repertorială a acestui talentat și prestigios colectiv. Toate s-au constituit într-un remarcabil și meritoriu gest de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Franz Schoggl a fost dirijată cu exuberanță de Alexandru Lăscae, invitat special la pupitrul dirijoral. A urmat compoziția, dirijată din nou de Doru Morariu, a unui alt laborios compozitor cu state vechi în muzica vocală ieșeană (actualmente stabilit în Statele Unite), Sabin Păutza, care în aplauzele publicului a luat loc în orchestră, la pian. Partea întâi s-a încheiat cu o Giampara de Liviu Mărculescu, dirijor Doru Morariu, cu acompaniamentul unui grup de jazz al Filarmonicii. Deși programul a fost lung, a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ale cărei acuratețe și precizie nu mai trebuie subliniate, fostul director și dirijor al acestui colectiv, George Vintilă, părea că se află în plină tinerețe pe plan interpretativ. O deosebită impresie a făcut prima audiție absolută a unei lucrări de Sabin Păutza (solistă Mădălina Morariu), dedicată jubileului Corului ieșean. Sabin Păutza, cel care se simte totdeauna în largul lui, atât în Iași, cât și în domeniul creației, este atras mereu de orașul succeselor tinereții sale și vine din Statele Unite, unde locuiește
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]