2,488 matches
-
de un dram de minte și de un car de suflet. Se uită la lupi, se uită la mânz, se uită la calul care fornăie, doar o scăpare, doar o slăbiciune să simtă jivinele și mânzu-i ca și sfârtecat. În sanie bădia are alambicul, un cazan de făcut rachiu; el era pricina drumeției! Desprinde o serpentină și apucă a bate în butoiul de cupru, nu înainte de a-și face o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și păzește! Fie-ți milă de bobocu ista de mânz!,,. De gălăgie lupii au rămas pe loc, iapa a înaintat așezând sania de-a lungul răspântiei celor trei cărări, cu mânzul în partea stângă iar lupii în partea dreaptă. -Mă nărodule, o venit lupii după tine? a prins a răcni bătrânul tot bătând în alambic, împungând cu privirea întunericul pentru a ține
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Prin nămeți poteca- si taie văd, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casă cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgalăi, Patina să lunece că un arcuș În desaga să ai calde sărutări Topind și gheața de pe derdeluș. Când zăpadă sclipește de ger Și-n sobă ard vreascuri uscate, La tine mă gândesc și te aștept Cu sărutări
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
de ger.Prin nămeți poteca- si taie văd,O casă albă te-mbie în misterSpre culcușul cald,înmiresmat.Vraja iernii steie în pădurePășește-n casă cu aromă rară,Te voi încălzi cu ceai fierbinte,Cozonac și vin cu scorțișoară.La sania iubirii pune zurgalăi,Patina să lunece că un arcușIn desaga să ai calde sărutăriTopind și gheața de pe derdeluș.Când zăpadă sclipește de gerși-n sobă ard vreascuri uscate,La tine mă gândesc și te așteptCu sărutări și doruri nesecate.... XXIV. OCHI
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armata resemnării care, din păcate, crește, dar asudă aiurită și în contratimp cu toate, bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
testamentulca apoi, brăzdându-le, și mai mult și greu, cărarea,amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea,Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește,în armata resemnării care, din păcate, crește,dar asudă aiurită și în contratimp cu toate,bulgărind sania vara și-apoi căruța pe roate.Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea,prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea,prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav,prea mă arde lunecușul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
și veninul sufletelor lor zbuciumate de rea credință, dar nivelând totodată cu ferocitatea lor chiar Calea Robilor spre Cer. Colindele îmbrățișează în toată Iubirea, divina cântare a Nașterii Sfântului Prunc cu dorurile părintești urzite-n nașterile noastre suave: „Într-o sanie ușoară,/ tras de-o ciută de mărgean,/ Moș-Crăciun din cer coboară,/ ca în fiecare an.// El o traistă poartă’n spate/ și’n ea, darnicul Unchiaș,/ duce daruri minunate/ pentru dragii-i copilași.// ...Și, pe când din traista-i plină/ Moșu
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
cheamă de unde s-a dus. O înfiorare îi împurpura obrazul, grăbind bătăile inimii. Îi trecea prin minte o frântură de viață acum ireală: amândoi fericiți privind la copil, la Uki, împreună oriunde, după turmele de reni, foci ori somoni, cu sania cea nouă ori alergând câinii... Cine-ar fi bănuit că tocmai Woka, cel care purta pe umeri umbrele tuturor strămoșilor, s-ar fi gândit să profite de încălzirea globală?! Niște vorbe străine, nicicând auzite de neamul lor, numeau primejdia ce
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
repeziciune. Adesea cugeta că-n Woka sălășluia spiritul întâiului inuit, altfel n-ar fi putut explica dorul lui de a călca primul zăpada din locuri neștiute decât de sălbăticiuni... Anyu plecase devreme din sat. Înhămase pe Ila și Anyk la sania mică făcută din lemn, legată cu tendoane de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
a călca primul zăpada din locuri neștiute decât de sălbăticiuni... Anyu plecase devreme din sat. Înhămase pe Ila și Anyk la sania mică făcută din lemn, legată cu tendoane de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor. Câinii erau adevărați regi ai trăgătorilor la sanie! Și numele grăia despre priceperea lor! El - Ila - ghidase cu măiestrie
