1,041 matches
-
vițea". Vaca are corpul acoperit cu păr scurt, culoarea variind după rasă. Capul are un bot lung cu buze umede, pe ele găsindu-se nările. Animalul are urechi mobile și ochii mari. De gât atarna o cută de piele numita "salbă". Coarnele nu sunt goale pe dinăuntru, ci au un "cep" osos bine vascularizat. Trunchiul voluminos se termină cu o coadă lungă, cu peri în vârf. Pe partea ventrală se găsește o mamelă cu patru mameloane. Fiecare picior se termină cu
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
comunei. Stejericile, tufanii, ulmii, perii răzleți care s-au păstrat până pe la 1960 aminteau de pădurile din partea locului. În pădurea moșteneasca de la Zorleasca, se mai păstrează stejari multiseculari. În partea locului cresc salcâmi, carpeni, jugaștrii, perii pădureți, isica, lemn câinesc, salba moale, gherghinari, măceși, porumbari, aluni, corni, ulmi, stejari, garnița, tufa, etc. Poluarea de la platformă industrială de la Slatina se resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
au coarne, fie că în puține cazuri, au coarne mici. Urechile sunt mijlocii, purtate lateral și ușor oblic. Trunchiul este de dimensiuni mijlocii, trenul posterior are dezvoltare modestă; membrele relativ scurte, cu aplomburi corecte și osatură rezistentă. Majoritatea exemplarelor au salbă, 1-2 cravate și șorț, mai ales la berbeci. Unele animale, relativ puține au cute mari pe piele pe tot corpul. Lâna prezintă variabilitate inter și intraindividuală. Cojocul (3,5-7 kg la oi și 7-12 kg la berbeci) este compus din
Merinos de Transilvania () [Corola-website/Science/304456_a_305785]
-
hidrotehnice: Astfel, din aducțiunea Ogrezeni - Roșu a fost derivat un canal care trece valea Dâmboviței în rambleu printr-un pod canal, în apropiere de Dragomirești-Deal și care debușează în Lacul Străulești asigurând debitele necesare pentru realizarea unei scurgeri salubre prin salba de lacuri de pe râul Colentina. Pe sectorul aval al acestei văi a fost realizat Lacul Pantelimon, cu un volum de 11,7 milioane m³, utilizat ca rezervă pentru captarea de apă industrială din Lacul Cernica. Sistemul de alimentare cu apă
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
înființarea de structuri ecleziastice proprii care le-au permis practicarea religiei creștine catolice de care a fost condiționată acceptarea lor in regiunile controlate de regii unguri. Cumanii din Făgăraș au constituit doar un segment, o verigă relativ minoră într-o salbă de "Cumani" si "Valahi" ce se întindeau de la vest din Ungaria de azi până la est în sudul Basarabiei, teritoriu unde valahul domn al cumano-valahilor Basarab s-a războit cu ceilalti cumani. Unii istorici merg atât de departe încât să sugereze
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
construiască un atelier mai mare și să vândă astfel mai multă marfă. Simțindu-se înlăturat din propriile afaceri, Dionisie refuză cu încăpățânare să o ajute și începe să bea. Pentru a mări atelierul de tăbăcărie, Păuna își vinde casa și salba de mireasă și cumpără materiale de construcție și utilaje de la fabricantul neamț Oskar Gutenbrunner, cu ajutorul avocatului Martalogu, pe care-l angajează ca procurist și-l plătește cu 10% din încasări. Văzând că soția sa intenționează să-l înlăture din afaceri
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
lui Carol Davilla în anul 1884, astăzi lucrarea aflându-se la Muzeul de Artă din Ploiești. Pictura înfățișează o femeie brună îmbrăcată în port național românesc, care are o maramă albă de borangic pe cap și poartă la gât o salbă de galbeni. Tabloul a participat la "Expoziția Română" din Sibiu din anul 1881 unde a obținut ca premiu "Diploma de onoare". Critica de artă a considerat lucrarea ca fiind cea mai bună pictură făcută de Sava Henția, datorită atracției pe
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
și pentru decorarea ancadramentului ușii de intrare de pe latura de sud. Pereții stau pe tălpi masive de lemn, așezate la rândul lor pe un strat de piatră. Arcul transversal al bolții naosului, pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
