6,494 matches
-
de pe Șoseaua Kiseleff - în imediata apropiere a Casei Titulescu -, ce avea să fie cumpărată ulterior de către fruntașul conservator Ion G.Miclescu (din ramura Micleștilor de la Călinești, jud.Botoșani) și de soția sa Alina născută Cantacuzino, una dintre numeroasele surori ale savantului medic Ion Cantacuzino. Casa, în stil neoromânesc, care ea însăși cuprinde un vast salon de bal, este într-o stare de degradare avansată și ar merita cu prisosință să fie restaurată și să aibă instalată pe fațadă o placă comemorând
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
de cultură, teatrele, monumentele, casele memoriale sunt lăsate în paragină. Administrația locală dovedește aceeași nepăsare ca și cea centrală. Vizitând castelul Hasdeu de la Câmpina, Eliade generalizează, intitulându-și și articolul }ara Lenuței Cocoș. Biblioteca nu are decât lucrările spiritiste ale savantului. Organizatorii - se pare - nu auziseră de filologul, istoricul, dramaturgul B. P. Hasdeu. "Pereți mâzgăliți cu creion chimic. Pe fiecare coală stau scrijelite inscripții și nume. Și astea, cel puțin astea, puteau fi împiedicate sau șterse. Toate în astă lume Trece
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
Mihail Neamțu. Iată ce a scris Ionuț Vulpescu pe pagina personală de Facebook: Deși canicula a trecut, efectele ei asupra unora dintre concetățenii noștri persistă, din păcate. Dl Mihai Neamțu a demonstrat, de două ori numai în această săptămână, că savanții mai trebuie să cerceteze efectele de durată ale meteorologiei asupra intelectului uman. Mai întâi, a dat buzna în Parlament, violentând niște funcționari (ceea ce constituie o infracțiune în orice țară din lume). Ajuns în incintă, a protestat... împotriva acordului preventiv cu
Deputat PSD, despre efectul căldurii asupra lui Neamțu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35262_a_36587]
-
despre Miorița, găsim însă această reflecție edificatoare: "Mioritza est surtout importante par ce qu'y ont vu les intellectuels roumains depuis un sičcle." 10) A pune impresiile intelectualității noastre mai presus de semnificațiile unei capodopere trădează structura intim intelectualistă a savantului. Scriu rînduile ce urmează cu un sentiment de jenă a celui ce-și dă seama că într-o operă prin excelență "deschisă", cum este Miorița, totuși e foarte greu să spui ceva nou, referitor la geneza sau la sensul ei
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Eliade. În mod sigur nu ar fi avut puterea de muncă a acestuia, dar un tratat de istoria ideilor și credințelor religioase tot ar fi produs. Nu vrem prin ceea ce spunem să aruncăm o tentă peiorativă asupra marii opere a savantului pe care-l îndrăgim toți. Dar Vasile Lovinescu, cu doi ani mai mare decît Eliade, a visat altceva. Dacă acesta din urmă s-a mântuit fiindcă alături de opera științifică a avut și nuvela fantastică pe care a rafinat-o cum
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
creator, îi scoți ochii celui de lîngă tine cu succesul tău. Serebreakov și-a construit, ca atîția alții, o carieră din vorbe și impresii induse. Vanea este distrus cînd își dă seama că totul este făcătură. Că nici omul, nici „savantul” nu au urmă de consistență. Prăbușirea lui... prăbușirea cînd miracolul nu există în locul în care ai stabilit că locuiește. Treplev este devastat nu că textul lui sau teatrul lui nu depășesc spațiul casei. Treplev este năruit că Nina nu îl
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
Reflecțiile Bellei Baxter despre educație și istorie, șomaj și libertate, imperiu și autoguvernare, formează pasaje percutante și memorabile. Alasdair Gray pastișează miturile și arhetipurile ce-au înflorit în ultimele două secole în literatura engleză: călătorii iluministe și aventura lui Frankenstein, savantul nebun și jocul de-a creația, consacrat de romantism, delirul și introspecția prozei psihologice vehiculate de James Joyce. Toate ambalate în manuscrisul găsit și etalat spectaculos în ilustrații și chenare ce reflectă codul romanului gotic și inventivitatea autorului, ieșită din
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
ne oprim asupra uimitorului curs de medicină internă al profesorului George Ion Stoicescu, în rîndurile căruia dăm peste pledoaria adusă laturii artistice a medicinii. În ochii profesorului, nu poți fi medic de boli interne dacă te mărginești la a fi savant, fără a avea nimic din înzestrarea unui artist. Căci artist e medicul cu fler care simte boala în pofida erudiției, neșovăind să pună intuitiv un diagnostic acolo unde rațiunea înclină să pună altul. Concluzie? Medicina nu e știință pură, ci întîlnire