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de ren, așternută cu groase și de nestrăbătut piei de focă. Sania era mândria lui Woka. O meșterise pentru Uki numai ca dovadă că prețuia mai mult tradiția, decât confortul bobului cu motor. Câinii erau adevărați regi ai trăgătorilor la sanie! Și numele grăia despre priceperea lor! El - Ila - ghidase cu măiestrie atelajul în nenumărate întreceri, ea - Anyk - vitează, deșteaptă, urmată și de om, și de câini pe calea neîncepută! Avea mare nădejde în ei! Și totuși, de ce fugiseră în zori
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
de ce fugiseră în zori?! Ce chemare îi mânase departe de cort, lăsând-o pradă neliniștii?! Poate foamea?! Poate năvala căldurii?! După lacrima vărsată în urma fugarilor, temerara își strânsese tabăra și pornise mai departe, pe niște limbi de zăpadă înlesnind alunecarea saniei trase de ea. Mersese destul. I-o dovedea ușoara gâfâială a ei și a copilului. Uki scâncea. Era flămând. Trebuia să facă popas! Și privind încolo și-ncoace, hotărî loc de oprire. Încropi adăpostul pentru mas din trei prăjini. Le-
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
făcut? Ce să fie? Toate îi stârniseră curiozitatea încetinindu-i reacția. Scurgându-se clipele necesare luării unei hotărâri, Anyu apucă harponul, căci uitase în sat pușca nouă, făcându-se zid între ursoaică și Uki, ieșit din adăpost și înlemnit alături de sanie. Cu ochii când la mamă, când la copil, ursoaica nu se hotăra. Pe cine s-atace întâi? Prada mică ar fi fost ușor de apucat. Cea mare ațintea către ea un ascuțiș ce părea primejdios. Începu să se legene ușor
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
bărbatului ei mort, Marin, om pe care nu l-a plăcut, încă de când venise s-o pețească. Era iarna anului 1952. Mama, orfană de tată, se afla în casa surorii sale. Într-o zi, s-a oprit la poartă o sanie trasă de doi cai. Se apucase să frământe pâine și când a văzut pe geam că vin oamenii, a luat copaia și-a vârât-o sub pat, iar cu șorțul a vânturat orice urmă lăsată de făină. Au intrat: nașii
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
motivat și impulsionat să iasă la suprafață. CEARTA RENILOR Autor: Antonia Rașcu, 9 ani, Tg.Mureș, jud.Mureș Este noaptea Crăciunului. Moșul își pune cadourile pe care le-a pregătit pentru copii în sac, pune sacul încărcat cu cadouri în sanie și e pregătit să lege renii. Moșul are șapte reni, ca să ajungă mai repede la copii. Toate numele lor încep cu litera „R” de la „ren” sau de la „repede”. Când a ajuns la geajdul renilor, Moșul îl auzi pe Rudolf țipând
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
tot îl iubesc, chiar dacă a vorbit urât cu mine! - Ho-ho-ho! Bucuros, Moșul îl dezlegă pe Rudolf de brad și îl aduse să mănânce și el. Renii și-au cerut iertare unul altuia, iar Moșul a reușit să lege renii la sanie la timp pentru a pleca să dea cadouri copiilor. Copii! Dacă nu primiți cadouri, să nu credeți că Moșul nu vă iubește sau că nu ați fost cuminți! Este doar din cauza renilor! Ca și copiii, frații-reni se ceartă, dar până la
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
Crăciun a simțit că fetița i-a pregătit o surpriză și i-a pregătit și el mai multe cadouri: Un ponei din pluș, un leu din pluș, o minge și o piscină într-o cutie mare. A încărcat cadourile în sanie și a pornit către Ștefania. Până la fetiță, drumul era foarte lung și renii au obosit. Ei n-au mai putut să zboare și au căzut în altă țară. Din sanie au sărit tălpile și au căzut cadourile. Moș Crăciun a
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
o piscină într-o cutie mare. A încărcat cadourile în sanie și a pornit către Ștefania. Până la fetiță, drumul era foarte lung și renii au obosit. Ei n-au mai putut să zboare și au căzut în altă țară. Din sanie au sărit tălpile și au căzut cadourile. Moș Crăciun a trebuit să le adune o oră întreagă. Pe urmă, Moșul a sunat un mecanic și mecanicul a venit să îl ajute. Până ce mecanicul a reparat sania, Moș Crăciun le-a
