15,319 matches
-
universului crea?iei eminesciene alc?tuiesc astfel: „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale, de valoare universal?? ?i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ". (Zoe D.-Bu?ulenga) I m a g i n a r u l s ț a ț i c „... exist? la Eminescu un simbolism popriu-zis al materiei. Materia, În feluritele ei Întruchip?ri, i s-a Înf????at că
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Când nu s-ascundea nimic, de?i tot era ascuns... ". Lui Îi atribuie poetul „rolul de con?tiin?? a universului incon?tient, de centru spiritual al lumilor, al c?rui cifru Îl st?pane?te prin În?elegerea num?rului sacru" . Culegând din „galbenele file adev?rul lumii, ??trânul În?elept, sub a c?rui frunte „viitorul ?i trecutul se Încheag?", „dezleag?" enigmele lumii („noapteaadânc-a vecniciei") pentru c?, a?a cum „Atlas În vechime sprijinea cerul pe um? r", „a?a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
st?pânirea ta str?bate ". Este ca o oglind? impasibil? În lumina c?reia valurile -genera?îi ale fiin?elor umane se succed neîntrerupt, fiind supuse legilor universului. Chiar ?i b?trânul dasc?l, de?i cunoa?te „num?rul sacru", nu poate schimba „destinul imediat al fiin?ei care Îl poart?", r?mânând În sfera destinelor umane „peste care plute?te contemplându-le ?i egalizându-le ochiul cosmic al lunii, la a c?rui perspectiv? revine, simetric, discursul liric final
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în obi?nuit? la noi ?i vine numai din voin?a de a aduna laolalt? elemente tipice ". (G. C?linescu) Ipostaz? a naturii acvatice, lacul este element definitoriu al universului imagistic eminescian. Ochi de ap? În mijlocul p?durii, este topos sacru al unei naturi mitice, „metafor?" ale c? rei semnifică?îi se circumscriu universului liric, filozofic, cosmic al poeziei eminesciene. Este loc al Întâlnirii de iubire. Inundat de razele magice ale lunii, e ochiul ei de lumin? deschis, pe p?mânt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lin se bate Vezi o mas? mare-ntins? cu f?clii prea luminate ". (C?lin -file din poveste) Celebrat? În universul magic al codrului, nuntă simbolizeaz? momentul de echilibru, de armonie Între micro ?i macrocosm, de aceea lacul devine topos sacru centru al universului; aici vin „din patru p???i a lumii" „Împ?ra?i ? i mp???țese", „Fe?iFrumo?i cu p?r de aur", „Zmei cu solzii de o?ele", „cititorii cei din zodii", „??galnicul Pepele" personaje de basm
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
gra?ie, este de aceea, „nalt", „sfânt" sau „vechi" „nalt" pentru c? une?te micro ?i macrocosm În axa generatoare de echilibru a lumii, „sfânt" pentru c?, prin mit, fiin?a uman? se elibereaz? de timpul „profan", cronologic, ?? trunzând În timpul „sacru", „deopotriv? primordial ?i recuperabil la infinit" (M. Eliade) ?i „vechi" pentru c?, exprimând ideea de durat?, de tr?inicie, transcende timpul, materializându-1 În ve?nicie: „Putem Întocmi o harț? a teiului, ?i ea s-a f?cut, luând că sistem
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
naltei ierbi Eu te fac s-auzi În tain? Mersul cardului de cerbi". ??durea este divinitatea protectoare a copil? riei, a „farmecului" ?i „vrajei" ce transform? anii În clipe ?i clipele În veacuri, este ț? ramul magic În care „timpul sacru" al mitului devine echivalent cu timpul etern al copil? riei: „ ?i privind În luna plin?, La v?paia de pe lacuri, Anii ț?i se par că clipe, Clipe dulci se par că veacuri". Ie?irea din spa?iul ei protector
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crea?ia să. Poezia eminescian? deschide un alt orizont prin care fiin?a uman? poate atinge idealul acestei „plenitudini" existen?iale ?i prin care poate transcende spa?iul Îngust ?i rece al contingentului. ??durea este În crea?ia să topos sacru În care, prin iubire, omul I?i reg? se?te identitatea ?i într? În eternitatea naturii, În ritmurile ancestrale ale acesteia {C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Vanessa, că tot o curvă nerușinată este. Ea te-a împins să mă lucrezi. Hai? MINISTRUL: Taci! Sau pleacă. Taci și pleacă! Ești o nerușinată. E imoral. Nu e frumos să filmezi oamenii care fac amor. Amorul e un lucru sacru. Și mai ales pe mine. Nu-ți permit. PATROANA: N-am nevoie de permisiunea ta. MINISTRUL: Ți-am dat și bani. PATROANA: Cu dobîndă. MINISTRUL: Mică. PATROANA: Și i-am dat înapoi pînă la ultimul ban. MINISTRUL: Dar nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vorba de 32. EFIMIȚA: Ce 32? LEONIDA: Adică 32... nu 64... adică nu exagerațiuni... EFIMIȚA: Stai. Stai mă rog! Și eu sunt tată de familie! Nu toate mamele sînt devotate ceea ce ar trebui să le fie tot ce e mai sacru. Poate de aia nu merge. Poate ar trebui o tirania ca-n Rusia. LEONIDA: Ba pardon! M-am stenahorisit. (bate cu mina în gazeta și se cufundă în ea) Se afundă fiecare în lectura cîte unei gazete. 5. Intră Grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