în jurul anilor 1761 și 1772. Interiorul a fost pictat în 1783. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Racâș se întinde de-a lungul văii Almașului, iar biserica de lemn face parte dintr-o salbă de asemenea lăcașuri, cum ar fi Baica, Sânpetru Almașului, Sânmihaiu Almașului, Bălan, Borza, Var. Data edificării sale este incertă, dar in orice caz exista la mijlocul secolului al XVIII-lea. O cercetare bazată pe aplicarea metodei dendrocronologice, aduce informația că o
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
pește de galerii ascendente, descendente, intersectate care conectează tavanul activului cu Sala Virgina sau Sală Tăcerii. În punctul numit "Groapă Leilior", se ating 102 m denivelare pozitivă. Acest sistem fosil este explorat parțial. Sală Virgina, are podeaua acoperită cu o salba de gururi .imaculate. De aici, pe o galerie îngustă se ajunge la activ. După mai puțin de , tot pe stânga, se întâlnește bifurcația ce duce în Sala Tăcerii. După bifurcație urmează Sală Crucii cu Sifonul. Pe dreapta, după ce se depășește
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
începând din anul 1980, Ioan Cioabă a colaborat cu Securitatea, alcătuind rapoarte despre fiecare deplasare la congresele internaționale ale minorităților . În anul 1986, bulibașa Ion Cioabă a fost arestat pentru furt și maltratat pentru a spune Securității unde sunt ascunse „salbele de aur ale țiganilor”. Va fi eliberat apoi, după spusele sale, la presiunea unor cercuri din Occident. Fiul său, Florin Cioabă, a relatat în anul 2007 că tatăl său, bulibașa, a fost eliberat numai după ce familia sa a dăruit securiștilor
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
101 km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului București. Cursul apelor sale străbate: județul Dâmbovița, județul Ilfov, municipiul București și se varsă în râul Dâmbovița, în dreptul localității Cernica. Pe acest râu, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între Buftea și Cernica au fost amenajate 15 lacuri, din care 10 lacuri pe teritoriul administrativ al municipiului București. Astfel, pe râul Colentina a fost creat Lacul Buftea, situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
pe râul Colentina a fost creat Lacul Buftea, situat în Câmpia Vlăsiei, în apropiere de localitatea Buftea, județul Ilfov, la circa 20 km nord București. În aval, de-a lungul văii Colentina a fost creată, începând cu anul 1933, o salbă de lacuri antropice, care constituie principalele zone de agrement ale zonei de nord a municipiului București. În 1933 au început lucrările pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea și a lacului Herăstrău, lucrări finalizate în 1936. Lucrările au fost foarte ample
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
1936 pentru a compensa debitul râului Colentina au fost începute lucrările la barajul Bilciurești (pe râul Ialomița) și canalul de aducțiune Ghimpati. În același an a început amenajarea lacurilor Floreasca și Băneasa. În 1970 s-a terminat de amenajat toată salba de lacuri de pe râul Colentina, așa cum există în prezent. Sectorul de râu pe care sunt realizate aceste lacuri antropice are o lungime de aproximativ 56 km și o cădere de circa 49 m, amenajată într-o cascadă de 15 lacuri
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
un pericol la adresa sănătății umane dacă este consumată apa direct din râu sau dacă se consumă pește în mod excesiv, deoarece acestea tind să se acumuleze în țesuturile animale, ajungând în final în organismul uman. În prezent, calitatea apei din salba de lacuri a râului Colentina este necorespunzătoare. Aceasta se datorează deversării direct în râul Colentina de către unitățile industriale și populație a apelor uzate rezultate în amonte de București: Buftea (industrie alimentară, industrie ușoara, populație, poluare constituită de aporturi de nutrienți
Râul Colentina () [Corola-website/Science/306083_a_307412]
-
popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la nedeie, sărbători populare care au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
