126,475 matches
-
câțiva kilometri. La întoarcere pe anumite porțiuni de drum calul a fost supus la niște încercări mai dure, adică i s-a cerut să galopeze sau să meargă la trap. Antrenamentele au fost continuate pe Valea Mantii și Valea Poienii sate aparținătoare comunei Valea Călugărească și care erau așezate pe văile cu același nume. Dar asta nu era suficient pentru marele concurs. Calul și driverul trebuia dus pentru a se acomoda cu hipodromul lucru ce avea să se întâmple cu câteva
SUMAN DRIVER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_suman_driver_mihai_leonte_1356164854.html [Corola-blog/BlogPost/351572_a_352901]
-
Preda și mulți alții, erau mereu prin occident. În spiritual realismulu-socialist au apărut:”Calea Griviței “(poem ) de Cicerone Teodorescu, “ Grivița Roșie“ de Marcel Breslașu, ambele în 1950, “ Steaguri“ de M.Beniuc,”Minerii din Maramureș “ de Dan Deșliu, apărute în 1951, “În satul lui Sahia “ de Eugen Jebeleanu, “La cea mai înaltă tensiune “ de Nagy Istvan, “Oțel și pâine “ de Ion Călugăru, “Dulăii “ de Zaharia Stancu,”Desfășurarea “ de Marin Preda, cărți apărute în 1952,”Un om între oameni “(1953, 1955, 1957 ), de Camil
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Acasa > Impact > Relatare > CETATEA DE LUMINĂ (2) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea de lumină (2) În câmpie, la poalele cetății celei impozante de pe muntele de deasupra, se afla un sat de oameni foarte săraci, care trăiau din te miri ce, ba crescând vreo două vite ținute pe lângă casă, ba cu niște culturi de cereale și zarzavaturi. Mai aveau și vreo câțiva pomi roditori în jurul casei, care erau bucuria și totodată
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
ba cu niște culturi de cereale și zarzavaturi. Mai aveau și vreo câțiva pomi roditori în jurul casei, care erau bucuria și totodată singura speranță de bunătăți pentru copilașii familiilor numeroase. Una din aceste case, nu cea mai săracă, de la marginea satului, era locuită de o familie tare nevoiașă, cu patru copii, cu pământ foarte puțin, încât erau nevoiți să lucreze și cu ziua pe la oamenii bogați, pentru mâncare, pentru câteva părăluțe, ori pentru câteva măsuri de grâu din recolta de vară
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
din puținul pe care-l aveau, cei din familia Halditei mai aveau obiceiul să ajute pe ici, pe colo pe unii amărâți dintre vecini, cu mult mai nevoiași decât ei. Iată, așa, zi după zi, an după an, cei din sat își duceau veacul, întrucâtva mulțumiți de traiul lor. Se învățaseră cu greutățile vieții, cu suferințele și cu nedreptățile care nu-i ocoleau deloc. Dar cea mai mare greutate asupra locuitorilor din satele din Armenia de atunci erau birurile din ce în ce mai mari
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
zi după zi, an după an, cei din sat își duceau veacul, întrucâtva mulțumiți de traiul lor. Se învățaseră cu greutățile vieții, cu suferințele și cu nedreptățile care nu-i ocoleau deloc. Dar cea mai mare greutate asupra locuitorilor din satele din Armenia de atunci erau birurile din ce în ce mai mari, pe care asupritorii perși le impuneau populației din țara cucerită. Vameșii și perceptorii puși de perși nu aveau milă de cei care nu-și puteau plăti dările, și li se luau puținele
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
recapete cunoștința. Erau în mare suferință, iar coastele, mâinile și pe față aveau semne de lovituri grave. Dar se puteau ridica în picioare, ceea ce era bine. Atunci Haldita avu ideea să-i ducă pe cei doi misionari în vale, în satul ei, la casa părintească. Vă închipuiți câtă neliniște și câtă spaimă trăiseră cei din casa Halditei, neștiind de ce nu s-a întors fata pe ziuă, acum fiind noapte beznă. Văzând că fata întârzie, pe chipurile lor apăruse îngrijorarea apăsătoare. Își
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
când în fine, auziră glas de oameni și mișcare pe cărările cuprinse de întuneric ce coborau dinspre cetate, se repeziră într-acolo, și o găsiră pe Haldita ajutându-i pe cei doi străini să meargă pe potecile întunecoase, necunoscute, spre satul din vale. Prinsese bine faptul că cei din casa Halditei au ieșit în întâmpinare, căci ajutorul lor pentru cei răniți se dovedi de mare folos. Astfel, în acea noapte, dar și în zilele următoare, cei din familia Halditei se ocupară
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
prin a crede în Isus Hristos. Atunci, cei doi misionari îi întrebară dacă n-ar dori să se boteze. Bineînțeles, fură de acord, de îndată. Atunci toți cei ai casei, inclusiv Haldita, primiră botezul lui Isus Hristos în apa unui râu din preajma satului. Astfel, în casa părinților Halditei, luă ființă prima biserică creștină din acel ținut. Se întâmplă și-o altă minune în casa părinților Halditei. Fratele ei mai mic, Bazuk, jucându-se prin pomi, căzu și-și frânse o mână. La vaietele
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
care de-abia acum îl cunoscură! Acest șir de minuni convinse oamenii din cetate de puterea noului Mântuitor, Cel propovăduit de misionari. Așa că, o mare de oameni începură să vină să asculte predicile, mulțimi mari din cetate, dar și din satele din apropiere, care veneau în piață să audă minunata veste. De data aceasta, răufăcătorii, cei care îi bătuseră pe misionari, nu mai aveau curajul să se atingă de ei, prea erau apărați de proaspeții credincioși din cetate. Într-un Sabat
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
prezentului volum stă iubirea, o iubire profund resimțită, îndelung analizată și tranșată cu persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființă iubita (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășita), persoanele dragi sufletului sau (iubirea ancestralității sale), sătul românesc (iubirea pentru însemnătatea satului într-o ordine firească a lucrurilor), precum și pentru pământul sacru al gliei străbune (iubirea că certitudine, umbrită de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