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
un șir de pași tehnici. Medicus nihil aliud est quam animi consolatio (medicul nu e nimic altceva decît mîngîierea sufletului). Medicina e arta vindecării, nu știința ei. Sau cu vorbele lui Stoicescu: „Trousseau, distinsul clinician, zicea că cel mai rău savant este acela care nu este niciodată artist și cel mai rău artist este acela care nu este niciodată savant. La nici o altă știință nu se pot mai bine aplica tezele lui Trousseau decît la medicină.” (p. 196) Octavian Buda, licențiat
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
prevedea, naturalizările evreilor, la început rare, aproape au încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos în parlament!” Cazul ratat al savantului Lazăr Șăineanu este simptomatic. El a fost refuzat sistematic de către Parlament, chiar și după ce în 1899 s-a convertit la creștinism (un act care a provocat supărarea prietenului său, Moses Gaster). Până la urmă, dezgustat și umilit, Șăineanu s-a autoexilat
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
jumătate în București. Asta înseamnă că au rămas mai puțin decît 1% din numărul evreilor existenți în anul 1940. Dar a rămas o imensă moștenire culturală, materială (sinagogi, cimitire, spitale, școli comunitare) și imaterială (moștenirea lăsată de intelectuali, scriitori, filologi, savanți, artiști vizuali, actori, arhitecți, muzicieni etc.). Sunt cel puțin două domenii culturale în care s-au distins în mod special intelectualii evrei din România: lingvistică-filologie (Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Heimann Tiktin, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Al. Graur, Iancu Fischer, Z
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
au făcut mult mai mult bine decât ar fi avut posibilitatea constituțională să facă. Asta e când citești cu un singur ochi lecția de istorie. Sunt oameni care răsfoiesc superficial un manual de clasa a opta și cu asta sunt savanți”, a spus Zoe Petre pentru .
Zoe Petre: Băsescu crede că MS Mihai I a fost un rege - jucător by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35733_a_37058]
-
fiind doar acela care face din gesturi o prelungire a ideilor, încă un motiv pentru Nietzsche de a afirma că, în timpuri moderne, filosofia e moartă, exigența conceptului care se împlîntă în viață fiind înlocuită cu trăncăneala specioasă a unor savanți la care convingerile intime nu are nici o legătură cu ce scriu. În ciuda intenției de a-i flata preferințele, Wagner se va arăta dezamăgit de text, motivul stînd nu numai în schimbarea tonului polemic după primele pagini, dar pe deasupra în alura
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
Elena Lazăr Pe lista aniversărilor UNESCO din 2013 figurează nume de seamă ale patrimoniului cultural mondial: savantul medieval Avicenna (un mileniu de la naștere), filosoful Søren Kierkegaard și compozitorii Richard Wagner și Giuseppe Verdi - de la nașterea cărora s-au scurs 200 de ani. În Franța sunt aduse în prim-plan numele lui Diderot (300 de ani de la naștere
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
Adrian G. Romila În 1999 Editura Nemira arăta publicului românesc o latură mai puțin cunoscută a savantului Ioan Petru Culianu. După ce se traduseseră lucrările sale de referință în domeniul istoriei religiilor (Eros și magie în Renaștere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Experiențe ale extazului), apăreau atunci textele gazetărești și câteva interviuri ale discipolului eliadian, puse sub titlul unui
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
Savanți și Zei se intitulează cartea recentă a medicului și scriitorului francez Bernard Debré, consacrată raportului dintre știință și religie. Mai exact, autorul verifică prin intermediul științei contemporane o sumă de mituri străvechi, începând cu acelea din Biblie. Dumnezeu a creat lumea
Știință și religie () [Corola-journal/Journalistic/3821_a_5146]
-
Sorin Lavric Antelme E. Chaignet, Filosofia lui Pitagora, trad. din franceză de Gabriel Avram, București, Editura Herald, 2012, 348 pag. În Pitagora fibra pocăitului cu dezgust de lume s-a amestecat cu înclinația savantului pentru extravaganț e abstracte, așa explicîndu-se natura hibridă a unui învățat care cu un ochi trage la aritmetică și cu celălalt la iertarea păcatelor. Învățatul născut în Samos în 570 î. H. nu a scris cu mîna lui nimic, fidel