tace) EFIMIȚA: Întreabă-mă! RICĂ: Să te întreb? EFIMIȚA: Rezon, Bibicule! RICĂ: Nu-mi ești stăpînă? EFIMIȚA (topită de tandrețe): Așa! Zi-i înainte că n-ai zis destule! RICĂ: Să fie cu putință? EFIMIȚA: De ce mă ataci la la sacrul meu amor? RICĂ: Angel radios! EFIMIȚA: Monșerul meu! RICĂ: Pardon, dezbracă-te și culcă-te! EFIMIȚA (în glumă): Niciodată, domnul meu! Sunt scrupuluri de conștiință peste care nu se calcă! Im-po-si-bil! RICĂ: Dar eu... Eu ce să fac? EFIMIȚA (glumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Și de la Cer, ca și de pe Pământ” (Prefață) Prof. Gheorghe A. M. CIOBANU Ființa umană, deși s-a autoîncoronat cu epitetele blazon spectaculare - când ca „faber” sau „sapiens”, când ca „demiurg” - ea este, mai înainte de orice, dependentă de mega-puteri existențiale și sacre și laice, concretizate prin anumite norme univalente, imperative și executorii. Autorul de față, Răzvan Badac, ca un apartenent profund la lumea bazată pe „dura lex, sed lex”, comentează în acest studiu, „Decalogul și Codul penal românesc”, ipostaza de „Homo obediensis
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Degradarea definitivă a vinovatului din rangurile bisericești și onorifice ce posedă; B. Pierderea pentru totdeauna a dreptului de a fi ridicat la un grad ierarhic superior sau administrativ; C. Depunerea sau pierderea dreptului pentru totdeauna de a săvârși vreo lucrare sacră, fără pierderea calității de preot, cu putința de a fi întrebuințat în administrația bisericească; D. Caterisirea; E. Destituirea (pentru cântăreți și paracliseri); F. Excluderea din monahism (pentru monahi și monahii).” 16. Vânzarea și cumpărarea bunurilor spirituale numită simonie. Aceasta vizează
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
păroasă. O oglindă alchimică, cu fața reflectantă acoperită de o blană ce crește din ea și în care, ca să te vezi, trebuie să desfaci cu ambele mâini o cărare în mijloc, o fantă temporară în care te privești cu oroare sacră. A pufnit și mi-a zis: „Bine, hai să urcăm, dacă nu te deranjează Remora.“ Trăgea după ea în permanență o fiară băloasă, un dog german femelă, Remora, cât o vită neagră și lucioasă, care în prima noapte a făcut
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
erotic cuvânt din limba română Îun participiu, pentru pedante) este lăbărțată. E un termen care te face s-o vezi pe lăbărțată zăcând moale, pe spate, sau, precum în Biblia lui Gala Galaction: crăcită. Un participiu care filtrează alchimic oroarea sacră a limbii de care suntem vorbiți. Asta i-am explicat lui Sibylle, deși n-am reușit să găsesc un echivalent flamand exact, în vreme ce ea zăcea sub mine lăbărțată și crăcită, incontestabil, dar fără râs voluptuos. Acum: o femeie lăbărțată sau
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
te zbați și tu să scrii cu viața, dar mai bine să ți-o zică cineva cum e decât s-o trăiești. E cu viața cum e și cu mamele, așa și pe dincolo... Extazul mistic la subsol — Dom’ Dănuț, sacrul iese din neant, ba chiar, mai mult, surpriza sacrului nu înseamnă nimic. Asta mi-a spus Păpădie, care insista foarte mult că el a avut o viață așa și pe dincolo, deși în realitate în treaga lui existență se coagulase
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mai bine să ți-o zică cineva cum e decât s-o trăiești. E cu viața cum e și cu mamele, așa și pe dincolo... Extazul mistic la subsol — Dom’ Dănuț, sacrul iese din neant, ba chiar, mai mult, surpriza sacrului nu înseamnă nimic. Asta mi-a spus Păpădie, care insista foarte mult că el a avut o viață așa și pe dincolo, deși în realitate în treaga lui existență se coagulase în jurul unei singure experiențe traumatizante. Dom’ Dănuț, pe vremea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Dom’ Dănuț, ascultă la mine, că ești om capabil. Cocoșata, în vreme ce eu o făceam, iar ea se gondola cu cracii pe umerii mei, pocnea în spatele meu cu degetele de la picioare! Aici, pe fața lui Păpădie s-a înscris o oroare sacră. Și am văzut Își am înțeles) într-o străfulgerare pe chipul lui toate misterele antice, de la Eleusis până la orgiile bacan telor și sfintele taine ale lui Isis și Osiris. în puținele lui cuvinte, Păpădie îmi transmitea o experiență extatică, una