bucurie și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui meu). Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativa - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe șine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescenta
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU DOR...” (Satul cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativa - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe șine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescenta creatoare a unui
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
se întărește speranța și se vindecă neîncrederea: „Doamne, te rog să faci Tu o minune/ Păzește glia noastră românească/ Adună-i fii-acasă-n vremuri bune/ S-aștepte că malinul să-nflorească!” ( Am așteptat de-a înflorit malinul). Revine că laitmotiv esențial - satul românesc. Un loc sacru, în care interferează energiile benefice ale spiritualității românești, un loc purtător de eleganță prin simplitate, păstrător al simbolurilor desprinse din negura timpurilor trecute. Un loc ce aduce sufletului - zbuciumat de umblet și împovărat de timp - o
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
vieții, de a depăși orice obstacol, de a găsi rostul și echilibrul, într-o lume a dezechilibrelor. Fărâme de azima (Versuri vechi și noi) este o lectură agreabila, bazată pe furnizarea încrederii și convertindu-se într-un mozaic, în care satul românesc capătă nuanțe de vechi și de nou, actuale sau străvechi, resimțite din plin de fii săi, pelerini pe meridianele Pământului. Prin apariția acestui volum de poezie, încă de la debutul sau, Georgeta Resteman dovedește stil, rafinament și arta poetica, fără
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
pragul iernii tale îți râde primăvară, Iar inima-ti zvâcnește acum,într-un apus, Cănd clopotele-nalta și inundă zarea. Anunță că Iisus de-acum a înviat, Se vede-aceasta-n toate,în blândă primăvară, Lumina te inundă,coboară peste sat, Te-nchina și socoate acum ,în fapt de seară, Iisus a înviat! Acum așezi în taler tot ce în drum a fost, În gând cu Dumnezeu,cu El să te asemeni, Cu sufletul,în lume,ai împlinit un rost, Iar
ASTEPTANDU-L PE IISUS de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1491789161.html [Corola-blog/BlogPost/368834_a_370163]
-
Schipor Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Anume așa este numită de conaționalii săi harnica și mereu neobosita poetă bănățeană, cu rădăcini bucovinene. Ambii părinți sunt născuți în Bucovina, iar mama este originară din satul Cupca. Anume Cupca, cu vechile și frumoasele ei tradiții, ne-a și apropiat sufletește pe amândouă, necătând la faptul că o mare distanță (în kilometri doar) ne desparte, iar personal încă nu ne cunoaștem. Mai întâi ne-am transmis una
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
mare distanță (în kilometri doar) ne desparte, iar personal încă nu ne cunoaștem. Mai întâi ne-am transmis una alteia cărți și ziare prin intermediul vrednicului cupcean, cu părere de rău trecut deja de 11 ani în eternitate Petre Ciobanu, fiul satului, care se stabilise cu traiul în orașul Brașov, cel care ani de-a rândul, ajutat fiind de alți doi cupceni, a trudit la apariția monografiei istorice a baștinii. Pe urmă câțiva ani n-am prea avut prin cine să transmitem
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
vreo 6 pagini, începând cu 181. În afară de faptul că mi-a prezentat titlurile mai multor cărți (păcat că nu toate au ajuns până la autoare), doamna Mariana recunoaște că... «Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca»... «Pentru mine Eleonora Schipor este și va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»... În afară de cărțile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat și
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
într-o zi la baștina părinților. Cărțile ei, ca de altfel și cele ale lui Vasile Plăvan, Petre Ciobanu, cât și cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, își ocupă și vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta CIE Cupca. Muzeu deschis prin strădania unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Vasile Plăvan, Petre Ciobanu, cât și cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, își ocupă și vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta CIE Cupca. Muzeu deschis prin strădania unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în paza lor. La mai mult și la mai mare și Doamne Ajută! -------------------------- Eleonora SCHIPOR Cernăuți, Bucovina 10 iunie 2017 Referință Bibliografică: Eleonora SCHIPOR - MARIANA GURZA - POETA CU SUFLET DE ÎNGER / Eleonora Schipor : Confluențe Literare
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
tensiunea spre înalt care-i animă pe locuitorii acestui ținut ce pare de legendă. O civilizație a lemnului, așa cum numai aici găsești, domină regiunea masiv românească din această margine de Țară. Încântă peisagiul natural și mai ales civilizația rurală, arhitectura satelor și portul de aici, obiceiurile prin care românii zonei au apărat și perpetuat o veritabilă cultură populară, autentică icoană a unei vieți curate și cu frică de Dumnezeu. Căci aici, oamenii ce au locuit și locuiesc Maramureșul cnezial și voievodal
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
data de 17 februarie, odată cu întâlnirea la Târgu-Jiu a participanților cu Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu și Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, care au omagiat opera și personalitatea lui C. Brâncuși, un fiu al satului Hobița, care a ținut să lase pe meleagurile natale cea mai importantă operă a sa, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu. A avut loc apoi o vizită la Casa muzeu „Constantin Brâncuși” din Hobița, urmată de vernisarea unei expoziții de costume populare
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]