1,572 matches
-
781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12); abis (10); adîncitură (10); drum (10); întuneric (10); sapă (10); șanț (10); înmormîntare (9); sicriu (9); frică (7); hău (7); lopată (7); negru (7); gunoi (6); mică (6); capcană (5); căzătură (5); pericol (5); săpătură (5); teamă (5); baltă (4); hîrleț (4); rîpă (4); sfîrșit (4); apă (3); bortă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a face(2); a face ceva (2); familie(2); frumos(2); gospodar(2); lene(2); lucru(2); masă(2); meșteșugări (2); mișcare(2); ocupație(3); pasiune(2); pămîntul (2); proiect(2); rapid(2); realiza(2); rutină(2); salariu(2); sapă(2); satisfacție (2); silitor(2); singur(2); a sta(2); străduință(2); stres(2); tata(2); tot(2); trudi(2); a absenta; activa; a activa; acționa; ajută; alb; ambiție; andrele; angajat; angajator; aproape; aranja; ară; asiduu; asupra greșelilor; atenție; avea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp (6); cîștig (5); muncitor (5); silnică (5); transpirație (5); viață (5); multă (4); obositor (4); odihnă (4); plăcere (4); sacrificiu (4); succes (4); bogăție (3); cinste (3); dăruire (3); frumoasă (3); greutate (3); luptă (3); necesitate (3); pămînt (3); sapă (3); travaliu (3); brățară de aur (2); brută (2); cîmp (2); datorie (2); distracție (2); dragoste (2); extenuare (2); folositoare (2); forță (2); lagăr (2); lopată (2); a lucra (2); mult (2); nașpa (2); necesar (2); om (2); plătită (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pierdea; pierduse; pîinea; pleacă; poc!; pod; politician; politicieni; poliție; pompier; portiță; prin gaură; prindea; prins; printre degete; program; un prosop; pușcărie; a rata; rămîne; răsufla; răsuflare; rău; refugiu; de rele; responsabilități; reuși; reușita; ridica; de rușine; salivă; salva; salvator; salvează; sapă; satisfacție; săpun; săpunul; seminare; sesiune; singur; a sparge; stres; strică; a supraviețui; șansă; teafăr; teferi; telefon; terminare; termină; de toate; toc; totul; trece; trecere; trecut; tren; de tristețe; tristețea; trișa; turma; a nu ține; uită; ultimul; ung; a te ușura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
familia prietenilor mei Nemo. Să nu gândești este o fericire; să știi că nu gândești e-o fericire și mai mare. De fericirea asta am avut parte în zilele acelea minunate, în care, de dimineață până seara, am dat cu sapa” (I, 332). Imediat, o concluzie care spune totul: „Mântuirea prin activitatea brațelor. Există ceva izbăvitor în munca manuală” (idem). Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
concluzie care spune totul: „Mântuirea prin activitatea brațelor. Există ceva izbăvitor în munca manuală” (idem). Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de bibliotecă. Între datul cu sapa și cititul prin terfeloage, alegerea mea e făcută. În plus, prefer să mânuiesc o sapă decât un condei” (II, 234). Înțelege chiar că munca fizică e un remediu împotriva anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac: munca manuală
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Între munca fizică și cea intelectuală, Cioran o preferă pe prima: „Zece zile de grădinărit. Oricum, mai bune decât zece de bibliotecă. Între datul cu sapa și cititul prin terfeloage, alegerea mea e făcută. În plus, prefer să mânuiesc o sapă decât un condei” (II, 234). Înțelege chiar că munca fizică e un remediu împotriva anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac: munca manuală. Îmi dau zilnic seama de acest lucru. De aceea o și practic cât mai des
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a căuta șerpi. Apoi au început să distrugă șerpii ucigând orice semăna cu un șarpe sau era aproape de a fi un șarpe. Pe de altă parte, deviza lui Perot era acesta: „Atunci când vezi un șarpe, pur și simplu iei o sapă și îi tai capul”. Lecția este să vă feriți să faceți reguli și regulamente pentru incidente izolate care să aibă impact asupra tuturor și să nu folosiți pedepsirea în masă pentru acțiunile unei singure persoane. Întrebați-vă dacă într-adevăr
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