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și sfintele taine ale lui Isis și Osiris. în puținele lui cuvinte, Păpădie îmi transmitea o experiență extatică, una din acelea, rare, care te izbesc cu fața în dușumea și te lasă mut, idiot, marcat pe vecie cu pecetea împerecherii sacre. Ce s-a întâmplat cu cocoșata? am întrebat. A stat și s-a uitat o clipă lungă în gol. — E îngropată la Eternitatea. A fost o treabă după revoluție cu blocurile și n-au mai ținut-o. A băut până
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
băut până i s-a spart ficatul. Dar eu știu că în seara aia, când a pocnit din degetele de la picioare pe umerii mei, ceva, așaaa... ne-a traversat. în Păpădie am întâlnit primul om care trăise o experiență mistică. Sacrul e greu - sau imposibil - de redat în vorbe. Sfânta Tereza din Avila dăduse capul pe spate, umflase buzele și se crăcise în fața unui înger cu lance aurită. Unii înnebunesc sau devin șa mani. Alții ajung la azil... Păpădie se făcuse
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fertilității dintr-un cult antic, sau poate plodul unui zeu al fertilității. Dând ochii peste cap de i se vedea doar albul extatic, neobrăzatul bătrân ne-a făcut să remarcăm, mormăind conspirativ, că țâncul burtos din Bruxelles își atinge mădularul sacru. Jamsheed zâmbea absent. N-o mai văzusem pe Leila așa tăcută și gravă. Fixându-l pe omul-trunchi, pe care nu înceta să-l fotogra fieze, mi-a cerut să cumpărăm figurina provenită pro ba bil de la un tirbușon belgian, dar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
plăcerilor; cu cât succes îndeplinește banul acest rol! Banul este diavolul, sau diavolul este banul? Dacă pentru omul religios orientarea este dată de locul sfânt, pentru contemporanul necredincios centrul lumii îl reprezintă proprietate personală. Nu există nici sfială în înlocuirea sacrului; decretăm că proprietatea este sacră fără a conștientiza că prin asta ne situăm în cadrul unui surogat de religie. Poezia ne poate învăța să simțim. ٭ Păcatul legilor: sunt elaborate în sfera rațională fără să-l ia în considerare pe a simți
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
banul acest rol! Banul este diavolul, sau diavolul este banul? Dacă pentru omul religios orientarea este dată de locul sfânt, pentru contemporanul necredincios centrul lumii îl reprezintă proprietate personală. Nu există nici sfială în înlocuirea sacrului; decretăm că proprietatea este sacră fără a conștientiza că prin asta ne situăm în cadrul unui surogat de religie. Poezia ne poate învăța să simțim. ٭ Păcatul legilor: sunt elaborate în sfera rațională fără să-l ia în considerare pe a simți. În urma unui avion pe cer
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de a semnifica", alegând cuvântul iubire ca un fel de etichetă generală, cât și de o proastă relație cu limbajul, lipsindu-ne deseori cuvintele potrivite. Abuzul de acest termen este datorat și "desacralizării" lui (ca de altfel și atenuării rolului sacrului în general: nu poți să spui că-L iubești pe Dumnezeu fără să fii mult mai atent la sensul acestui cuvânt), a uitării sensului tare al acestuia. Prețul pe care trebuie să-l plătească bărbații pentru modul lor de-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
catehism; 3. Cele 4 lucrări aritmetice cu numere întregi; 4. Geografie (divizia Pământului în continente); 5. Culegere de animale, plante și minerale; Despărțitura a III - a: 1. Citirea pe cărți bisericești; 2. Elemente de catehism (II și III); 3. Istorie sacră pe scurt; 4. Cele 4 lucrări aritmetice cu numere complexe; 5. Geografia Principatelor române; 6. Scrierea caligrafică și după dictare; Despărțitura a IV - a: 1. Memorarea de parabole din Evanghelie; 2. Citirea; 3. Memorizări din biografiile domnilor români mai renumiți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]