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
în altă țară. Din sanie au sărit tălpile și au căzut cadourile. Moș Crăciun a trebuit să le adune o oră întreagă. Pe urmă, Moșul a sunat un mecanic și mecanicul a venit să îl ajute. Până ce mecanicul a reparat sania, Moș Crăciun le-a dat renilor de mâncare. Au trebuit să se întoarcă la Polul Nord ca să repare cadourile stricate. Tot așteptându-l pe Moș Crăciun, Ștefania a adormit la brad și nu a mai putut să îl vadă atunci când a
SCRISORI PENTRU MOŞ CRĂCIUN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381554_a_382883]
-
DISTINTO. A treia zi a fost rezervată excursiei, cu tema”Să cunoaștem frumusețile României “, în cadrul căreia a fost vizitat Castelul DRACULA, din Pasul Tihuța, participând cu toții la butaforia legendară a lui Vlad Țepeș, plăsmuită de irlandezul Bram Stoker, plimbarea cu săniile trase de cai prin împrejurimile acoperite de albul zăpezii, urcarea pe cel mai înalt munte cu ajutorul telescaunului și seara de muzică, poezie și dans, la unul din popasurile de pe Valea Bârgăului. La realizarea impresionantelor momente au contribuit, incontestabil: Dorel Cosma
ZIUA CULTURII NAȚIONALE-BISTRIȚA A FOST TREI ZILE CAPITALA POEZIEI INTERNAȚIONALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374303_a_375632]
-
Acasa > Literatura > Copii > POVESTE DE IARNA Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Afară în curte nămeții răscoliți și profanați de sania grosolană, așteptau încremeniți dreptate. Cerul își acoperise chipul cu valul opac al norilor și refuza să vadă "stricăciunile" provocate de șleahta năzdrăvanilor zgomotoși, cu ochii aprinși de bucuria iernii și de promisiunile lui Decembrie care, la fel ca în fiecare
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
Eu. De atunci bate vântul gândurilor deșarte prin amurgul zilelor mele. Am încercat vindecarea, chemândul din Dicționarul Mitologic pe Zeul Paean, dar acesta plecase până la vecinul Dumnezeu , lăsând această sarcina zeului Apollo. Înotănd prin nori de zăpadă, era ianuarie, trăgând sania uitată de Moș Crăciun la poarta visului nepoatei mele Catinca, am plecat pe drum de noapte spre castelul zeului Aselepius, sperând să găsesc la el un sfat și dezlegare pentru acest sentiment ne dorit. Acesta era plecat la Pales, divinitate
EVADARE ]N MINE, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374390_a_375719]
-
Să ști de la mine: În timpul copilăriei-am dormit în pat.În timpul adolescenței- am așteptat la ușă. În timpul adolescenței- am zburat înspre ceruri...În această situație ești tu acum. Am tăcut , i-am făcut cu mâna și am coborât alunecând cu sania pe derdelușul timpului.Am trecut pe lângă Mihai Codreanu care recita la înceri sonete din volumul său Turnul de fildeș.Acesta mi-a strigat din urmă: În orice amurg surâde o auroră și în orice auroră suspină un amurg. Am alunecat
EVADARE ]N MINE, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374390_a_375719]
-
Este de fapt una din dogmele religiei Ortodoxe. Gospodarul român din afara curburii carpatice muncește cu sârg dar nu știe să-și valorifice economiile. Un chef, un parastas o nuntă sau un botez dezechilibrează vădit gospodarul care nu-și face vara sania și nu strânge bani albi pentru zile negre. Parafrazând putem spune că strânge bani negri pentru chefuri albe. Cam așa apar germenii micilor afaceri oneroase care pot ajunge la mari potlogării. Gospodarul român din interiorul lanțului carpatic este alt fel
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
ai fost mană și câți vulturi săraci Le-au plimbat peste vreme cu lumina în gheare, Poposind pe un ceas dintr-un stup de ninsoare! Ești drumeț de zăpadă, uneori vrăjitor, Și din fulgere simple înrămezi un decor, Mii de sănii albastre duc siberii în spate Când mai toate coboară dinspre nopți răsfățate. Am putea face-o casă în orașul de gheață: Tu să-mi fii soare veșnic, eu să-ți fiu dimineață... Referință Bibliografică: Croitorul de ger / Gina Zaharia : Confluențe
CROITORUL DE GER de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371584_a_372913]