jumătate femeie, jumătate bărbat, partea bărbătească a pământului fiind cea de deasupra, iar cea femeiască este partea dinlăuntrul pământului, cele două jumătăți fiind într-o continuă dispută: "De mine-i rău, că mă muncește lumea, mă taie cu plugul, cu sapa mă răstoarnă și mă întoarce în tot chipul, pe când tu stai liniștită, hrănindu-te tu, cea căreia nu i-ar cădea nici o hrană, din trupurile răposaților."103 În Bucovina se crede că "Pământul e viu și el are sânge și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de pâine plus o zeamă la prânz”. Iar Eugeniu Bălașa, presedintele AFDP Dolj, povestește cum erau tratați cei care erau trimiși la izolare: „În primele zile când se afla la Grindu, a tăiat, din greșeală, trei fire de porumb cu sapa. Pentru fapta sa a fost pedepsit cu 10 zile de izolare, nu înainte de a fi bătut cu deja celebra dungă de anvelopă de către plutonierul Găinaru, unul dintre cei mai mari torționari de la Periprava. Izolații beneficiau de un tratament care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-s puține, și reci și neprofunde,/ Punându-le alături de zbuciumul din noi./ Noi să le dăm puterea, adâncul să pătrundă,/ Noi să le dăm căldura și înțelesuri noi." Doina Sălăjan aduce câte ceva din lumea specifică Ardealului: satul, câmpul, fata cu sapa pe umăr, al cărei cântec i-a rămas ca un dor în suflet: Nu știu. Ascult în mine pulsații pătimașe,/ Ecuații și ciudate melodii./ Da, poate vin din marile orașe/ Dar dacă totuși vin de la câmpii?" Ca toți poeții ardeleni
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și alta la altar/ Spre pomenirea numelor străbune,... Sfânt obicei, părinții din părinți/ O mână sapă, alta se închină/ și domnul picură din mâna lui/ Ulei în graiul lămpii pe colină." Trimiteri se pot face la Lucian Blaga dacă am cita poemul "Imnul organului": "Satul se coace-n cuibul lui ceresc/ Miroase-a smirnă și a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Poetul atinge arta, nu fără a beneficia de experiența artistică a lui Tudor Arghezi: Pe când ceapa încordată ca un bolovan de minereu/ cutremurată se cuprinde de veghe/ cracii cărnoși ai rădăcinilor ei de animal marin/ umblă prin pământ, înoată și sapă/ Câtă vreme carnea albă ca floarea de crin/ se îndestulează lacom de apă." Sub semnul zodiacului "Cavalerul Trac", apărut în anul 1969, încearcă recrearea unei mitologii autohtone cu implicări în istorie, deschizând drum Zoosophiei și icoanelor pe sticlă. Volumul are
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de care să te spânzuri" ("Compunere"). Totul este convenție: râsul, plânsul, iubirea, măști grimasate, mișcate pe o imensă scenă, pe harta în care cele cinci continente realizează "O mișcare de rotație în jurul soarelui/ Și alta în jurul morții". Alteori, pământul, omul, sapa, păianjenii, amoeba, semințele, târâtoarele sunt în călduri, sunt în stare de efervescență. Timpul își face loc, distruge stabilitatea, timpul este cel al trecerii "(Pedeapsa"). Se înregistrează tot ce mișcă: iarba, cuvintele, ceasul, lucrurile, porii înhămați în "Herghelii infinite/ tropăind infinitul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
conflictului, în care toate rezolvările sunt posibile, evoluția ulterioară a personajelor fiind imprevizibilă. De exemplu, în momentul în care George (avertizat de Savista asupra intenției lui Ion de a veni noaptea la Florica) își așteaptă în întuneric rivalul, având pregătită sapa pentru al lovi, cititorul nu poate anticipa dacă Ion va veni sau nu, dacă George îl va lovi sau va renunța, dacă Ion sau George va fi învingător în această confruntare. Situația finală (deznodământul) este momentul ultim al subiectului, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui Petrișor, tot pământul... [...] era al lui, numai al lui. Conflictul cu George Bulbuc va sfârși însă tragic. Oloaga Savista îi dezvăluie lui George legătura dintre Glanetașu și Florica, iar Ion va pieri în miez de noapte, sub lovituri de sapă. Cel deal doilea fir epic urmărește procesul maturizării lui Titu Herdelea, tânărul poet care trăiește o criză de identitate și de valori. Rezolvarea dilemelor interioare (provocate și de experiența creației, și de idila cu Roza Lang) se ivește doar atunci când