cel din Șchei sau Săcele. Ținuta șcheiencelor sau a săcelencelor este caracterizată prin fast: rochiile sunt largi, din brocate sau mătăsuri, cu veste având cusuți bumbi prețioși, cu brâne încheiate cu paftale de metal și semănate cu pietre scumpe, cu salbe la gât și mantale de atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
evidență printr-o denivelare bruscă de 200-400 m, întreruptă adeseori de unele văi largi care pătrund adânc în munte. Poala nordică a muntelui este înconjurată de orașul Brașov și de zona sa industrială. În est, valea pitorească a Timișului, cu salba ei de stațiuni climaterice, îi separă de Piatra Mare, cu care se aseamănă totuși atât de mult în unele particularități ale peisajului. Spre sud sînt despărțiți de Masivul Bucegi prin cursul superior al Pârâului Mare (Valea Ghimbavului), iar în sud-est
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
și apoi înfășurate în frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz era legată deasupra capului cu cotoarele în sus și acoperea tot corpul ca un con de verdeață. Rămurelele erau împestrițate cu panglici roșii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casă la alta, și în curte, însoțitoarele cântă un cântec ritual, bătând din palme, iar paparuda joacă un dans săltăreț. Paparuda invocă onomatopeic ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin plesnetul
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
bănci, precum și de la agenți economici autorizați pentru operațiuni cu metale prețioase, la prețul zilei pentru argint. Datorită frumuseții sale MTT a fost folosit și ca obiect de podoabă, accesoriu al costumului popular, din Balcani până în Africa Orientală. Pe teritoriul românesc, salbele de taleri erau frecvente mai ales în Transilvania, Banat și Bucovina.
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
orașului. Arhitectul acestei schimbări a fost Nicolae Caranfil, cel care a electrificat Bucureștiul și i-a dezvoltat rețeaua de apă și canalizare, și care a proiectat sistematizarea bălților din jurul Capitalei - Băneasa, Herăstrău, Tei și Floreasca, transformându-le într-o minunată salbă de lacuri. Lacul are o suprafață de 74 hectare. Lacul este alimentat și face parte din râul Colentina. Este folosit pentru sport și pentru agrement. Malurile lacului sunt îndiguite pentru prevenirea inundațiilor. Înălțimea redusă a acestor diguri este contrabalansată de
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
nume, iar în timpul vânătorii erau interzise orice gen de discuții. Vestimentația vânătorilor se deosebea de cea a restului populației; aceștia purtau o vestă de in albastră și un turban de bumbac, la fel albastru, decorat cu mărgele multicolore, și o salbă din boabe. Meniul vânătorilor includea în mod obligator carne de tigru. Vânătorii se bucurau de o poziție privilegiată în societatea coreeană, fiind scutiți chiar și de biruri. Vânătoarea de tigri a luat amploare în sec. al XIX-lea-înc. sec. alXX-lea
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
Hobița, schitul Aninoasa). În sfârșit, urmează marele grup al bisericilor și mănăstirilor aflate pe traseul urmat de Nicodim în căutarea locului sfânt de la Tismana și descris de Ștefan Ieromonahul. De-a lungul timpului acesta s-a tot lărgit, cuprinzând o salbă de lăcașuri de cult de la Izverna și Ponoare până la confluența râului Tismana cu Jiul, ba chiar și până în Banat. Prin faptul ca Nicodim și ucenicii săi au construit un mare număr de mănăstiri, multe mănăstiri construite la două-trei secole după
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
acoperișul) șindriluit, porțile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care țăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeșească. Deși constructiv se aseamănă cu poarta secuiască, poarta maramureșeană nu trebuie confundată cu aceasta. Salba de porți monumentale e mărturia vie a unei realități istorice mai aparte: în perioada feudală, din rândul obștilor maramureșene s-a ridicat o clasă de cneji, care periodic își alegea voievodul; puterea și privilegiile nobililor au fost atent fragmentate și
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]