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
sufletul s-a desprins de sicriul cărnii, de unde și scîrba de mai tîrziu a lui Plotin, căruia, copleșit de coerciția de a trăi în corp, îi era rușine să iasă cu el pe stradă. Al doilea curent e al „matematicilor”, savanți absorbiți de dezlegarea misterului aritmetic, grație ipotezei neverosimile că numărul nu e doar principiul intern al armoniei universale, dar pe deasupra e temeiul a toate. Să recunoaștem, intuiția e enormă prin contrazicerea bunului-simț, numărul fiind o abstracțiune seacă din care nu
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
al Academiei Europene de Științe din octombrie 2008. Viorel Barbu a votat în 2012 pentru acuzația de plagiat a tezei de doctorat a premierului Victor Ponta. Ce este indicele Hirsch Cea mai importantă valoare prin care se exprimă cota unui savant este indicele Hirsch. O interogare a bazei internaționale de Web of Science arată ca Barbu are indicele 22, considerat mare în domeniul matematicii, unde la nivel global se publică mai puține lucrări decât în fizică sau chimie, domenii care generează
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
boala SIDA. Discuția dintre cei doi intelectuali este plină de miez și aflăm cu surprindere că, nu o dată, omul de știință, când încearcă să-și făurească drumul întru cunoaștere, folosește instrumentele poetului. De pildă, metafora. Astfel Solomon Marcus, analizând lucrările savantului francez, constată: „Apare des și metafora cinematografică a scenariului, de exemplu (p. 78-79-80) sub forma unor scenarii alternative ale bolii SIDA. Comportamentul virusului care provoacă SIDA necesită uneori o metaforă de roman polițist (p. 92): «Mi-am pus mult timp
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
Emmanuela Munteanu. Astăzi, la aproape opt luștri de la dispariția lui Basil Munteanu, nu avem, încă, o carte sau două care să cuprindă epistole trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se constituie în câteva pilduitoare
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
de mult în viață) a proclamat peste limitele îngăduite chiar și celui mai leneș licean. „Eliade - „leneș”, Eliade - ajutat în viață atât de mult de „veșnic tânăra ignoranță”? Parcă nu se potrivește cu personajul, este, desigur, doar un răsfăț al savantului. Tu Nu Citești Poezie? Între 16-19 mai, la București, s-a desfășurat a IV-a ediție a Târgului Național al Cărții de Poezie, TNCP. Organizatorii au găsit și altă semnificație pentru aceste inițiale, sub forma unei întrebări: Tu Nu Citești
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
de la premisa, mai mult sau mai puțin serioasă, că „Niciodată România n-a avut atâția poeți doctori ș...ț Absorbiți de universități, poeții (și prozatorii, firește) n-au avut încotro și, după 90, au trebuit să-și ia patalama de savanți. Celor mai mulți nu le-a stricat (la creativitate) și niciunuia nu i-a dăunat, în genere vorbind. Convertirea scriitorilor în doctori e unul din micile fenomene culturale de azi cu oarece semnificație”. Numai că din cronicile lui Cistelecan, publicate anterior în cadrul
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
vorbim despre alte regiuni, hoinăresc și dorm o mulțime de câini. Câini mari, blânzi și politicoși. Cu zelul unor elevi interpretăm limba cunoscută, profundă, eu fac poze cu câini galbeni, albi, negri.. „Nu-i nici unul micuț.” Te bucuri ca un savant: „Cei mici au murit deja cu toții!” Ochii albaștri sunt emoționați. Amigdala cândva era otrăvitoare, mazărea, mititică, omul, o ființă sângeroasă! Nu-i așa? Suntem mai mari decât predecesorii noștri Și noi doi - extrem de politicoși. „Este ceva melancolic în aceste javre
Trei poeți estonieni by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3634_a_4959]
-
fie acordată în instanță unei persoane care se prezenta cu un act din iunie 1940, unde scria negru pe alb că imobilul se află pe strada... Nicolae Iorga. Or, pentru cine știe puțină (nu vă speriați, nu multă) istorie, marele savant a fost ucis de legionari în noiembrie 1940, iar în România acelor ani nu se prea dădeau numele unor oameni în viață nici străzilor, nici altor locuri publice care trebuiau să poarte un nume (sic!). E drept, strada se numea
Ministerul adevărului mutat la tribunal by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/3644_a_4969]