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Petrișor, tot pământul... [...] era al lui, numai al lui. Conflictul cu George Bulbuc va sfârși însă tra gic. Oloaga Savista îi dezvăluie lui George legătura dintre Glanetașu și Florica, iar Ion va pieri în miez de noapte, sub lovituri de sapă. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a unei trăsături a personajului ales Fără a nega deschiderea spre epopeic pe care o semnalează Liviu Rebreanu, se poate afirma că Ion este, în primul rând, „romanul unui destin individual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
împrumut, și cine n-are bani atuncea va fi tot lipsit. La Anul Nou, de demînecate, fiecare om trebuie să ia în mînă unealta cu care lucrează în cursul anului și s-o mînuiască de trei ori. Așa, plugarul ia sapa, cu care dă de trei ori în pămînt, și furca, cu care ridică de trei ori. De asemenea fac, fiecare în felul său, ciubotarul, croitorul, dulgherul, chetrarul și morarul, ca semn de bărbăție și spor la lucru. De Anul Nou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la brîu, că face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe umăr la muncă, căci altfel iese copilul ghebos. Femeia însărcinată să nu-și înnoade pletele, că face copilul cu limba împiedicată. Femeia îngreunată să nu mănînce dumineca fructe păstăioase, căci copilul se face bolînd* și tîmp la minte și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mături după el, că nu vei avea pureci pe vară. Popa, dacă moare de moarte bună, merge în iad; iar dacă moare de moarte năprasnică, merge la rai. Cînd un popă hirotonisit vine acasă, îi iese preuteasa înainte cu sapă și lopată, ca să aibă parte de morți. Dacă la o fată mică îi cresc întîi dinții de sus, ea se va face preuteasă, iar dacă copilului îi cresc întîi dinții de sus, apoi el se va face preut. De mergi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spor. Cînd cineva mănîncă cu cusătura sau cartea în sîn, își mănîncă sporul. Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci sporul. Cînd vezi crai-nou, dacă ai bani cu tine, e semn că vei spori. Cînd pleci cu sapa la prășit, să te închini, ca să ai spor. Sprînceană Cînd te mănîncă sprînceana, atunci te doresc cei ce te iubesc. Cînd se bate sprînceana unei fete mari, ea bate în scînduri, crezînd că așa se va usca cel ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca preocupări generale, căci ele nu trebuie să lipsească nici din viața satului, nici din aceia al orașului. Asemenea specialități pot da obiecte utile pentru nevoile casnice și ale agriculturii, astfel: a) tîmplăria: greble, furci de lemn, cozi de topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
moarte,/ Decât un nume adunat pe-o carte". Sugerând suferința celor care aspirau spre lumină, poetul i-a înfățișat târându-se pe brânci, "prin râpi și gropi adânci". El face parte din prima generație de știutori de carte, a schimbat "sapa-n condei și brazda-n călimară", a alcătuit "cuvinte potrivite", din limbajul popular, bolovănos, "din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Niculae este un copil maturizat, încrâncenat, care renunță la partea lui de pământ în favoarea surorilor, orientându-se spre studiu. El se înstrăinează de tatăl său după ce acesta l-a retas de la școală: "să stea acasă și să pună mâna pe sapă". Se confruntă două concepții diferite de viață: una a țăranului care vede în rostul lui temelia existenței, sistemul tradițional de valori, și o alta, a intelectualului care speră să construiască o nouă societate. După ce a devenit activist, creadea că "omul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se poate înălța. Din această pricină trăiește o dramă continuă, se frământă și mândria îl transformă într-o ființă brutală. Lupta în vederea obținerii pământului îl face brutal, dar iubirea îl umanizează. Revenind la Florica, este ucis de soțul ei cu sapa. Deși obținuse pământ de la socrul său, protagonistul continuă să fie dur cu Ana și după nașterea copilului, iar femeia, nefericită, se spânzură. Ion este un exponent al țărănimii, la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]